joi, aprilie 18, 2024

… prima runda Clinton – Trump: cu putin mov

… cateva reactii la cald dupa (posibil) cel mai urmarit eveniment politic din istoria omenirii!

– Daca se adevereste sau nu ca 100 de milioane au urmarit aseara dezbaterea dintre candidatii la presedintia SUA, are mai putina importanta. Importanta de remarcat e popularitatea unui „eveniment”, in oglinda cu lipsa de popularitate a celor doi, Hillary Clinton si Donald Trump. De cand se fac sondaje de opinie in Statele Unite, n-a mai existat nici un „cuplu” de contestanti mai putin „placuti” (likable) decat acesta. (Asa se explica si reccordul de popularitate al presedintelui Obama la sfarsitul celui de-al doilea mandat – prin comparatie cu ceea ce va veni.) Aveti putintica rabdare – aparentul paradox e lesne de explicat.

– Clinton a venit imbracata in rosu, Trump, cu o cravata albastra. Adica pe invers – culoarea democratilor in America fiind albastru, iar cea a republicanilor, rosu.

– O buna parte din interesul starnit de aceasta dezbatere n-a avut nimic de-a face nici cu politicile propuse de cei doi candidati, nici cu profilul lor moral sau mai stiu eu ce. Simplu si dur spus, lumea astepta sange pe pereti, ca-n Roma antica. Acolo se „imperecheau” in lupta gladiatori cu armuri si stiluri de lupta dintre cele mai diferite, precum un Murmillo, cel cu un peste pe casca, scut si sabie scurta, cu un Retiarus, cel cu plasa si tridentul (ii veti fi vazut prin filme). Cu cat mai stranii combinatiile, cu atat mai bine. Asa si acum. Nimic nou sub soare, vorba Eclesiastului. N-a curs, insa, atat de mult sange pe cat se astepta lumea. Prin urmare, anticipez ca urmatoarea dezbatere sa fie mai putin populara decat prima. Nu este insa exclus ca a treia si ultima sa o intreaca la audienta pe aceasta.

– Nu va mai tin cu sufletul la gura: Hillary Clinton a castigat prima runda din confruntarea cu Donald Trump, insa nu cu o marja intr-atat de mare cu cat o crediteaza deocamdata suporterii ei. In zilele urmatoare vom avea o imagine mai buna. Per ansamblu, a fost in control, a zambit mereu (poate putin prea mult, pentru gustul meu), si … n-a baut apa! Nu zambiti! Amanuntul a fost deja rasucit pe toate partile la televiziunile americane, imediat dupa incheierea dezbaterii. De ce? Cand aduci, in repetate randuri, in discutie „vigoarea” sau „rezistenta” fizica si mentala a oponentului (cum Donald Trump a facut-o inclusiv asta-seara), simpul gest de a bea apa poate (si este) perceput ca un semn de slabiciune.

– Iar cu asta am ajuns la miezul problemei: in ziua de astazi nu mai conteaza fondul. Conteaza doar imaginea – iar aceste dezbateri nu sunt dezbateri de idei, ci dezbateri de imagini umplute, la rastimpuri, cu farame de idei, majoritatea mult prea vagi pentru a avea consecinte practice. Toata lumea e de acord ca e mai bine sa fii sanatos si bogat, decat bolnav si sarac. Daca vrei sa afli cine a „castigat”, trebuie sa-ti lasi deoparte tot ce stii despre realitate, nu doar toate simpatiile.

Puncte slabe la Clinton: N-a insistat suficient pe partea cu taxele, unde Trump e complet descoperit. A avut doar doua momente de „omenitate”, singurele de altfel cand reactiile ei au starnit rasete in audienta. De la taxe se putea ajunge la Rusia, la actele de caritate, etc..

Puncte slabe la Trump (in afara celor deja mentionate): N-a insistat suficient pe partea cu economia, unde marca puncte cu NAFTA, etc., s-a enervat de cateva ori, intrerupand-o nepermis de mult pe Clinton, a vorbit despre toate locurile „cu drag”, pentru ca acolo are investitii si proprietati, a fost prea mult „me, me, me” (eu, eu, eu). Nimic altminteri surprinzator la Trump, dar costisitor electoral pe o scena nationala, la o miza atat de mare.

De buna seama, ar mai fi multe de spus, de la emailurile lui Clinton, la NATO, femei si negri, s.a.m.d.. Ideea insa ramane aceeasi.

Avem doi candidati, unul (Clinton) urat pentru ca este prea artificial („scripted”), altul (Trump) pentru ca este prea natural („uncensored’). Intre politically correctness si injuratura birjareasca, a ramas un spatiu neocupat. Avem o societate profund polarizata – in America mai mult decat oriunde, din motive istorice. Mult laudatulmesotes” aristotelian, calea de mijloc intre excese ca esenta a virtutii e pe cale de disparitie in ziua de astazi, iar asta nu doar in America. Avem o polarizare incurajata de social media, pentru ca avem o gandire in 140 de semne, in care nuantele nu-si mai gasesc locul. Nu mai avem „zambet sagalnic” sau „gales” sau „rautacios”. Avem doar :) Or, gandirea ciuntita nu mai are loc de nuante si de culori, cum nu mai are nevoie nici de cuvinte – e simpla, in alb sau negru si se hraneste din emoticoane. Or, gandul in extreme nu mai e gand. Nu te mai chinuieste. Certitudinea e odihnitoare. (In treacat fie spus, succesul lui Trump se explica si prin abundenta de hiperbole – totul e fie „tremendous”, „great”, „amazing”, etc, fie „a complete disaster”, „the worse deal/time ever in the history of America”, etc.)

De aceea cand candidatul „rosu” isi pune o cravata albastra, iar cel „albastru” un costum rosu, rezultatul poate fi unul singur – putin mov.

PS Cu putin timp in urma, Donald Trump a declarat ca, poate, va spune la urmatoarea dezbatere ceea ce s-a sfiit acum sa spuna despre familia Clinton, fiind si Chelsea in audienta. S-ar putea ca sta sa fie suficient pentru a revigora audienta la urmatoarea dezbatere.

PPS Ca un conservator de moda veche (sic) ce sunt, nu pot sa nu suspin la catafalcul a ceea ce candva, pe vremea unui Buckley, a fost Partidul Republican. Lectia e cat se poate de simpla: ai grija ce-ti doresti, pebtru ca s-ar putea sa ti se indeplineasca.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Indraznesc un comentariu cu tenta psihologica: H Clinton e obisnuita/are experienta sa aiba opozanti barbati; in cariera ei politica a trebuit de multe ori,/ sau in majoritatea cazurilor/ sa „lupte” contra unor barbati.
    Nu cred ca D Trump e obisnuit sa il contrazica o femeie! care sa incerce sa il duca in coltul ringului, sau sa il oblige, cumva, spre aparare, in loc sa reduca el opozanta la tacere, eventual la knockout. El e obisnuit -a priori- sa fie doar un invingator…Cu o femeie..sa nu mai vorbim!
    Spus altfel, D Trump porneste (usor sau mai mult) handicapat/nervos in dezbaterile in direct cu H Clinton.// O parere…

  2. Eu cred ca a fost meci egal, poate cu un usor avantaj de partea unuia dintre candidati. Unii comentatori spun ca de partea lui Hillary, altii ca de partea lui Trump, Asta se va vedea in sondajele care vor fi publicate zilele urmatoare.

    Eu cred ca a iesit in avantaj Trump, tocmai pentru ca la dezbaterile televizate conteaza imaginea, sau ‘cine se vede mai bine’. Trump s-a „vazut” mai bine, a vorbit mai mult si a parut mai „prezidentiabil”. Dar orice e posibil.

    In afara ca Hillary nu a baut apa, a mai reusit doua tururi de forta: n-a tusit si n-a lesinat.

  3. Cred ca e preferabila o relatare „la cald’ si de la fata locului; deci cred in ceea ce ne spune dl Fumurescu, chiar daca se simte o unda de parere de rau la republicanul Alin :P
    Dar ma intreb, doar gindind la costumatiile descrise de dl Fumurescu, la a cita mina isi scriu articolele cei din urmatoarele link-uri:
    http://www.mediafax.ro/externe/batalia-replicilor-dintre-clinton-si-trump-la-prima-dezbatere-televizata-15747542

    http://www.rfi.ro/politica-89888-alegeri-sua-90-de-minute-de-dezbatere-electorala

    Unde este cravata albastra si costumatia rosie?
    La a cita mina de stiri si-au scris autorii articolele, daca nu au putut sa-i imortalizeze acolo, la locul „crimei”?
    NB,
    este destul de haios cind romanii („mireni ori analisti profunzi”), cu 27 de ani de democratie, sint dezamagiti de americanii cu peste doua secole de incercari. Dupa cum si-au ales pina acum presedintii (si parlamentarii), cred ca am fi un model universal :P

  4. A fost cam remiza. Per ansamblu il avantajeaza pe Trump, care arata ca poate fi si retinut si „prezidential” nu doar combativ si mereu in ofensiva.
    Miza acum sunt cei inca nehotarati, si care vor decide alegerile fiindca sondajele arata egalitate. Asa ca fost o strategie buna pentru Trump sa arate ca e capabil si de alta atitudine decat cea binecunoscuta.

  5. Daca tot vorbim, in primul rand, despre imagine, ori de cate ori domnul Trump isi aranjeaza grijuliu freza, gandul imi zboara la gestul asemanator pe care-l facea raposatul Corneliu Vadim Tudor. Cred ca un psiholog priceput poate „broda” pe marginea acestui gest.

    In logica fireasca a lucrurilor, cred ca, dupa un presedinte de culoare, o femeie la Casa Alba ar fi continuarea naturala a „povestii” celei mai democratice natiuni a lumii.
    Sa facem pronosticuri si sa ne bucuram de „circ”, pana cand evenimentul decisiv va inclina balanta preferintelor electoratului american…

  6. Patura mijlocie in State c’est foutu, saracia a crescut, sunt impartiti in foarte bogati si foarte saraci, cu astia din urma mai multzi :) , daca se pastreaza trendul se va vota anti’system, vezi si Brexit, si Clintoanca este soooooo system, la egalitate in sondaje sunt sanse mai mari sa iasa Trump, pt el totul e sa don’t screw it up too bad…

  7. „She is debating an idiot”: un titlu din The Guardian.
    Vorbind doar la nivel de imagine, Trump are imaginea unui idiot. Eu chiar cred ca este mai inteligent decat pare. Pareca nu e in stare sa lege un rationament (daca ati vazut in dezbaterea asta vreunul, vreo premisa urmata de o concluzie logica, sa imi aratati si mie), nu e in stare sa fie inteligibil mai mult de 60 de secunde, nu e in stare sa ramana in limita unui subiect mai mult de aceleasi 60 de secunde, nu e in stare sa isi stapaneasca pornirile, temperamentul si frustrarile. Nu e imaginea unui copil de 70 de ani, e imaginea unui copil cretin de 70 de ani. Dezbaterea de ce are Trump succes si de il ia lumea in serios e foarte interesanta, dar cea despre ce este si cum apare Trump, deloc. Pentru ca e atat de evident.

  8. Am urmarit si eu, cu mare interes, aceasta dezbatere. Trei concluzii am reusit eu sa deduc dupa ce am urmarit integral:
    1. Modul civilizat in care s-a desfasurat aceasta dezbatere si logistica din spatele organizarii acestui eveniment.
    2. Nici o diferenta dintre „ai lor” si „ai nostrii”. In sensul ca, la fel ca si noi, au de ales intre doua rele. unul mai abominabil decat celalalt. Material slab, ambalat in carton fain si multe eschive. Dar, fiind prima runda probabil ca fiecare testeaza terenul.
    3. si cel mai important, discursul tinut de acel profesor in deschidere (sau rectorul, nu mai retin exact) m-a impresionat mai mult decat aceasta batalie. Spunea asa: „am acceptat sa gazduim aceata dezbatere in interesul studentiilor nostrii. Pentru ei ne-am zbatut ca sa poata avea parte de o lectie.(…) Toti studentii care s-au inscris si au drept de vot au promis ca vor vota.”
    Mi se pare cel putin demn de laudat!

    • Fapte diverse despre locatia dezbaterii:
      1) Hofstra spune ca i-a costat $6 milioane gazduirea dezbaterii
      2) Hofstra s-a oferit sa gazduiasca dezbaterea dupa ce universitatea care fusese intial programata a spus ca nu poate face fata financiar.

      Deci decanul sau cine o fi fost trebuia sa zica ceva frumos despre motiv, pentru ca daca scopul era sa auda lumea numele universitatii erau si alte optiuni de a cheltui banii.

  9. Mă surprinde câţi suporteri are pe acest site Trump care anunţă o apocalipsă pentru România.
    Chiar atât de inconştienţi sunt unii?

    • Ce apocalipsa? Ca va trebui sa ne platim procentul de cheltuieli militare stabilit prin tratate cu NATO? Sau ce, o sa dea Romania Rusiei?

    • Nu toti cei ce scriu in limba romana, pe-aici, sunt romani, nu toti cei ce scriu in limba romana, pe-aici, vor binele Romaniei. Indiferent cat de iscusit incearca sa se deghizeze in partizani ai dreptatii si/sau ai democratiei, le miroase gura, cand o deschid… :)

      • @ Decebal (28/09/2016 la 7:49)

        In plus toti citati de dvs. „n-au mancat salam cu soia” nu-i asa ? ……….Asa ca sa nu ne invete ei pe noi.

        • @ David F

          In primul rand, n-am „citat” pe nimeni. Doar am pomenit o anumita categorie de comentatori. Cuvintele au intelesul lor… In al doilea rand, dupa parerea mea, sunteti complet pe langa. Lasand la o parte faptul ca imi puneti ganduri in cap si vorbe in gura (complet gratuit), raspunsul meu era pentru alt „user”, nu pentru dumneavoastra. Nici macar nu inteleg de ce v-ati bagat singur in seama… V-ati simtit vizat de comentariul meu? Ati vazut in el mai mult decat este cazul? L-ati interpretat eronat? L-ati interpretat corect, dar nu va era pe plac?

          Din pacate, este o realitate: si pe contributors.ro si pe alte site-uri exista comentatori din ale caror postari transpare bucuria ce le-o provoaca raul romanilor si al Romaniei. Este evident ca acesti comentatori, desi scriu in limba romana, nu se considera romani. intr-adevar, este posibil sa se considere romani, dar sa fie masochisti, gasind placere in raul propriu..

          Cat despre ‘salam cu soia”, va spun un „secret”: Pentru tinerii de 25 de ani, „salam cu soia” este o notiune goala de continut. Iar tinerii sunt, pana la urma, viitorul Romaniei. Desi poate parea greu de crezut astazi, tinerii sunt cei ce vor trimite la gunoi oamenii politici anacronici.

          • @ Decebal (29/09/2016 la 14:57)

            Ati vorbit despre categorii de romani pe care i-ati caracterizat, as zice ca pe vremea conducerii „salamului cu soia” (sau poate a lui Decebal sau Traian ?). Pentru mine a fost un soc sa vad o asemena abordare : suntem totusi in anul de gratie 2016 si membri ai UE nu-i asa ?

            Cat priveste orice comentariu postat (inclusiv de mine), acesta devine public si poate fi comentat si de alti ”useri”: asta-i regula pentru orice forum de discutii. Convine sau nu asta e.

            Presupun ca traiti in Romania si nu ati locuit/lucrat vreodata intr-o tara democratica cel putin vreo 10 ani (din grupul G7, de exemplu) ca sa vedeti diferenta de democratie si limbaj. De aceea, va considerati – mai roman decat multi altii – si numai dvs. vreti binele Romaniei (interesul national ?) iar ceilalti (poate traind in afara tarii) ii considerati cum scrieti:

            „Este evident ca acesti comentatori, desi scriu in limba romana, nu se considera romani.”

            Secretul pe care vreti sa mi-l spuneti despre „salamul cu soia” era adresat dvs. si nu tinerilor (referindu-va probabil la cei pana in 25 de ani conform definitiei din Romania ?) cum incercati sa va divagati; era o „completare” la caracterizarile dvs. despre unii romani.

            „Desi poate parea greu de crezut astazi, tinerii sunt cei ce vor trimite la gunoi oamenii politici anacronici”.

            Pentru mine este firesc si logic (nu greu de crezut!) ca tinerii ( pana in 40 de ani dupa parera mea) sa faca schimbari in (orice) societate, chiar si in cea romaneasca.

            • @ David F

              :) De „trolls” ati auzit? Daca nu, dati o cautare, cu „web brigade” sau „russian troll house”, pe net. Daca ati auzit de „trolli”, aflati ca la ei ma refeream, nicidecum la romaniii ce traiesc „afara”. Romanii ce lucreaza si traiesc in Occident percep, indiferent de nivelul lor de educatie, diferentele intre ce e acolo si ce a fost aici. Pe ei ii consider aliati, nu inamici. Indiferent daca au mancat sau nu salam cu soia. Din nu-stiu-ce-motiv, v-ati dus cu interpretarea comentariului meu acolo unde nici nu mi-a trecut prin cap sa bat!… Poate nu ma exprim eu suficient de clar sau poate e altceva la mijloc. Whatever…

              P.S. Analizand la rece, ar fi trebuit sa scriu „le miroase gura a votca”, nu doar „le miroase gura”. E musai sa-mi cizelez stilul!…

              P.P.S. N-am stat 10 ani in Occident. Doar ceva mai putin de 5. Credeti ca era musai sa fie 10, ca sa aiba efect?… :)

            • @ Decebal (30/09/2016 la 11:26)

              Daca am auzit de “trolls” ? Eu zic ca da: sunt un utilizator de PC de vreo 25 de ani folosind diverse software-uri de design si/sau simulare; am si cativa ani de experienta in programare.

              Probabil stiti proverbul: Verba volant scripta mannent si nu conteaza ca “nuantati” asa cum se spune in limbajul politicienilor Romania ….asa ca ce am vazut scris aia am interpretat. Eu stiu sa citesc, dvs. nu v-ati exprimat “suficient de clar” iar din partea mea nu este “altceva la mijloc”.

              Nu stiu pentru ce ati stat mai putin de 5 ani in Occident si nu-i treaba mea.

              Eu cred , pe baza experientei mele ca si a altora ca mine, ca cel putin vreo 10 ani de locuit / lucrat (in sensul de a “castiga o paine”) sunt necesari pentru a fi implicat in diversele “straturi” ale societati: de la cautarea/ gasirea unui job, casa, masina, sistemul de sanatate, asigurari,banci, imprumuturi, “istorie de credit” alegeri / vot (numai lunea – ca zi de vot – si intr-un singur tur cu rezulate communicate live sau in maximum 24 de ore !) etc. precum si cunoasterea institutiilor democratice ale tarii respective.

              In acest fel “simti” societatea in care te afli si nu “vorbesti despre societatea” in care te afli.

              A avea rezidenta in Romania si a lucra in orice tara din UE cred ca este din alta categorie decat din cea expusa mai sus.

  10. A fost ca in Cartea Junglei: Kaa a sisiit tot timpul zimbitoare ”aveti incredere in mine, o sa va marim taxele dar n-o sa va doara, asa de multe milioane de joburi vom crea, sssiii, o sa-i facem pe negri sa se iubeasca cu politistii, o sa luam de la bogati si-o sa dam la saraci, toti copilasii vor merge la scoala (nici o vorbulita de Obamacare), sssiii, sotul meu a fost cel mai mare presedinte, ca doar pe vremea lui a inceput exodul joburilor, am facut si eu greseli, cine nu munceste nu greseste, sssiii, o sa ne aparam gratis toti aliatii, si pe cei care ne iubesc, si pe cei care ne injura dar stau cu mina in buzunarul nostru, alegeti-ma pe mine, nu pe mincinosul asta de Donald care suge singele poporului, nu si-a platit nici macar arhitectul din audienta pe care l-a exploatat cu trabucul in gura, sssiii, dealul cu Iranul e cea mai mare realizare a diplomatiei noastre, nu-i de colo sa faci cadou dusmanului 150 de miliarde ca sa te prosteasca in buna intelegere (pina-si fac si e o bomba, care-i problema?), sssiii, Rusia (aliatul lui Donald, binenteles) ne spioneaza adunarile de partid, sssiii, sssiii… La care Baloo se uita incruntat in toate partile, se rasteste la Mowgli ca nu-l lasa sa spuna tot despre Irakul lui Bush, mai bea nitica apa si din cand in cand incearca sa dea o laba in directia dusmanului, dar uita sa aminteasca de vanzarea uraniului catre Rusia, de Fundatia Clinton, de Benghazi sau de emailurile de pe serverul din pivnita lui Kaa, care chiar au de-a face cu cyber-security si iresponsabilitatea unui secretar de stat, viitor presedinte al junglei. Deh, s-o fi emotionat ca taurasul Ferdinand cand a vazut rosu in fata ochilor…

    • Felicitari pentru relatare :P
      Eu insa o prefer pe cea mai apocaliptica:
      „joenegut spune:
      27/09/2016 la 17:54

      Mă surprinde câţi suporteri are pe acest site Trump care anunţă o apocalipsă pentru România.
      Chiar atât de inconştienţi sunt unii?”
      NB,
      parca aud lozincile despre „capitalist american, de ti-ar cadea bomba-n Ocean”.
      Si nu ne adu` Apocalipsa noua!

  11. Să vadă și americanii cum e să alegi răul mai mic.
    I-am văzut discursul din North Carolina al doamnei Clinton, imediat după ce-a ieșit din spital. Mi-a adus imediat aminte de Geoană: vom face, vom da, vom milita, șold la șold, fiecare afro-american are dreptul la colegiu ieftin, locuri de muncă, servicii de sănătate de calitate, apă, curent, canal, vom spori, prosperitate, încredere, viitor… într-un cuvînt totul. M-a mirat cum a putut să vorbească un ceas de vreme, fără să spună nimic concret și fără să tacă o secundă. Firește, este un întreg aparat în spatele ei…o fi și ea o păpușă de mînă? N-am încredere! Oare să fie Trump răul mai mic?

  12. Amandoi aratau ca niste cadravre cum cred ca si sunt – numai un pic si o sa intre in descompunere exact atunci cand numai unul dintre ei se va aseza pe scaunul de la Casa Alba.

    O america slaba!
    Asta s-a putut vedea clar!

    Si imi pare extrem de rau ca americanii nu au reusit sa puna un stop atat dnei cat si dnului.
    Sa le traiasca – pentru ca acum ii reprezinta!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro