vineri, decembrie 6, 2024

Primul tur al prezidenţialelor şi calibrarea mesajelor pentru turul al doilea

După depăşirea primelor zile de emoţie de după primul tur, după ce deja s-a făcut bilanţul tuturor premierelor alegerilor înregistrate vreodată după 1989, ce peisaj avem, totuşi, cu doar câteva zile înainte de scrutinul parlamentar şi cu 10 zile înainte de turul al doilea?

Înainte de a vedea cum aleg partidele şi liderii să calibreze mesajul în prag de parlamentare, ce vot fi urmate de un al doilea tur, trebuie precizat că cel mai important semnal al primului tur, dincolo de marea surpriză Călin Georgescu, este atmosfera anti-sistem și anti-partide mainstream (George Simion + Călin Georgescu + Elena Lasconi). Pentru că, da, este important de precizat că în turul al doilea, românii sunt chemaţi la urne să aleagă între doi candidaţi anti-sistem.

Turul unu nu a venit doar cu succesul unui singur actor anti-sistem, Călin Georgescu, ci și cu succesul unui alt actor anti-sistem: USR. USR, care la europarlamentarele şi localele din 2024 avea un scor de circa 8% în alianţă cu alte formaţiuni mai mici. La fel ca şi Călin Georgescu, USR, reprezentat de Elena Lasconi, merge pe acelaşi mesaj al luptei împotriva unei elite politice corupte, însă pe linie occidentală. Cu alte cuvinte, dacă nu cumva Curtea Constituonală va anula primul tur, după alegerile din 8 decembrie vom avea la Cotroceni un președinte anti-sistem.

Rezultatele PNL şi PSD au fost văzute ca un eşec absolut. Este un eşec de etapă, având în vedere că Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, liderii partidelor mainstream, au obţinut ambii scoruri cu mult sub scorul partidelor din partea cărora au candidat. La Marcel Ciolacu probabil au contat şi ultimele declaraţii despre diaspora, precum şi subiectul de atac legat de jetul privat. Nicolae Ciucă, în ciuda eforturilor de partid, nu a reuşit să convingă şi să depăşească 9%. Dar până după rezultatele alegerilor parlamentare, cred că putem vorbi despre un eşec relativ. E de văzut în ce măsură cele două partide reuşesc să se mobilizeze, pentru a nu transforma eşecul de etapă într-un eşec final. 

Câştigul a fost al Elenei Lasconi, care, cu 19%, a depăşit cota partidului. Este şi aici un câştig de etapă, urmând să vedem în ce măsură alegerile parlamentare de duminică (1 decembrie) vor aduce USR la scorul Elenei Lasconi de la prezidenţiale (de la cei 8% de la europarlamentare şi locale la 19%) şi care va fi scorul partidelor mainstream raportat la procentele din iunie 2024: PSD: 32-34% la locale; PNL: 26-29% la locale).

S-au făcut bilanţuri, care au trecut în revistă în general toate premierele, însă s-a vorbit mai puţin de una singură. Şi anume aceea că avem în turul al doilea candidaţii cu cea mai mică reprezentativitate de după 1989. (2,1 milioane de voturi vs 1,7 milioane de voturi). De la candidaţi care în celelalte tururi unu de după 1989 întruneau cel puţin 60%-70% în turul unu, am ajuns în 2024 la un cumul de 42% între cei clasaţi în turul al doilea. Spre comparaţie, în 2004, candidaţii clasaţi în turul doi au întrunit circa 73%, în 2009 – circa 63%, în 2014 – circa 70%, în 2019 – circa 60%.

Aflate încă într-o alianţă de guvernare, PSD şi PNL au ales să îşi calibreze diferit mesajele imediat după ratarea intrării în turul al doilea. PNL, prin noul lider Ilie Bolojan, a ales mesajul ferm de susţinere pentru Elena Laconi în turul doi. Era intuitiv să fie aşa, din cel puţin trei motive: partidul Elenei Lasconi e mai apropiat ideologic de PNL, Elena Lasconi a fost prima care înainte de primul tur a anunţat că îl preferă premier pe Ilie Bolojan, iar interesul PNL este să rămână la guvernare şi după acesastă rundă de alegeri.

Preşedintele AUR, George Simion, a transmis un mesaj de susţinere pentru Călin Georgescu, exprimându-şi speranţa că, împreună cu acesta, va forma un tandem preşedinte-premier. Călin Georgescu nu a spus nimic deocamdată despre preferinţa pentru un eventual premier.

La rândul său, PSD merge pe ideea de a nu anunţa pe cine susţine în turul al doilea decât după alegerile parlamentare, încercând să marşeze pe mesajul prioritizării alegerilor parlamentare. Ar fi mult mai greu să transmită propriului electorat, înainte de parlamentare, că trebuie să dea un vot pentru Elena Lasconi. Discuţiile legate de prezidenţialele pe care le-au pierdut nu sunt avantajoase, aşa încât încearcă să scoată în faţă un mesaj legat de poziţia PSD de partid de guvernare. Pe de altă parte, deşi nu spune explicit pe cine va susţine în turul doi, prin vocea lui Victor Negrescu, partidul a transmis ideea de menţinere a partidului în linia unei formaţiuni de orientare euro-atlantică.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Mesaje? Ale cui mesaje? Piața este inundată de mesaje, iar cele mai credibile sunt cele de pe rețelele sociale.
    Chestia cu „calibrarea” mesajelor este o glumă bună. ” Mesajele” oficiale ale partidelor politice, ale Tv, etc cu „mesajul” să prostim proștii să le luăm votul și banii, nu mai ține. Mesajele „oficiale” sunt bruiate de mesajele subterane și anarhice ale rețelelor sociale. Iată o nouă libertate care poate duce la…anarhie sau… dictatură.
    Gata, povestea aia frumoasă cu libertatea și democrația s-a cam terminat.
    Diavolul virtual a pogorât pe pământ. Nici măcar Dumnezeu nu ne poate apăra…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ionela Gavril
Ionela Gavril
Ionela Gavril a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice (2007) şi un master în Politică Europeană şi Românească (2009) la Universitatea din Bucureşti. Este redactor şi editor la AGERPRES. Este autoarea unor articole precum „Alegerile prezidențiale din 2014 și impactul lor asupra regimului premier-prezidențial din România" (Sfera Politicii), "Les médias influencent-ils l'agenda parlementaire en Roumanie ?" (Revista Română de Jurnalism şi Comunicare - Romanian Journal of Journalism and Communication), "Instabilitatea ministerială afectează continuitatea decizională? Cele mai remaniate cabinete și guvernări din România după 1989" (Sfera Politicii) etc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro