marți, ianuarie 26, 2021

Prezidenţialele din 2014 – influenţa UDMR şi a minorităţii maghiare

Atât în primul tur cât mai ales în al doilea, influenţa UDMR va fi mai puţin importantă decât în alte alegeri. Nu este exclus, având în vedere trend-ul istoric şi ce s-a întâmplat la alegerile parlamentare de acum câteva săptămâni, ca impactul UDMR să fie mai mic decât a fost vreodată, iar ca impactul votului cetăţenilor de etnie maghiară să se facă simţit încă din primul tur în contul candidaţilor de etnie română.

Observaţii:

1. O reducere masivă şi consistentă a numărului de voturi obţinut de candidatul UDMR la preşedinţie, atât în Harghita-Covasna cât şi în alte judeţe unde locuiesc cetăţeni de etnie maghiară. Vorbim practic de o înjumătăţire din 1996 până acum, în contextul în care numărul votanţilor de etnie română la nivel naţional în turul unu a scăzut în acelaşi interval cu o cincime. Ponderea votului pentru candidatul UDMR este în scădere.

2. Să fie vorba de o reorientare a electoratului maghiar către candidaţi români în primul tur?

Datele din HarCov par să sugereze că nu: simplu spus, din ce în ce mai mulţi etnici maghiari din acea zonă pur şi simplu renunţă să mai voteze la prezidenţiale în turul unu. Să ne uităm la al doilea rând din tabel dar şi la al patrulea: numărul votanţilor pro-candidat-UDMR s-a înjumătăţit între 1996 şi 2009, în contextul în care votul pentru candidaţii de etnie română a rămas relativ stabil.

Pe de altă parte, la alegerile parlamentare din 2012, o cincime din votanţii de etnie maghiară au optat pentru USL sau ARD. Este posibil să vedem o reorientare de dată recentă, sau ca această reorientare să aibă loc de mai mult timp în judeţe precum Mureş, Cluj, etc. unde datele privind intenţia de vot a etnicilor maghiari în primul tur de-a lungul ultimilor ani sunt greu de obţinut.

3. Ce se întâmplă cu electoratul de etnie maghiară în turul doi?

Pe baza datelor privind Harghita şi Covasna, vedem un interes în scădere, o imagine în oglindă a dezinteresului faţă de prezidenţiale arătat şi în turul unu.

În 1996, voturile din HarCov reprezentau 2,7% din voturile acordate în turul doi.
În 2009, voturile din HarCov reprezentau 1,5% din voturile acordate în turul doi.

Această evoluţie reprezintă o veste proastă pentru candidaţii anti-PSD. Să ne uităm la istoricul voturilor din HarCov în turul doi:

Voturile din HarCov reprezentau acum douăzeci de ani o sursă constantă şi stabilă de voturi pentru candidaţii anti-PSD (în turul doi al alegerilor din 1992, unul din paisprezece votanţi ai lui Emil Constantinescu provenea din această regiune). În timp, acest izvor a secat aproape în totalitate, Harghita şi Covasna aducând împreună mai puţine voturi lui Traian Băsescu decât, de exemplu, judeţul Galaţi.

4. Ce se va întâmpla în 2014?

Este posibil ca scăderea în interes să continue, deşi nu se va menţine ritmul (ne apropiem cu fiecare scădere de un electorat din ce în ce mai dur). Decizia PPMT va putea deplasa câteva zeci de mii de voturi – în cazul unei organizări ireproşabile – dar ca imagine de ansamblu este greu de crezut că electoratul de etnie maghiară va juca acelaşi rol în 2014 ca şi în anii ’90.

Articol aparut pe Blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

    • Nu. Sub nici o forma. Ce se vede ca si demonstratie este pur si simplu un dezinteres total al maghiarilor fata de canditatii romani, special pentru alegerile nationale. Canditatul pentru presedentie nu are miza pentru maghiari, oricare ar iesi el nu poate fi decat unul nationalist, cu posibile tente de superioritate rasiala/nationala (xenofobie). De altfel autorul remarca bine, voturile pentru presedentie au fost intotdeauna anti ceva… PSD, Vadim, Iliescu, etc..

      Pe langa scaderea naturala, apare foarte bine prezentata si scaderea din cauza eroziunii UDMR la guvernare. Este un „debate” in legatura cu tema asta. Putea opri UDMR aceasta scadere pozitionandu-se in opozitie; ce efect ar fi avut pierderea unelor drepturi obtinute in caz contrar… Nimeni nu poate da acest raspuns, cert este ca analiza pe care a facut dl. Mateescu au facut-o si cei de la EMNP-PPMT ajungand la concluzia ca prin participare la vot nu vor afecta numarul votantiilor UDMR foarte mult (concluzie fortata in opinia mea).

      Felicitari pt articol!

      • Foarte interesant. Totusi imi este greu sa pricep de ce un electorat urban si educat din afara Harghitei si Covasnei nu iese la un moment dat din votul etnic… in fine.

  1. Nu vreau sa fiu inteles gresit, dar…

    Oare de ce etnia maghiara?
    Rest in peace…Cine dorea s-a dus si s-a declarat cetatean maghiar, cine NU ramane aici, in zeama si sosul romanesc…

    Putem sa discutam si despre etnia rroma? sau chestiunea minoritiatilor in general?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.