duminică, martie 16, 2025

Prime observatii privind clasificarea universitatilor (I)


Informatiile fiind proaspete, inca neaparute in MO, ne permit totusi sa facem cateva consideratii preliminare, urmand sa revenim zilele urmatoare cu informatii mai complete.

Alaturi de credibilizarea examenului de Bacalaureat, aceasta clasificare este a doua mare incercare de reformare a sistemului nostru de invatamant. Prea mult timp a plutit in ceata lumea universitara, fara sa formalizeze cineva acele cateva insule de excelenta, intr-o mare de impostura, ipocrizie, afaceri de un miliard de euro pe an din taxele studentilor. Ramane celebra aprecierea ministrului Mihail Hardau, senator si seful Comisiei de Invatamant a Senatului: „Universitatea Spiru Haret si alte universitati controleaza Ministerul Educatiei si Parlamentul Romaniei”

Cum spuneam si in alte articole, ministrul Funeriu are cel putin trei calitati: nu este  prizonierul clanurilor universitare pentru ca n-a primit bani sau alte foloase de la ele, stie cum merg lucrurile in lumea universitara din Franta, Anglia, Japonia, Germania, America, pentru ca acolo a trait in cei 20 de ani precedenti si este suficient de incapatanat sa nu dea inapoi inclusiv in fata presiunilor si reprosurilor din propriul partid.

Revenind la clasificare, imi exprimam suspiciunea ca n-ar fi opera unei agentii straine, asa cum cere legea. Nu vad cum ministrul Funeriu ar putea sa angajeze public numele unei asociatii fondatoare a Registrului European al Agentiilor de Asigurare a Calitatii (European Quality Assurance Register-EQAR), fara ca aceasta sa fi realizat ce spune ministrul ca a facut. Daca n-ar fi asa, replica EUA ar fi fost devastatoare. Este adevarat ca operatori si institutii din Romania au cules si verificat datele dar,  judecata si clasificarea propriu zisa apartine EUA, in conformitate cu Legea Educatiei Nationale. Cine stie altceva, sa ridice piatra si sa spuna. Eu nu am date.

Sa vedem acum procentele. Pentru simplitatea calculelor acceptam ca sunt aproximativ 90 de universitati, 54 de stat si diferenta, 36  private. 12 universitati, adica 13%, sunt clasificate in categoria A, universitati de cercetare avansata si educatie.

(Universitatea Bucuresti, Universitatea Babes – Bolyai Cluj, Universitatea A.I. Cuza, Politehnica Bucuresti, Ghe. Asachi Iasi, Universitatea Tehnica Cluj, Academia de Studii Economice Bucuresti (ASE), Universitatea Agronomie Cluj, Universitatea Medicina Bucuresti, Universitatea Medicina Iasi Universitatea Medicina Cluj, Politehnica Timisoara). Este de presupus ca ordinea in aceasta enumerare este data de punctajul individual obtinut de fiecare universitate.

In categoria B, educatie si cercetare stiintifica intra 15 universitati, 16%, plus circa 12 universitati de arte si militare, adica un total de 30%. Diferenta de 51 universitati, adica aproximativ 57%, intra in categoria C, universitati centrate pe educatie. Procentele sunt rezonabile, pentru nivelul actual al invatamantului superior romanesc.

Nicio universitate privata nu intra in categoriile A si B. Metodologia, realizata la propunerea EUA, dupa care s-a realizat punctajul, se afla aici. Cei care lucreaza in invatamantul superior, isi vor exprima desigur opinia, aprobarea, unii probabil protestul, in functie de interesele personale care-i anima.

Daca trecem insa de interese personale si conjuncturale putem sa acceptam ca 21 de ani in care a guvernat arbitrariul si interesele de gasca, de clan, impostura si nepotismul, plagiatul si lipsa de vizibilitate in ierarhii internationale, sunt prea multi. Trebuia odata sa ne scuturam de scamele comuniste si sa pasim intr-o lume a adevarului si credibilitatii. Daca nu folosim acest moment si incercam sa distrugem si sa demolam ce este pozitiv in demersurile ministrului Funeriu, ne meritam soarta. Dar nu merita urmasii nostri sa le lasam un sistem anacronic, nereformat, bazat pe minciuna, frauda  si furturi intelectuale. Sunt convins ca vor exista proteste masive, din partea acelora care se considera nedreptatiti si care-si vad amenintate veniturile obtinute din ignoranta si pacalirea  clientilor. Vor trece si ele, asa cum au trecut si altele.

Procesul e lung si anevoios, datorita rezistentei indarjite a clanurilor universitare, de la procesul de schimbare inceput de Comisia Prezidentiala condusa de Mircea Miclea, care diagnostica astfel invatamantul romanesc: „este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate”. „Nepotismul, clonarea imposturii pe criterii de „gaşcă”, corupţia sunt fenomene comune în universităţile româneşti”

Prima si cea mai importanta consecinta a aparitiei clasificarii universitatilor consta in pozitia  prin care viitorii studenti se vor raporta  fata de o clasificare pe care o consider  credibila, fara argumente puternice contra. Sigur ca se vor orienta catre acele universitati care au deja un statut bine conturat si dau certitudinea ca acolo se face carte.

A doua consecinta este reprezentata de finantarea diferentiata din fonduri publice, cele mai multe fonduri mergand spre universitatile premiate.

Aliniatul 8 din celebrul, de acum art. 193 ((8) Statul poate finanța programele de excelență în cercetare și educație din orice categorie de universități. (10) Sunt finanțate din fonduri publice: programe de licență în universitățile de stat menționate la alin. (4) lit. a), programe de licență și master în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. b) și programe de doctorat, master și licență în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. c).), da voie ordonatorului de credite sa finanteze si universitati din categoriile B si C,  daca finantarile sunt justificate de calitate, masurata dupa standarde recunoscute si acceptate international. Aparent, cele doua aliniate, (8) si (10) sunt contradictorii, dar se pot citi si prin prisma faptului ca (10) reprezinta „obligativitatea” statului, iar 8 „posibilitatea” statului de a face si  finantari, altele decat cele prevazute de (10).

Alte consecinte, in articole viitoare.

In concluzie, avem acum o masura a valorii universitatilor, facuta cu standarde internationale, care sa schimbe fata invatamantului superior romanesc.

21 de ani de asteptare au fost  prea multi. Ar fi o crima sa ratam aceasta  oportunitate.

Distribuie acest articol

101 COMENTARII

  1. Puteţi oferi o clarificare, domnule Vlaston?

    Art. 193 pct. 7 face referire la finaţarea programelor de licenţă şi master.
    Pct. 8 face vorbire de „programe de excelenţă in educaţie şi cercetare”, programe ce trebuie să rezulte în urma evaluării.
    Pct. 10 spune exact ce se finanţează: mastere, licenţe!
    Unde sunt definte în LEN sau alt act normativ, „programele de excelenţă în educaţie şi cercetare”?

    • (4) Universitățile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la
      alin. (3), în 3 categorii:
      a) universități centrate pe educație;
      b) universități de educație și cercetare științifică sau
      universități de educație și creație artistică;
      c) universități de cercetare avansată și educație.

      (10) Sunt finanțate din fonduri publice: programe de licență în universitățile de stat menționate la alin. (4) lit. a), programe de licență și master în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. b) și programe de doctorat, master și licență în universitățile
      prevăzute la alin. (4) lit. c).

      Pct 8 spune ca, excedand pct 10, care e o obligatie a statului, statul prin MECTS „poate” sa finanteze si independent de clasificare, daca finantarea e justificata de calitate.

      • Domnule Vlaston, poate nu sunt clar. Explicatia dvs. nu cred ca este corecta.

        (8) Statul poate finanța programele de excelență în cercetare și educație din orice categorie de universități.

        Unde sunt definite aceste programe? Aceste programe sunt identice cu cele de licenţă şi master? Daca DA, unde se precizeaza acest lucru?

        LEN defineşte foarte clar „programul”, mai puţin cele de excelenţă în cercetare şi educaţie.

        O a doua întrebare: daca lista cu masterele a fost publicata pe baza unui OM, dar legea spunea ca trebuie HG, iar acum a fost facuta publica clasificarea, care sunt universitatile ce au dreptul, conform legii, sa organizeze mastere?

        • Programele de excelenta pot fi doar progame „de studii” de excelenta, o ambiguitate a enuntului, adica licenta, master si doctorate.

          Mi-am pus si eu intrebarea asta, lista cu mastere aprobate prin OM contine masterele aprobate de ARACIS. Clasificarea spune ca din „fonduri publice” se pot finanta mastere conform clasificarii, ceeace nu exclude ca din taxe, conform acreditarilor date de ARACIS, sa fie derulate orice programe de studii masterale. Una-i una, alta-i alta.

          • universitatea petrol-gaze ploiesti (de categoria a) are mai multe lcuri la doctorat decat univ ovidius constanta. de ce s-a mai facut clasificarea? era simpla sa se urmeze spiritul si buchia legii, dar funeriu „rezista eroic presiunilor” :)

            cam asa facea si presedintele basescu cand mintea un popor intreg asigurandu-ne ca olege data trenuie sa functioneze, ca asa e normal sa fie.

            dar una spunem si alta facem.

          • Domnule Vlaston, ce simplu este, deci.

            Legea spune ca la 31 martie ar trebui sa avem o lista si nu o avem.
            Legea spune ca pentru mastere trebui HG si avem OM.

            Actul normativ care face referire la finantare este LEN.
            OM privitor la mastere face vorbire doar de admitere: programe de studii universitare de master la care se poate organiza admitere!
            Dar vine LEN care spune ca se finanţează doar ce reziltă în urma clasificării……

            Daca veti citi cu atentie ultima coloana din Anexe veti observa ca se intitulează: „Număr MAXIM de studenţi”. Fără referire la finanţare au ba!

            Mergând totşi pe logica dvs., daca sunt Facultate şi în Anexa figurez cu 50 studenţi, dar voi scolariza 50 de studenti+25 plătitori de taxă, cine va elibera diplomă celor 25 de studenţi în plus? Respect OM?

            Ca ultimul comentariu: mi se pare că ceea ce aţi răspuns mai sus vine în contradicţie cu finalul articolului dvs.

            Mulţumesc.

            • Legea spune ca la 31 martie ar trebui sa avem o lista si nu o avem.

              Ce lista? exista totusi un OM de tranzitie pentru acest an

              Legea spune ca pentru mastere trebui HG si avem OM.

              La ce articol?

              Actul normativ care face referire la finantare este LEN.
              OM privitor la mastere face vorbire doar de admitere: programe de studii universitare de master la care se poate organiza admitere!
              Dar vine LEN care spune ca se finanţează doar ce reziltă în urma clasificării……
              Mastere, in general, se pot organiza oriunde exista acreditarea data de ARACIS, iar finantarea din bani publici doar in urma clasificarii si, conform(8), pentru excelenta.

              Daca veti citi cu atentie ultima coloana din Anexe veti observa ca se intitulează: “Număr MAXIM de studenţi”. Fără referire la finanţare au ba!
              E corect, acel nr e maxim, indiferent de finantare. Daca e 50, e posibil sa fie juma/juma, sau exclusiv din taxe, sau exclusiv din bani publici. Sunt chestiuni distincte!

              Mergând totşi pe logica dvs., daca sunt Facultate şi în Anexa figurez cu 50 studenţi, dar voi scolariza 50 de studenti+25 plătitori de taxă, cine va elibera diplomă celor 25 de studenţi în plus? Respect OM?

              N-aveti voie sa depasiti 50, indiferent de forma de finantare.

              Ca ultimul comentariu: mi se pare că ceea ce aţi răspuns mai sus vine în contradicţie cu finalul articolului dvs.

              Mulţumesc.

  2. http://www.eua.be/News/11-09-06

    EUA supports implementation of Romanian higher education reforms: Government announces classification of universities

    September 06, 2011

    The Romanian Ministry of Education has today (6 September) announced the next step of the higher education reforms, which have been outlined in a higher education bill passed earlier this year. Around 100 universities (public and private) have now been grouped into three major categories of institutions: research intensive; teaching and research oriented; and mainly teaching institutions, in a move designed to diversify the country’s HE system.

    The law requires these reforms and particularly the classification exercise to be supported by an external body. At the request of the Romanian Minister of Education, EUA agreed in March to act as this external body and established a high-level international expert group to support the reform process.

    The task of the expert group has been to provide expert advice and follow-up on the methodology for this differentiation exercise, on the development of relevant indicators, and on the evaluation of the documentation received from universities. In the initial phase universities were asked to evaluate, themselves, to which of the three categories – mentioned in the law – they belong, and to provide or confirm the relevant data, much of which has already been collected by the Romanian Quality Agency (ARACIS), and the Romanian Funding and Research Councils.

    Based on the data provided by Romanian universities, on a detailed analysis of the Romanian higher education system as well as on international good practice, EUA was able to certify the establishment of the three major categories of institutions, along with the respective lists of universities belonging to each of the categories, as foreseen by the law.

    EUA’s agreement with the Romanian Ministry will enable the Association to support and work with Romanian universities in the crucial follow-up phase (of the classification) focused on improving quality and institutional performance.

  3. Oops, iaca si lista, proaspata si calda, nu stiu cit de aromata: http://www.edu.ro/index.php/articles/16071

    Universitatea la care am eu de sustinut teza, zilele astea ar trebui, e listata la sectiunea „II”, asa cum am si banuit (dindu-se starea unor lucruri). Ce ziceti sa fac, sa sustin teza conform programarii, sau s-o tai cu arme si bagaje, extra munca, timp si cheltuiala la o universitate de pe lista „I”? Spune cineva pe undeva ce se intimpla cu doctoranzii aflati in cursul programului la universitatile declasate?

  4. Trec si la acest articol link-ul catre relatarea Hotnews a
    conferintei de presa a dlui ministru Funeriu de azi. Pagina web
    este in continua actualizare, iar in ultima versiune au aparut
    clar precizate consecinte importante ale clasificarii.
    Iata link-ul:

    Consecinte importante ale clasificarii:
    Consecintele acestei clasificari realizate conform prevederilor art. 193 din Legea Educatiei Nationale:
    in primul rand sunt doua tipuri de consecinte, unele care vor avea efecte incepand cu noul an universitar
    o alta serie de consecinte care va produce efecte incepand cu noul an bugetar 2012
    incepand cu noul an universitar, astazi s-au alocat, si am trimis la Monitorul Oficial, locurile la master si la doctorat pentru toate cele trei tipuri de universitati
    prima consecinta este ca universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I) vor primi in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti
    universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a) au primit un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat; iar in cazul locurilor la doctorat acordate universitatilor de educatie si cercetare stiintifica, locurile la doctorat au fost atribuite doar programelor care au fost ierarhizate ca fiind performante. Asadar locurile la doctorat vor merge acolo unde exista competenta
    in ceea ce priveste universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a), ele primesc un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Locurile la master vor merge tintit spre programele de calitate, astfel incat resursa sa poata sa fie concentrata acolo unde se face performanta
    aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la programe evaluate de calitate ale universitatilor centrate pe educatie, deci un numar foarte redus de locuri la doctorat va fi alocat si acestor universitati, conform prevederilor articolului 193 din LEN
    alte consecinte imediate sunt legate de faptul ca studentii, angajatorii, parintii pot sa evalueze acum mult mai bine oferta universitatilor si a programelor de studii, evident in functie de necesitatile fiecaruia
    mesajul pentru platitorii de taxe este ca banii lor vor merge catre universitatile care fac performanta, iar in sanul acestor universitati un lucru extrem de important este ca banii platitorilor de taxe vor merge doar catre programele performante si doar catre oamenii care fac performanta in aceste programe.

    In mod indiscutabil se observa in sanul universitatilor existenta unor programe care, fara nicio indoiala, pot sa aduca foarte multa valoare societatii si universitatilor. Astfel de programe performante exista in fiecare dintre cele trei tipuri de universitati, atat in universitati de stat, cat si in universitati private
    Acest lucru se va vedea in urma publicarii rezultatelor ierarhizarii programelor de studii
    Aceste programe si locurile unde se face performanta trebuie fara indoiala incurajate
    Toate universitatile sunt extrem de importante pentru minister, iar resursele vor fi directionate acolo unde este performanta
    Vreau sa multumesc Asociatiei Universitatilor Europene care prin obiectivitate si profesionalism in realizarea acestui demers da o puternica lumina de recredibilizare a invatamantului superior in plan european. Este extrem de important ca ceea ce se intampla in invatamantul superior din Romania sa-l puna intr-o alta lumina fata de partenerii nostri europeni si cred ca ceea ce s-a intamplat acum este un prim pas in aceasta directie
    Urmeaza etapa vizitelor institutionale, unde de asemenea vor fi experti obiectivi si neutri care vor evalua aceste universitati, le vor sprijini in demersul lor de concentrare a resurselor
    Am un cuvant de final pentru universitati: Este extrem de important acum ca in sanul universitatilor sa fie incurajati oamenii de valoare ca exista; doar impreuna cu oamenii de valoare vom avea un invatamant performant. Repet, este extrem de important ca in sanul fiecarei universitati sa fie incurajati oamenii de valoare si toate lumea stie in sanul universitatilor cine sunt acei oameni
    Vreau sa multumesc universitatilor care au participat la colectarea datelor, nu a fost un lucru usor, le multumesc pentru modul in care au lucrat, pentru modul in care au corectat o serie de date raportate fals initial, fie din greseala, altele poate cu alte intentii
    Verificarea acuratetei datelor este o activitate continua; asadar, oricand, pe baza datelor care sunt facute publice, aceste date pot sa fie verificate cu consecinte care se impun, daca se dovedeste ca anumite date ar fi raportate fals

    In diploma absolventului va figura numele universitatii, prin plasarea universitatilor in aceste categorii nu incorsetam o universitate intr-o anumita categorie, ea poate sa evolueze in timp; universitatea poate sa evolueze si sunt convins ca vor fi universitati care vor schimba categoria fie in urma unei fuziuni, cum ati vazut ca s-a anuntat la Timisoara, fie in urma cresterii calitatii, fie in urma recentrarii activitatii universitati
    Fiind primul astfel de efort din partea universitatilor, am dorit ca pe intreg parcursul acestui demers Ministerul sa nu adopte o atitudine ostila fata de universitati, ci dimpotriva; de aceea, dupa primele raportari am sesizat ca sunt o serie de lucruri care nu puteau sa corespunda realitatii, am redeschis baza de date pentru ca toate universitatile sa poata sa-si corecteze aceste date.
    Am pornit de la intentia de buna-credinta si de aceea nu as dori sa dau nume de universitati pentru ca sa nu se inteleaga ca de fapt unele universitati au vrut sa triseze; au fost cazuri unde s-a pus virgula gresit si in loc de 3.000 a iesit 30.000
    Exista mai multe optiuni pe care universitatile care vor avea dificultati in completarea locurilor pot sa le urmeze. S-a observat foarte clar dupa prima sesiune a Bacalaureatului ca elevii s-au indreptat catre universitati bune. Universitatile dispun de o foarte larga autonomie conform noii Legi a Educatiei Nationale, iar una dintre optiuni este fuziunea universitatilor
    Cum ar arata o Romanie in care Timisoara ar avea o singura universitate, ar fi una foarte puternica, unde Iasiul ar avea de asemenea o universitate foarte puternica. Aceasta optiune de fuziune a universitatilor este una pe care Ministerul o incurajeaza, dar este optiunea suverana a universitatilor.
    Acum toate universitatile isi vor adapta procesele pentru situatia in care vor trebui sa isi concentreze resursele. Nu cred ca este realist ca o universitate tanara care poate sa aiba un rol local extrem de important sa incerce sa isi dezvolte 40-50 de specializari. Disiparea resurselor a fost unul dintre motivele pentru care universitatile romanesti nu au reusit pana acum sa intre in topuri, sa fie unele dintre ele competitive international

    Conform LEN, care a intrat in vigoare dupa elaborarea bugetului de stat pe anul 2011, modalitatea de finantare a universitatilor cuprinde o pondere mult mai mare a finantarii acordate pe baza de competitie. De aceea va exista o pondere foarte importanta a finantarii pe baza de competitie. Primul efect, acum imediat, este un numar sporit de locuri, altfel spus un buget mult marit pentru universitatile de cercetare avansata si educatie si o concentrare a resurselor pentru celelalte tipuri de universitati, de exemplu la doctorat sau la master
    de exemplu, aproximativ 85% din locurile la doctorat au fost alocate universitatilor de cercetare avansata si educatie.
    doctoratele in anul universitar 2011-2012 se vor organiza conform noii hotarari de guvern care da multa mai multa atractivitate studiilor doctorale si cred ca va fi momentul in care vom incepe sa recrutam o noua generatie de doctoranzi
    ordinul de ministru pentru alocarea locurilor la doctorat prevede ca locurile la doctorat in sanul universitatilor se vor aloca preferential celor care indeplinesc criteriile de abilitare, dupa care se vor aloca celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru granturi si parteneriate si apoi celor care sunt profesori conducatori de doctorat si nu indeplinesc aceste standarde
    deci chiar si in interiorul universitatilor locurile la doctorat vor fi alocate celor mai performanti conducatori de doctorat

  5. „Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, domeniile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, locatiile geografice de desfasurare, numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, forma de invatamant sau limba de predare, precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati, propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului, promovata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, inaintea datei de 31 martie a anului respectiv – Art. 138 LEN

    Art. 155. — (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, denumit in continuare EQAR.

        • Intotdeauna am crezut ca respectare unei legi e o chestie principiala, si nu doar de fond. Dar asta e, cica din din cele mai bune intentii se pot si incalca.

        • Domnule Borza,

          Pentru ca aceasta ierarhizare/clasificare să reziste şi să fie inatacabilă, ar trebuie să fie rezultatul aplicării legii „ad literam” . Să nu existe nici un fel de dubiu.

          Nefiind ab initio pro sau contra persoanei dl. ministru am avut îndrăzneala să aduc în discuţie câteva aspecte care nu sunt chiar simple „forme”. În opinia mea, forma este rezultatul clasificării iar fondul este chiar legea. Bună sau rea, nu eu pot judeca astfel de lucruri.

          Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: dacă o univ, nemulţumită de numărul de locuri primite iniţiază o contestaţie în instanţă a rezultatului clasificării, va avea câştig de cauză?
          Şi dacă o singură universitate câştigă, va mai fi valabil rezultatul acestui exerciţiu?

          Chiar domnul Vlaston spune „Au primit locuri si univ. din categ. B si C” în condiţiile în care acest lucru este valabil doar dacă discutăm despre „programe de excelenţă” evaluate. De care însă nu ştim nimic: au fost sau nu evaluate de către organismul extern? E firesc să public numărul de locuri înaintea publicării ierarhiei programelor de studii?

          Şi tot dl. Vlaston spune:

          „Revenind la clasificare, imi exprimam suspiciunea ca n-ar fi opera unei agentii straine, asa cum cere legea. Nu vad cum ministrul Funeriu ar putea sa angajeze public numele unei asociatii fondatoare a Registrului European al Agentiilor de Asigurare a Calitatii (European Quality Assurance Register-EQAR), fara ca aceasta sa fi realizat ce spune ministrul ca a facut. Daca n-ar fi asa, replica EUA ar fi fost devastatoare. Este adevarat ca operatori si institutii din Romania au cules si verificat datele dar, judecata si clasificarea propriu zisa apartine EUA, in conformitate cu Legea Educatiei Nationale. Cine stie altceva, sa ridice piatra si sa spuna. Eu nu am date”

          Am aratat într-un comentariu mai jos ca EUA nu face parte din EQAR, informaţia prezentata de autor fiind greşită. Nici judecata şi clasificarea. ci doar „certificarea”…..

          Spre final spun că 12 univ. thier 1 sunt cam multe. La o evaluare INDEPENDENTA, asa cum se prezuma ca face orice organism extern (şi aici trebuie facută o remarcă: nici unul nu evaluează producţia ştiinţifică!), nu cred că vor fi mai mult de 5.
          22 Univ thier 2? Şi aici sunt prea multe…..

          .

  6. In principiu, clasificarea este buna, dar nu trebuie fetisizata. Spre exemplu, daca o universitate isi permite, financiar, sa aduca un laureat Nobel sa predea, ajunge pe primul loc.
    Criteriile sunt dupa modelul occidental, nu au relevanta 100% in ro.
    In plus, la o multinationala nu te intreaba unde ai facut facultatea, ci ce stii sa faci si ce proiecte ai realizat (experienta).
    Spre exemplu, eu am terminat Automatica si Calculatoare la UPG Ploiesti si lucrez la IBM ca programator.

    • Absolut de acord! Am fost recrutor la fosta firma (multinationala), si am adus in echipa de cercetare ingineri in echipa de la Brasov, Bucuresti, Pitesti si Cluj. N-am regretat. Unde lucrez acum (tot multinationala, tot echipa de cercetare), sint ingineri si fizicieni cu studii in tara (Sibiu, Brasov, Iasi, Cluj, Bucuresti, Timisoara) si strainatate (Zaragoza, Erlangen, Muenchen, Szeged si pe unde ne-au mai purtat pasii), si nu-i nimic rau in asta. Dragostea de meserie si de lucruri facute bine o au toti, ca stim cu totii ca daca dragoste nu e, nimic nu e. Bine inteles ca lucruril nu trebuie fetisizate. Mi-e teama ca vor fi, si vor fi si mari ciocniri de orgolii si vorbe grele.

      • Cand de pe CV-ul celui ce ravneste la un loc de munca se poate constata ca specialistul respectiva are experienta in bransa, conteaza, intr-adevar, mai putin unde a studiat. Pentru stagiari insa este de importanta vitala: e aproape sigur ca cel cu diploma LUM sau CALU are sanse mai mari decat cel cu diploma UPG, de exemplu.

    • imi permit o recticicare si anume IT-ul nu prea l-as baga in aceeasi categorie cu „cercetarea” normala s spun asa. Cunosc oameni care au nu terminasera inca facultatea si lucreau deja in IT (chiar la IBM).
      Daca insa vrei sa lucrezi in cercetare: fizica, chimie, biologie, medicina. (dau cateva exemple) conteaza ai naibii de mult diploma de absolvent, de master si de doctorat. Titul dat de fiecare universitate reprezinta o valoare…si crede-ma cand compari un doctorat la Munchen si unul din Bucuresti se vede diferenta (poate nu in IT) dar in restul, cu siguranta.

      • Poți lucra ca programator și fără facultate (cu putină inginerie la resurse umane). Cunosc pe cineva chiar la IBM care era șef peste cîțiva programatori cu facultate… :D

        În Franța nici dracu’ nu te angajează pe un post bine plătit dacă nu ai făcut o școală care contează, mai ales într-o multinațională…

  7. Exista vreo explicatie logica ptr. clasificarea ASE BUC in categoria universitatilor de cercetare avansata ? In orice alt clasament in care contau performantele lor stiintifice, ASE BUC iesea mereu sub universitatile clasificate acum in categoria B. Ce miracol sau ce magarie i-a propulsat deodata asa sus ?

      • Am vazut si am remarcat ca e vorba de o sfidare la adresa altor universitati din tara. Comparati activitatea de cercetare a ASE BUC cu a altor universitati clasate in a doua categorie. Clasificarea facuta parea chiar ok, daca nu aparea aceasta aberatie cu „ASE BUC = universitate de cercetare avansata”. Bataie de joc!

          • Se pare ca nu reusiti sa controlati raspunsul la acesta intrebare. Sau doar il evitati, pentru ca intrebarea are substanta?

            Principalul indicator specificat in metodologia pe care ati si indicat-o in articol este Scorul Relativ de Influenta al articolelor (peste tot are ponderea 1). La acest punct ASE Bucuresti sta extrem de prost. Intr-adevar, au publicat aproape 400 de articole intr-o perioada de 3 ani, in revista Metalurgia Internationl (deja acest volum ar trebui sa ridice intrebari). Toate aceste articole au avut insa un impact aproape nul. Conform criteriilor din metodologie, numarul total de articole ISI nu are nicio relevanta, relevant este NUMAI Scorul Relativ de Influenta.

            Clasamente bazate pe SRI au fost realizate de ad-astra, si se gasesc pentru perioada analizata pe site-ul acesta. ASE ocupa acolo un onorabil loc 40 (pentru SRI la nivel de articole publicate) sau 46 (pentru SRI la nivel de articole indexate). Oricare ar fi situatia, SRI este mult sub al Univ. Craiova, de exemplu.

            Concluzia este clar exprimata de catre Cristi (autorul primului post), insa nu era suficient argumentata.

            Iar daca ad-astra nu are relevanta, se poate verifica si pozitionarea aceleiasi institutii in rapoartele scimagoir (raportul SRI pe 2010, de exemplu). ASE este pozitionata a 18-a la nivelul Romaniei, dupa cateva Universitati de rang B.

            (vezi http://www.scimagoir.com/pdf/sir_2010_world_report.pdf)

            Si, pentru a completa informatiile, nici majoritatea Universitatilor de Stiinte Medicale nu se simt foarte bine in aceste clasamente. Cu toate acestea, in afara UMF Timisoara, toate centrele mari si-au promovat Universitatile de Stiinte Medicale in top12.

  8. Imi permit doar o reflectie: sa speram ca Dl. Funeriu isi va putea continua programul si nu va avea parte de ceea ce Dna Monica Macovei a avut cind a inceput sa deruleze proiectele de reforma in domeniul justitiei.
    Altminteri subscriu la comentariile Dlui Vlaston.
    O zi buna tuturor!

    • Din fericire, pana acum, are sustinerea lui Boc si a presed. Basescu, ceeace face diferenta cu Monica Macovei.

      Este f. greu sa tii sub control un sistem imens, cu 4 mil. studenti si elevi si 400.000 de salariati la preuniv. si univ.

      Spre deosebire de toti ministrii anteriori, Funeriu se descurca f. bine, legea fiind creatia lui si-i cunoaste toate articulatiile si subtilitatile.

  9. Domnule Vlaston,

    Ce cred eu in legatura cu rezolvare restricţiilor calendardistice este lipsit de importanţă
    Discuţia mea are în vedere doar legalitatea demersului. Pentru că vorbim despre respectarea prevederilor unei legi. Nu eu am impus termenele.

    Cele doua OM la care faceţi referire rezolva cele subliniate de mine? Exista un OM prin care se rezolva Art. 138?

    Din punct de vedere juridic, un OM modifică litera unei legi?
    Sunt foarte curios, dacă avem acum clasificarea aşa după cum impune LEN si un OM care prevede altceva decat spune LEN, cum se va proceda in continuare, legal!?!?!

    Spuneţi în răspunsul anterior:

    „E corect, acel nr e maxim, indiferent de finantare. Daca e 50, e posibil sa fie juma/juma, sau exclusiv din taxe, sau exclusiv din bani publici. Sunt chestiuni distincte!”

    Raspunsul la cele spuse de dumneavoastra este dat tot in LEN….Dar nu este cel pe care il spuneti dvs.

    Multumesc pentru dialog….

  10. Totusi,
    Daca eu imi doresc un doctorat clasificat acum in „categoria 2” – numai acolo este „pasiunea mea” – , unde am inteles bine, va fi un procent de 18-20% de locuri din total, de unde aflu concret cate locuri sunt atribuite universitatii/facultatii mele?
    Multumesc!

  11. Stimate Domnule Vlaston,

    V-as ruga sa scrieti un articol despre o alta realizare a ministerului, care, se pare, desi e de o importanta majora, a ramas in umbra acestor ultime stiri: ieri, ministerul a trimis tuturor celor inscrisi in sistemul lor de e-mail-ing miunata veste ca exista deja o pagina oficiala cu publicarea job-urilor in universitatile din Romania. Acest lucru a fost, pana acum, imposibil si nedorit pentru ca anunturile se faceau „cu dedicatie”, in MO, si nimeni nu stia nimic despre ele:

    Aici Link:
    http://jobs.edu.ro/

    Si mesajul atasat:

    „Posturi vacante scoase la concurs in Universitatile de stat si particulare din Romania

    In conformitate cu prevederile art. 10, alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 457/2011 privind aprobarea Metodologiei-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare vacante din invatamantul superior, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului publica posturile vacante scoase la concurs de catre institutiile de invatamant superior, pentru ocuparea pe perioada nedeterminata, a unui post didactic.

    Posturile sunt disponibile in 56 universitati de stat, 35 universitati particulare acreditate, 21 universitati particulare autorizate sa functioneze provizoriu si 5 universitati autorizate sa functioneze provizoriu (care organizeaza numai programe de studii universitare de masterat/studii postuniversitare).”

    Ba mai mult, exista si site-uri cu job-uri in cercetare (stire primita tot de la Minister cu ceva timp in urma):

    http://www.nature.com/naturejobs/science/jobs?q=romania
    http://www.euraxess.ro/en/

    Cu stima,

    Felicia Valau

  12. Incredibil!! La Universitatea de Vest din Timisoara s-au scos posturi de asistenti si lectori. Dar s-au adaugat si niste criterii misterioase „specifice” fiecarei facultati. Aceste criterii nu sunt mentionate nici pe site-ul universitatii si nici pe site-ul vreunei facultati. Vedeti linkul:

    http://www.uvt.ro/upload/pdf/regulament-concurs-posturi-vacante-uvt-24-07-2011.pdf

    articolul 47, c). Am sunat la decanat dar secretara nu stia, nimeni nu a venit inca din vacanta.

    Este foarte grav ca ministerul a lasat libertate facultatilor si universitatilor sa puna ce criterii vor ele, in plus fata de cele minimale din monitorul oficial. Asa, peste noapte, pot baga criterii care sa dezavantajeze candidatii nedoriti. Sau, macar sa fie obligati sa publice clar aceste criterii „specifice” cu mult timp inainte de a scoate posturi la concurs si sa le pastreze neschimbate, cativa ani. (De exemplu la matematica, in standardele minimale din MO, se considera activitatea din ultimii 7 ani).

    Parca era vorba ca sa aiba o sansa si asistentii si lectorii „nedreptatiti”, cum spunea domnul Ministru la TV. Altfel, ramanem tot in lumea clanurilor de familii si mafiei de care UVT nu duce lipsa, chiar daca pe penultimul rector il ancheteaza DNA. Pe asta il (sau o) tinem, pe asta nu, pe asta il aducem, pe asta nu, pe asta il vrem, pe asta nu. Asta mai sta, asta pleaca, asa vorbesc intre ei baietii din facultatile UVT cu care din nefericire am pierdut atata timp si eu si alti colegi ca mine, de a trebuit sa plecam din tara din cauza lor.
    „Mai baiatule, tu esti un pion aicea” asa se vorbeste la UVT.

  13. 1. Poate sunt eu paranoic, dar nu pot sa nu observ ca exista o anumita sistematicitate aici. Inca de prin august, cand aparuse un zvon ca numai vreo 10 universitati vor fi in prima categorie, putema sa bag maiana in foc care vor fi astea: marile universitati din marile centre universitare. O ideea foarte compatibila cu ideea mai veche a lui Funeriu de a comasa universitatile romanesti. Universitatile din prima categorie sunt in primul rand universitati gigantice ca structura si numar de studenti. Celelalte – mai micutze.
    2. As vrea sa stiu care sunt criteriile si termenele prin raport cu care o universitate clasata acum in categoria a doua poate sa fie re-evaluata. Pentru ca banuiesc ca aceasta clasificare se va face cu o anumita periodicitate, altminteri ar fi absurd. Si atunci criteriile de evaluare si termenele de raportare ar trebui facute clare din acest moment.
    3. Cum se intampla cu clasificarile pe domenii? Cand sunt facute publice rezultatele si care vor fi consecintele? Ce se intampla cu un program foarte performant de la o universitate de categoria a II-a? De exemplu, daca ipotetic, pe domeniul X niciuna din universitatile de categoria I nu are performanta academica, dar o universitate din categoria a II-a are performante foarte bune (pe departamentul respectiv, mai bune decat cele din cat. I), va avea voie sa organizeze scoala doctorala acel departament/program/universitate? Si daca da, in ce conditii? Cu ce finantare? Cum se aloca fondurile?

    In opinia mea, ierarhizarea universitatilor si a domenilor trebuiau facute publice simultan, iar decizia de a organiza / finanta programe de master si doctorat sa se bazeze pe ambele evaluari.

    • E vorba de ierarhizarea programelor de studii, inteleg ca va aparea si ea in curand. Prin comasare univ. pot capata alta pondere in evaluare si trece la o clasa superioara. Nu este batuta in cuie clasificarea. In adevar au aparut OM cu alocarea cifrei de scolarizare. Au primit locuri si univ. din categ. B si C

  14. Semnalez noi aparitii in Monitorul Oficial:
    Monitorul Oficial nr. 0637 din 06 Septembrie 2011
    Actul nr. 5262 din 05 Septembrie 2011
    Emitent: Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului
    Ordin privind constatarea rezultatelor clasificării universităţilor

    Monitorul Oficial nr. 0637 din 06 Septembrie 2011
    Actul nr. 5271 din 05 Septembrie 2011
    Emitent: Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului
    Ordin privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru ciclul de studii universitare de master în vederea admiterii la studii în anul universitar 2011-2012

    Monitorul Oficial nr. 0637 din 06 Septembrie 2011
    Actul nr. 5272
    Emitent: Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului
    Ordin privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclul de studii universitare
    de doctorat in vederea admiterii la studii in anul universitar 2011-2012

    Puteti vizualiza pe monitorul calculatorului dvs. aceste ordine, accesand cu
    un browser de web site-ul Monitorului Oficial:
    http://www.monitoruloficial.ro

  15. Stimate dle Valston,

    Va supun atentiei o chestiune oarecum off-topic legata de felul in care noua lege a educatiei reglementeaza conflictul de interese.

    Am remarcat ieri, recitind pasaje din lege, ca relatia de tipul „nas-fin” nu este specificata in rindul relatiilor de rudenie sau afinitate care genereaza cazurile de conflict de interese interzise. Or, chiar daca juristii o definesc ca pe o simpla „alianta”, aceasta relatie este, in opinia mea, cit se poate de susceptibila sa genereze acelasi tip de efecte perverse ca celelalte (i.e. nepotism, favoritisme, lipsa de echitate si transparenta, fraude etc.). Cum se explica aceasta omisiune in cadrul legii?

    Va scriu acest mesaj pornind de la un caz concret care exista intr-o universitate din divizia B. La alegerea directorului de la un departament, vom avea situatia urmatoare: nasul (de cununie) va candida pentru a fi director, finul va avea dreptul sa-l voteze pentru aceasta functie, iar apoi nasul va deveni seful direct si evaluatorul finului sau in cadrul aceluiasi departament.
    O sa mi se spuna ca rudenia spirituala nu exista ca o categorie juridica. Dar ea produce totusi efecte cit se poate de materiale.
    Mi se pare complet anormal si impotriva spiritului noii legi.

    Va doresc toate cele bune.

      • Multumesc de raspuns.

        E simpatic ce spuneti, dar cazul de care va spun („nas-fin”) este relativ usor de documentat/probat, spre deosebire de cel al amantilor etc.

        Nu s-ar putea totusi remedia scaparea asta? Inteleg ca nu e rudenie de singe, dar e tot un fel de rudenie prin alianta. O rudenie cit se poate de efectiva, ca sa zic asa.

        Cele bune!

      • Da, pina la urma e o problema ca „nepotismul” se refera la rude, ca altfel amanticurile si prietesugurile se „rasplatesc” foarte bine prin facultati. Legea nu stipuleaza…

        • Hai mai baieti nu va mai obositi cu nepotismele ca problema e „clasificata” deja. S-a dat o nota din minister de rahat prin care sunt incompatibili numai daca AMBELE rude ocupa functii. Deci a ramas ca inainte. Ceea ce ma asteptam!
          Acuma intre noi fie vorba nas-fin poate fi crescuta si pe o relatie de amicitie. Mi se pare aiurea sa le interzici unora sa-i cunune pe altii ca apoi nu mai pot fi sefi. Nu mai e nashitul de secol 18 totusi. Frustrarea pornita de la cazul tau e totusi aiurea sa o tratam general…

  16. Nu ca zic, da’ vreau sa spun:
    Felicitari, Domnule Profesor.
    „Procesul e lung si anevoios, datorita rezistentei indarjite a clanurilor universitare”
    poate este o confirmare partiala la ce scriam in:

    http://www.contributors.ro/fara-categorie/bacalaureat-2011-un-cutremur-in-sistemul-educational-romanesc-concluzii-finale/

    Prima dovada/speranta de insanatosire a invatamantului, am primit-o de la un amic, absolvent de facultate privata care a raspuns la intrebarea mea (de ce face facultatea) asa:
    Pun diploma pe perete si daca voi avea copii le voi cere sa faca – PE BUNE- si ei o FACULTATE.
    Zi buna

  17. Domnule Vlaston,

    Ati citit ordinul ministrului din MO? Au fost publicate locurile de admitere la mastere. Orice universitate, indiferent de categorie are locuri la master și prin urmare finanțare.

    O fi corect? Dacă LEN spune că „(8) Statul poate finanța programele de excelență în cercetare și educație din orice categorie de universități”, dar aceasta evaluare încă nu există? Aveţi cunoştinţă care sunt programele „de excelenţă în cercetare şi educaţie” din România?

    Unde este legslaţia aia secundară de care faceţi dvs. vorbire?
    Prin urmare finanţăm TOATE masterele, de oriunde…..

    Mă întreb: la ce foloseşte clasificarea?

    • 1. Orice univ. poate organiza masterate si/sau doctorate, daca respectivele programe sunt acreditate de ARACIS, acreditarea aparuta prin OM, acum cateva zile, pe taxe sau alocari de la bugetul de stat, dar prin cumularea celor doua categorii sa nu depaseasca nr. aprobat de ARACIS.
      2. Statul e OBLIGAT sa aloce bani pentru masterate si doctorate univ. aflate in categoria A (193(10)), dar POATE si pentru cele din categoriile B si C, conform 193 (8). Ce a aparut aseara se refera la locurile finantate de la bugetul de stat.
      3. Exista o HG data inca din aprilie prin care se finanteaza nr total de masterate si doctorate, nu si repartizarea lor pe univ.

      • „2. Statul e OBLIGAT sa aloce bani pentru masterate si doctorate univ. aflate in categoria A (193(10)), dar POATE si pentru cele din categoriile B ”

        Asa sa fie? Unde scrie in lege? Insist, cu riscul de a deranja: Daca au fost publicate locurile si acestea vor fi finantate, care sunt „programele de excelenta” in conformitate cu prevederile LEN?

        PS: Veti observa ca sunt finantate studiile doctorale DIN ORICE UNIVERSITATE, nu doar cele din categoria A si B…..

        Prin urmare inteleg asa: avem universitati clasificate ca fiiind de „cercetare avansata si educatie” care fac EXACT acelasi lucru ca cele centrate pe educatie: licenta, master si doctorat.

        De exemplu (la intimplare) masterul de Contabilitate de la Univ. din Alba Iulia este unde etichetat ca program „de cercetare avansata”?

        • V-am mai raspuns. Exista acoperire in lege (8), care permite ministerului sa aloce fonduri bugetare, mult mai putine decat pana acum, masteratelor si/sau doctoratelor pe care le considera de „excelenta”. E drept ca alegerea ‘excelentei” apare cam subiectiva, dar, probabil, se bazeaza pe datele colectate cu ocazia clasificarii. Un exemplu. La univ. x, la matematica, sunt trei cadre didactice care publica articole ISI impresionant, cu factor de impact mare. Acest lucru s-a constatat cu ocazia colectarii datelor si acum, ministerul ii considera de excelenta si le-a dat masterat/doctorat

          • (9) Programele de excelență prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), pentru programele de licență și master, și pe baza competițiilor prevăzute la art. 160 alin. (3), pentru programele de doctorat.

            Dl. Vlaston, deci daca au fost publicate locuri si asiguram finantare pentru ce spuneti dvs. ca se poate, inseamna ca ceea ce prevede LEN in art. de mai sus s-a intimplat deja, nu?

            Altfel spus, atat masterul cat si doctoratul in Contabilitate de la Univ. din Alba Iulia vor fi de „excelenta”…….asa dupa cum va rezulta din evalarea EUA :D

            • Cred ca asa stau lucrurile. Trebuie sa fiti de acord ca o lucrare de asemenea anvergura poate avea si sincope, nu poate fi totul perfect.

    • Evaluarea de care vorbiti o fi facut-o finantatorul, MECTS, care are pregatita si ierarhizarea programelor de studii, pentru ca datele cerute la clasificare, pe domenii, ar putea conduce si la ierarhizarea programelor de studii. Am inteles ca o sa apara si ierarhizarea in curand

  18. In Ordinul 5272, emis de MECTS, Art. 2, se face urmatoarea precizare vis-a vis de repartizarea locurilor la doctorat:
    „in prima etapa se repartizeaza locurile conducatorilor de doctorat care indeplnesc standardele minimale necesare si obligatorii pentru acordarea atestatului de abilitare”.
    La ce se refera acest lucru? Pot coordona, incepand chiar cu anul acesta, si abilitatii, fara sa detina atestatul, doar in baza indeplinirii standardelor pentru acordarea acestuia?

    • repartizarea, in interiorul unei universitati, se face de catre Senat, iar prin OM se dau si criteriile de departajare. Abilitati nu exista inca, nu stiu sa se fi trecut la faza de abilitare. Doar sa indeplineasca criteriile.

  19. „Cred ca asa stau lucrurile. Trebuie sa fiti de acord ca o lucrare de asemenea anvergura poate avea si sincope, nu poate fi totul perfect.”

    :D
    La o cafea, in doi, astfel de explicatii sunt valide. DIn nefericire aici este vorba de LEGE si de respectarea acesteia.

    As mai avea ceva de spus si legat de „The task of the expert group has been to provide expert advice and follow-up on the methodology for this differentiation exercise, on the development of relevant indicators, and on the evaluation of the documentation received from universities”.
    Asta pentru a intelege exat ce rol şi sarcini a avut EUA in comparatie cu ceea ce presupune Institutional Evaluation Programme: doua vizite ale expertilor EUA!

    Toate gindurile bune si sa ne bucuram de clasificare……

  20. Clasamentul? Nici o suparare!
    Exista scoli foarte bune cu accent pe predare. Absolventii lor de multe ori merg mai departe ori in cercetare, ori in business/administratie. Pentru SUA, aceste colegii despre care nu a auzit nimeni ar fi Williams, Amherst, Carleton, Pomona, Reed, Bowdoin, Haverford, Oberlin, Macalester, Grinnell, Vassar, Smith, Wellesley, Barnard, Bryn Mawr etc.
    Deci nu vad nici un impediment in a face educatie solida intr-o universitate de tier 3. Da, probabil nu ar trebui numita universitate, ci altfel, ca sa-i reflecte interesul de predare, insa asta depinde de scoala.

  21. Din cate stiu (de la persoane implicate in analiza datelor furnizate de universitati) clasificarea nu a fost realizata de „Asociatia Universitatilor Europene”. Aceasta asociatie doar a „pus parafa” pe o evaluare realizata in principal de experti romani. In plus, criteriile (tipul si ponderea lor) au fost „potrivite” doar dupa ce au fost culese datele relativ la performanta universitatilor. Personal, cred ca acest acest lucru e cel putin ciudat. Meritul initiativei si nevoia acesteia nu sunt puse in discutie.
    PS1 Lucrez in una dintre universitatile din categoria A.
    PS2 Ce parere aveti de faptul ca exista simultan doua sisteme de evaluare? Acest clasament e rezultatul primului sistem (datele au fost raportate de universitati). Din cate stiu, la celalalt sistem (datele se introduc centralizat de catre cadrele didactice) o parte foarte mica a cadrelor didactice au introdus datele solicitate. Pentru un motiv foarte simplu: daca toata ziua introducem date in niste formate electronice extrem de neprietenoase, cand mai avem timp sa facem cercetare si predare?

      • Raspunsul, dl. Vlaston este chair in comunicatul EUA pe care il citati:

        The task of the expert group has been to provide expert advice and follow-up on the methodology for this differentiation exercise, on the development of relevant indicators, and on the evaluation of the documentation received from universities……..

        Based on the data provided by Romanian universities, on a detailed analysis of the Romanian higher education system as well as on international good practice, EUA was able to certify the establishment of the three major categories of institutions, along with the respective lists of universities belonging to each of the categories, as foreseen by the law

        Adica au fost certificate cele trei categoriii impreuna cu lista univ ce apartin clasificarii. Nu EUA a facut clasificarea :D

        • EUA was able to certify the establishment of the three major categories of institutions, along with the respective lists of universities belonging to each of the categories, as foreseen by the law

          Pai daca si-a pus stampila pe ele, si le-asuma…

          • Problematica pentru mine e derularea procesului. Publicarea criteriilor doar dupa realizarea evaluarii e punctul slab al unui demers absolut necesar si util pentru societatea noastra. Ordinul de ministru e din 26 august 2011, iar clasamentele (criterii, ponderi, etc.) au fost realizate inainte. In iulie stiam deja, aproximativ, ce universitati intra in fiecare categorie.
            Pentru dovezi suplimentare e suficienta o discutie cu persoanele implicate in evaluare la nivelul fiecarui domeniu. Cand mai multe persoane de incredere iti spun ca asa a fost …

            • Publicarea criteriilor si metodologiei inainte de colectarea datelor, nu ar fi alterat raportarea? Fiecarea tragea de criteriile bine punctate.

          • Asa este. Îşii asuma şi certifică ceea ce a primit de la MECTS: the establishment of the three major categories of institutions, along with the respective lists of universities belonging to each of the categories, as foreseen by the law! (auditorii sunt foarte atenţi la exprimare şi la ceea ce îşi asumă în faţa terţilor!)

            Opinez că daca ar fi fost vorba de aplicarea metodologiei din Institutional Evaluation Programme, ierarhia ar fi fost cu totul alta iar „câştigătorii” mult mai puţini…

            Dar politica…bat-o vina….este arta compromisului, nu-i aşa?

            Săntate şi o zi bună vă doresc.

          • Pai asa este jocul de-a fotbalul in romania: se aduna 2 echipe de jucatori, li se da o minge si sunt rugati sa alerge dupa ea. Dupa 90 de min se anunta regulile jocului (ponderile criteriilor: 1 pt mingea intrata in poarta adversa, -1 pt mingea intrata in propria poarta si pt toate celelalte ponderea e zero). Cam asa s-a tinut si jocul de-a clasificarea, jocul de-a numarare a voturilor in parlament, etc. Asta e Romania si Reformatorii ei :)

    • Domnule Vlaston,

      Va propun o sarada:

      „6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, facuta conform prevederilor alin. (3), se face numai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de asigurare a calitatii inregistrata în EQAR, din strainatate. ”

      Doar ca, la data la care au fost publicate rezultatele clasificarrii, EUA NU ESTE MEMBRU EQAR! (este si motivul pentru care comunicatul oficial este scris in termenii citati anterior).

      Pentru verificare: http://www.eqar.eu/register/search.html

      „August 25, 2011

      Earlier this year, EUA’s Institutional Evaluation Programme (IEP) announced that it was appealing against the decision of the European Quality Assurance Register for Higher Education (EQAR) to reject its application to join the register.

      The EQAR Register Committee, the body that considers the applications for inclusion, had concluded that “EUA-IEP cannot be considered a quality assurance agency as envisaged by the ESG”, something strongly contested by the IEP. EUA is pleased to announce that the EQAR appeals committee has upheld the appeal, acknowledging all of the major points made by the IEP in the appeal. The EQAR Register Committee will therefore now be asked to reconsider the IEP application at its next meeting in November 2011.

      The EUA Board supports IEP in this process and hopes that the EQAR Register Committee will consider these arguments when it reassesses the application later in 2011. ”

      Clasificarea poate fi, deci, contestata de nemultumiti? A fost respectata litera legii?

  22. Referitor la clasificarea universitatilor:

    – ASE Bucuresti incadrata in prima categorie? Cunoscandu-i bine pe economisti, mi se pare absurd. Ceva e subred acolo. Daca ei sunt asa destepti, de ce e plina tara de facultati de economie pline de impostori? Pentru ca profesorii de la ASE i-au avansat conferentiari si profesori….

    – M-am uitat la lista lucrarilor de la ASE (incepe sa-mi placa acest site al dumneavoastra).

    Adica la: http://chestionar.uefiscdi.ro/public5/index.php?page=punivlist&domenii=1

    Pai am fost mirat sa vad, la lucrari publicate in reviste ISI (a) (nu conferinte sau alte prostii), ca apar in majoritate lucrari de matematica si statistica, chimie, metalurgie etc. Desi sunt trecute la domenii economice… sunt publicate in reviste de matematica, chimie etc., adica ne-economice. Pai unde sunt contabilii, finantistii, marketing-ul etc? Ei nu au lucrari ISI? Si foarte multe din revistele date acolo ca ISI cu factor de impact aveau factorul cumulat relativ de influenta zero!!

    – Apoi, perseverent fiind, m-am dus la criteriile minimale de avansare pentru economisti (panelul P4), adica la:

    http://www.cnatdcu.ro/wp-content/uploads/2011/04/05351-3.pdf

    Uluire!! Ei au 5 indicatori, notati cu l1 – l5. Am recitit tot ce scrie acolo. Nu scrie nici unde ca toti indicatorii sa fie nenuli. Deci un economist (ma iertati, dar nu am simpatie nici pentru cei din tara si nici pentru cei din SUA), poate avansa PROFESOR NUMAI cu 2(doua) lucrari publicate in reviste ISI, avand fiecare factorul acela de influenta 0.25!! Asa, se obtine ca l1 = 50 si toate criteriile minimale sunt indeplinite, chiar daca l2-l5 sunt zero.

    Cred ca l-au pacalit pe domnul Ministru. O buna prietena mi-a spus ieri ca la Timisoara au votat in Consiliu, facultatea de economie, scoaterea matematicii din planul de invatamant!!! Cica le sperie candidatii la admitere si pleaca studentii de frica matematicii!! Asa economisti, asa economie avem, dar chiar nimeni nu a citit criteriile alea?

    • ” Ei au 5 indicatori, notati cu l1 – l5. Am recitit tot ce scrie acolo. Nu scrie nici unde ca toti indicatorii sa fie nenuli. Deci un economist (ma iertati, dar nu am simpatie nici pentru cei din tara si nici pentru cei din SUA), poate avansa PROFESOR NUMAI cu 2(doua) lucrari publicate in reviste ISI, avand fiecare factorul acela de influenta 0.25!! Asa, se obtine ca l1 = 50 si toate criteriile minimale sunt indeplinite, chiar daca l2-l5 sunt zero.

      Pentru corectitudine

      I1>=25 si I1+I2 >=30 si C>=50

      • Pai si ce sa verificam? Conform criteriilor pentru economisti din Panelul 4, l2 poate fi zero. Si daca un om publica doua lucrari ISI a cate 0,25 de puncte fiecare, singur, fara coautori, se obtine 0,50. Inmultit cu 100 face 50!!! Vedeti acolo la inceput, l1=100xrestul. Se inmulteste cu 100!!!

        Si atunci l1 singur fiind 50 iar restul zero, sunt indeplinite criteriile!!

        E simpatic domnul ministru, dar in mocirla aceea din Bucuresti, cred ca il pacalesc toti!! Nu a citit atent ce a semnat, uitati-va acolo pe link, l1 se obtine prin inmultire cu 100…..

    • http://www.contributors.ro/administratie/educatie/prime-observatii-privind-clasi
      ficarea-universitatilor-i/#comment-34557
      >O buna prietena mi-a spus ieri ca la Timisoara au votat in Consiliu, facultatea
      >de economie, scoaterea matematicii din planul de invatamant!!! Cica le sperie
      >candidatii la admitere si pleaca studentii de frica matematicii!! Asa economisti,
      >asa economie avem, dar chiar nimeni nu a citit criteriile alea
      Nu degeaba Universitatea de Vest din Timisoara NU intra in prima categorie
      de universitati. Am auzit ca s-au suparat multi pe acolo din aceasta cauza,
      dar sunt o multime de motive (cum este si cel de mai sus) din a caror cauza
      UVT a fost clasificata doar in a doua categorie.

  23. 1. Undeva spuneti ca „publicarea criteriilor si metodologiei inainte de colectarea datelor, nu ar fi alterat raportarea?”. Pai nu a trimis dl ministru echipe de control a indicatorilor raportati? Legea ii da dreptul sa sanctioneze raportarile false.
    2. Chiar daca nu a publicat criteriile enticipat, eu cred ca acum ar trebui sa publice nivelul indicatorilor de clasificare realizat de fiecare universitate. Pentru ca am senzatia ca s-a judecat cantitativ si nu calitativ. O universitate cu 1900 de cadre didactice si cercetatori si cu 800 lucrari ISI (de exemplu) nu ar trebui sa fie inaintea uneia cu 200 cadre didactice si cercetatori si 150 de lucrari. (800/1900<150/200). Ori nu cred ca au tinut seama de indicatori relativi ci de cei absoluti.

  24. As mai avea o intrebare, d-le Vlaston: mi-am gasit pe lista universitatea ( categoria a 2-a) cu un numar x de locuri pt. 3 facultati.
    Se va mai publica o alta LISTA cu numarul exact de locuri pe facultati/ specializari/programe sau profesori…etc.?
    Va exista o lista concreta de genul: catedra/programul sau profesorul y primeste z locuri la burse doctorale?
    Sau aceste x locuri vor fi impartite intre cele 3 facultati cum se vor intelege ele mai bine?
    Multumesc mult de tot ca sunteti informat pt. noi!

    • In interiorul fiecarei universitati Senatul imoparte locurile, apoi le trimite la minister spre publicare. Cred ca au o saptaman pentru asta. Cititi articolul si declaratiile ministrului de ieri de pe hotnews.

  25. Si iata ca deja incep sa para consecintele clasificarii universitatilor:
    Vestea ca UVT se claseaza pe locul 13 la nivel national in topul universitatilor, in a doua categorie, a cazut ca o lovitura in moalele capului pentru institutia timisoreana.
    Cititi mai multe la:
    http://www.opiniatimisoarei.ro/suparare-mare-la-universitatea-de-vest-ministerul-educatiei-eliminat-sase-domenii-de-doctorat-din-grila-institutiei/07/09/2011
    Parerea mea: Universitatea de Vest din Timisoara NU merita sa fie clasata in
    prima categorie.

  26. Domnule Vlaston,

    Astept opinia dvs. la cele ce urmeaza:

    6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, facuta conform prevederilor alin. (3), se face numai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii si clasificarii
    institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de asigurare a calitatii inregistrata în EQAR, din strainatate.

    Doar ca, la data la care au fost publicate rezultatele clasificarrii, EUA nu este membru EQAR.

    PEntru verificare: http://www.eqar.eu/register/search.html

    August 25, 2011

    Earlier this year, EUA’s Institutional Evaluation Programme (IEP) announced that it was appealing against the decision of the European Quality Assurance Register for Higher Education (EQAR) to reject its application to join the register.

    The EQAR Register Committee, the body that considers the applications for inclusion, had concluded that “EUA-IEP cannot be considered a quality assurance agency as envisaged by the ESG”, something strongly contested by the IEP. EUA is pleased to announce that the EQAR appeals committee has upheld the appeal, acknowledging all of the major points made by the IEP in the appeal. The EQAR Register Committee will therefore now be asked to reconsider the IEP application at its next meeting in November 2011.

    The EUA Board supports IEP in this process and hopes that the EQAR Register Committee will consider these arguments when it reassesses the application later in 2011.

    Clasificarea poate fi, deci, contestata de nemultumiti? Cine raspunde pentru nerespectarea prevederilor legii?

    • 1. se face numai de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii si clasificarii
      institutiilor de invatamant superior sau…
      EUA se incadreaza la organism international cu …/sau agentie din EQAR. Adica sau una sau alta. EUA intra in prima categorie.

      • Dl. Vlaston,

        Mă tem că EUA nu este organismul despre care faceţi vorbire dvs. Componenta IEP de la EUA se ocupa de asigurarea calitatii….Dar asta poate fi doar intelegerea mea. Dvs. aveţi acces la alte informaţii…

        Peste putin timp ar trebui sa vedem public, pe situl EUA, toate univ. din România, nu?

          • Va faceti ca nu intelegeti.
            IEP este una si nu a avut nici o legatura cu ceea ce s-a publicat.
            Ceea ce a facut EUA este un serviciu contractat si platit de MECTS……O supervizare a documentelor primite din partea MECTS: lista univ, grupate pe cele trei categorii, conform criteriilor MECTS, inainte de a fi publicata metodologia in MO ;:D

            Puteti nominaliza o univ. din Ro care a fost vizitata de experti EUA asa dupa cum impune programul IEP?
            Oricine poate consulta raportul public al oricarei univ. pe situl EUA pentru a intelege ce evalueaza acest „organism”

            Exista profesori români ce sunt experti in cadrul EUA….puteti verifica…

            • In adevar, este un alt serviciu, deci nici vizitarea vreunei univ. nu vad de ce ar fi fost necesara. Alt serviciu, alta metodologie, alt rezultat, orice are un inceput. Oricum, nu sunt de confundat cele doua servicii.

  27. Ca sa nu plictisesc mai mult decît am făcut-o deja, răspund cu vorbele următoare:

    „Adica, aceasta evaluare a universitatilor, fiind prima dupa intrarea in vigoare a LEN, putea fi realizata „NUMAI”, adica exclusiv, de catre o entitate internationala, recunoscuta pentru competentele in acest tip de activitate. La nivel european s-a si constituit Registrul Agentiilor de evaluare si asigurare a calitatii, EQAR.

    Ori, ce s-a intamplat? Referentialul (criteriile si indicatorii de evaluare) a fost alcatuit de minister. Colectarea datelor din universitati si verificarea acestora pe teren au fost realizate prin Ordine de Ministru, cu experti romani. Convertirea datelor in punctaje s-a facut tot de partea romana. Atunci, ce mai inseamna evaluare externa? Va fi invitata o entitate internationala, eventual EUA (Asociatia Universitatilor Europene), sa-si dea cu parerea asupra lucrarilor deja efectuate?

    • Nu, referentialul a fost propus de EUA, asa scrie in metodologie. Ca a fost adoptat prin documente oficiale ale statului roman, e o alta poveste.
      Colectarea si verificare de catre experti romani, asa este.
      Convertirea datelor in punctaje s-a facut de catre EUA.
      EUA si-a insusit clasificarea, cum rezulta din comunicat.

      Aveti date concrete c-ar fi fost altfel? dati-le pe masa…

      • (2) Selecția organismului internaţional prevăzut la art. 193 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, respectiv a organismului internaţional sau a agenţiei de asigurare a calităţii din străinătate prevăzute la art. 193 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS, în condiţiile legii.

        Cum a putut fi selectata EUA in martie, in conditiile legii, daca metodologia a fost publicata in august?

          • Asa este dl. Vlaston nu scrie nicaieri ca selectia se face dupa aparitia metodologiei.

            Doar ca HG nr. 789/2011 este singurul act normativ care reglementeaza selectia.(OMCTS nr. 5.212/2011aproba metodologia de prelucrare a datelor chiar daca in art. 193 din LEN scrie ca: „prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform
            prevederilor alin. (3), se face numai” )..Observaţi: NUMAI! ..
            Iar acest HG este publicat ulterior selectiei. (apropo: în textul LEN se face referire la Norme metodologice…..care nu prea există la această dată)

            Probabil asa este corect: sa emitem legi care sa ateste ceea ce am facut la un moment dat. Eu sunt un profan în chestiuni juridice. Şi un dătător cu părerea ca mulţi alţii.

            In incheierea incursiunii mele prin articolul dvs. remarc doar ca astăzi aveți foarte multe certitudini in comparatie cu ceea ce scriați pe 9 august pe marginea acestui subiect.

            Mi-aş fi dorit ca acest pas înainte (ma refer la clasificare si ierarhizare), chiar dacă este un compromis politic, să fie „blindat”. Nu prea este…..

        • Acesti „reformatori” considera ca ei au dreptul sa nu respecte o lege, ca doar sunt „reformatori”. Unica reforma facuta in romania ar trebui sa fie cea care pedepseste orice incalcare de lege, fie ea retrograda sau reformatoare.

          Funeriu si cei ce il inconjoara sunt ca si orice alta „mafie”: nu respecta legile, nu stiu sa numere voturile in parlament, fac promisiuni false in alegeri, ca asa e cu „democratia” – in ziua alegerilor suntem domni, cugulesc cu grija dn palma noastra, ca idediat dupa alegeri sa nu ne mai intrebe nimic si sa se gainateze din zbor pe capurile noastre.

  28. RECTORAT Nr. 18.075 / 7 septembrie 2011

    Cu privire la
    clasificarea universităţilor 2011

    Andrei Marga
    Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai

    Aşa cum s-a comunicat, ministerul a făcut clasificarea universităţilor din ţară. Ca primă reacţie, am de făcut trei observaţii.
    Prima observaţie: Universitatea Babeş-Bolyai, situată pe locul doi, în prima grupă valorică („universităţi de cercetare avansată şi educaţie”), este oarecum mulţumită. Ne consolăm cu faptul că de la Shanghai (China) se vede mai bine cum stau lucrurile în România decât de pe Dâmboviţa. Aşa cum presa română a relatat, cunoscuta instituţie chineză a dat recent această universitate drept prima din România ce candidează la intrarea în „clubul primelor 500 de universităţi din lume”. Faptul este elocvent, chiar dacă intrarea efectivă depinde de acum mai mult de politicile ţării (autonomie universitară deplină, buget de minimum 300 de milioane euro, cel mult 14 studenţi la un post didactic etc.).
    A doua observaţie: mă îndoiesc că toate universităţile intrate între primele douăsprezece universităţi din România sunt de acest nivel. Continui să cred – cu destule argumente, fireşte – că unele universităţi din Timişoara, Bucureşti, Iaşi, dintre cele care nu au fost incluse în prima grupă valorică, sunt nedreptăţite şi că în acest lot (primele douăsprezece) s-a pătruns şi pe alte criterii decât valoarea efectivă. Iar în grupa a doua valorică şi a treia nedreptăţile sunt şi mai mari.
    A treia observaţie: criteriile folosite de clasificare nu au fost lămurite vreodată, în prealabil, şi, evident, nu sunt cele europene (dacă se citesc documentele). Ele sunt mai curând un amestec de tradiţie locală şi evaluare interesată, „după ochi”. Invocarea European University Association (EUA) nu este adecvată, căci această asociaţie, ca orice asociaţie, nu face clasamente. EUA dă sfaturi, evaluează şi informează asupra metodologiilor, dar nu face clasamente (ierarhizări). Clasamente (ierarhizări) fac instituţii specializate (cum este, de pildă, ENQA), care, evident, nu au participat la această clasificare. Incultura instituţională îşi vădeşte din nou efectele în administraţia ţării.

    • Domnule Vlaston, daca aveti posibilitatea cumva, sa ii trasmiteti domnului Marga ca minte de „ingheata apele” desi e inca soare.
      Cu o singura afirmatie sunt de acord cu dumnealui si anume ca intr-adevar clasementul EUA nu seamana extraodinar de mult cu cel din Shanghai insa cei „nedreptati nu sunt dumnealor ci cei din Iasi (Universitatea I.Cuza)….asta insa si datorita unoe criterii usor diferite (MIT-ul se bate si acum cu Harvard-ul cine e pe primul loc).
      Pentru lamuriri suplimentare, il rog sa consulte atent clasamentul 12000 World ca de, noi nu suntem inca de 500 :) si sa constate ca pe Ranking World Universities: Iasi-ul se afla pe locul 741, Bucurestiul pe 775, UBB-ul dumnealui situandu-se abia pe locul 1036.
      E drept, stirea cu UBB care a fost „bagat” in seama de Shanghai am auzit-o si eu la (i)Realitatea TV (asta de multa vreme si-a pierdut titlul de presa)…numai ca datele oficiale spun cu totul altceva.
      http://www.webometrics.info/top12000.asp?offset=1000

      Nu as vrea sa imi amintesc de penibilul „interviu” la hotnews al aceluiasi penibil dom’Marga care a dat un mare copy-paste (daca nici la un interviu liber nu esti capabil sa raspunzi ce sa mai spun de articole ISI).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro