Prezidenţialele din 2014 – influenţa UDMR şi a minorităţii maghiare

Atât în primul tur cât mai ales în al doilea, influenţa UDMR va fi mai puţin importantă decât în alte alegeri. Nu este exclus, având în vedere trend-ul istoric şi ce s-a întâmplat la alegerile parlamentare de acum câteva săptămâni, ca impactul UDMR să fie mai mic decât a fost vreodată, iar ca impactul votului cetăţenilor de etnie maghiară să se facă simţit încă din primul tur în contul candidaţilor de etnie română.

Observaţii:

1. O reducere masivă şi consistentă a numărului de voturi obţinut de candidatul UDMR la preşedinţie, atât în Harghita-Covasna cât şi în alte judeţe unde locuiesc cetăţeni de etnie maghiară. Vorbim practic de o înjumătăţire din 1996 până acum, în contextul în care numărul votanţilor de etnie română la nivel naţional în turul unu a scăzut în acelaşi interval cu o cincime. Ponderea votului pentru candidatul UDMR este în scădere.

2. Să fie vorba de o reorientare a electoratului maghiar către candidaţi români în primul tur?

Datele din HarCov par să sugereze că nu: simplu spus, din ce în ce mai mulţi etnici maghiari din acea zonă pur şi simplu renunţă să mai voteze la prezidenţiale în turul unu. Să ne uităm la al doilea rând din tabel dar şi la al patrulea: numărul votanţilor pro-candidat-UDMR s-a înjumătăţit între 1996 şi 2009, în contextul în care votul pentru candidaţii de etnie română a rămas relativ stabil.

Pe de altă parte, la alegerile parlamentare din 2012, o cincime din votanţii de etnie maghiară au optat pentru USL sau ARD. Este posibil să vedem o reorientare de dată recentă, sau ca această reorientare să aibă loc de mai mult timp în judeţe precum Mureş, Cluj, etc. unde datele privind intenţia de vot a etnicilor maghiari în primul tur de-a lungul ultimilor ani sunt greu de obţinut.

3. Ce se întâmplă cu electoratul de etnie maghiară în turul doi?

Pe baza datelor privind Harghita şi Covasna, vedem un interes în scădere, o imagine în oglindă a dezinteresului faţă de prezidenţiale arătat şi în turul unu.

În 1996, voturile din HarCov reprezentau 2,7% din voturile acordate în turul doi.
În 2009, voturile din HarCov reprezentau 1,5% din voturile acordate în turul doi.

Această evoluţie reprezintă o veste proastă pentru candidaţii anti-PSD. Să ne uităm la istoricul voturilor din HarCov în turul doi:

Voturile din HarCov reprezentau acum douăzeci de ani o sursă constantă şi stabilă de voturi pentru candidaţii anti-PSD (în turul doi al alegerilor din 1992, unul din paisprezece votanţi ai lui Emil Constantinescu provenea din această regiune). În timp, acest izvor a secat aproape în totalitate, Harghita şi Covasna aducând împreună mai puţine voturi lui Traian Băsescu decât, de exemplu, judeţul Galaţi.

4. Ce se va întâmpla în 2014?

Este posibil ca scăderea în interes să continue, deşi nu se va menţine ritmul (ne apropiem cu fiecare scădere de un electorat din ce în ce mai dur). Decizia PPMT va putea deplasa câteva zeci de mii de voturi – în cazul unei organizări ireproşabile – dar ca imagine de ansamblu este greu de crezut că electoratul de etnie maghiară va juca acelaşi rol în 2014 ca şi în anii ’90.

Articol aparut pe Blogul Sociollogica