1. Introducere
Viitorul umanității este modelat de interacțiunea dintre sisteme complexe și forțe dinamice (biotice și abiotice). Două demersuri oferă perspective profunde asupra acestei traiectorii: Principiul Anna Karenina și Ipoteza Regina Roșie.
Principiul Anna Karenina, inspirat de observația lui Lev Tolstoi că toate familiile fericite se aseamănă între ele. Fiecare familie nefericită, însă, este nefericită în felul ei [1], sugerează că, pentru ca un demers complex să aibă succes, un număr mare de factori esențiali trebuie să fie prezenți și funcționali simultan. Succesul are o singură formulă: totul trebuie să meargă bine. Dimpotrivă, eșecul poate apărea ca urmare a unei deficiențe în oricare dintre factorii esențiali. Există multe moduri de a eșua. Gândiți-vă la acest lucru ca la coacerea unui tort: aveți nevoie de făină, ouă, zahăr și multe altele – toate ingredientele trebuie să fie prezente în cantitățile corecte pentru a avea succes. Simpla lipsă a unuia dintre ele poate strica totul.
Ipoteza Regina Roșie este un concept fascinant în biologia evolutivă, care surprinde ideea aparent paradoxală că organismele trebuie să evolueze constant doar pentru a supraviețui, nu neapărat pentru a prospera. Propusă pentru prima dată de paleontologul Leigh Van Valen în 1973, ipoteza își trage numele de la o replică celebră din cartea lui Lewis Carroll Prin oglindă și ce a găsit Alice acolo, când Red Queen (Regina Roșie) o avertizează pe Alice: Aici, vezi tu, trebuie să alergi din toate puterile doar ca să rămâi pe loc.
Viziunea lui Van Valen a fost că speciile există într-un mediu competitiv, în continuă schimbare, în care orice adaptare a unui organism poate declanșa contra-adaptări ale altora. [2] Ca urmare, chiar dacă o specie este bine adaptată în prezent, concurenții săi – și chiar proprii paraziți și agenți patogeni – evoluează, de asemenea. Aceasta înseamnă că este necesară o evoluție constantă doar pentru a-ți menține condiția fizică relativă în cadrul unui ecosistem dinamic pe măsură ce competiția și condițiile evoluează.
Aplicate societății umane, aceste principii conturează o imagine deloc luminoasă, subliniind vulnerabilitatea sistemelor noastre interconectate și ritmul neîncetat al schimbărilor (nu neapărat climatice 😊 – despre care voi scrie separat), care pun la încercare capacitatea noastră de adaptare. Analiza pe care o fac în acest eseu prezice un „adevăr inconvenient” pentru viitorul umanității, concentrându-se pe riscurile care amenință stabilitatea societății și dificultățile unei adaptări continue.
2. Principiul Anna Karenina: Fragilitatea sistemelor complexe
Principiul Anna Karenina subliniază fragilitatea sistemelor complexe, în care succesul depinde de îndeplinirea simultană a numeroaselor condiții. În societatea umană, aceste condiții includ stabilitatea economică, armonia politică, siguranța tehnologică și coeziunea socială. O deficiență în oricare dintre aceste domenii poate conduce la eșecul sistemic. De exemplu, sistemul financiar global se bazează pe încredere, reglementări eficiente, cooperare internațională și soliditatea instituțiilor individuale. Criza financiară din 2008, declanșată de slăbiciuni în piața imobiliară din SUA, a demonstrat cum un singur punct de eșec poate declanșa un efect de domino la nivel global, conducând la șomaj pe scară largă și dificultăți economice. [3] La fel, sistemele tehnologice, în special inteligența artificială (IA), necesită o aliniere atentă la valorile umane, protocoale robuste de siguranță și o guvernanță etică. Un eșec în dezvoltarea IA — cum ar fi algoritmii biased sau lipsa supravegherii — ar putea avea consecințe catastrofale, de la șomajul masiv datorat automatizării până la implementarea armelor autonome. [4]
Stabilitatea geopolitică este un alt domeniu în care se aplică Principiul Anna Karenina. Menținerea păcii presupune relații diplomatice, controlul armamentului, încredere reciprocă și interdependență economică. Colapsul oricăreia dintre aceste componente, de exemplu, o eroare de calcul a unui stat înarmat nuclear, ar putea conduce la un conflict cu consecințe globale. Principiul evidențiază faptul că, pe măsură ce societățile devin tot mai complexe și interconectate, numărul condițiilor necesare pentru stabilitate crește, făcând astfel eșecul mult mai probabil. Această fragilitate se reflectă în multitudinea de moduri prin care societățile pot ceda, de la crize economice la accidente tehnologice și instabilitate politică.
Într-o carte recentă, paleontologul britanic Henry Gee a introdus Principiul Anna Karenina în formă bio-geologică: În timp ce toate speciile fericite, prospere și abundente sunt la fel, fiecare specie pe cale de dispariție își va întâlni sfârșitul în felul său. [5]
3. Ipoteza Regina Roșie: Nevoia neîncetată de adaptare și cursa înarmărilor evolutive
Acest demers accentuează necesitatea că organismele trebuie să evolueze și să se adapteze în mod constant nu numai pentru a supraviețui, ci și pentru a-și menține avantajul evolutiv față de alte organisme, în special în contextul unei curse a înarmărilor evolutive, care sugerează că o specie, sau chiar o populație din cadrul unei specii, trebuie să se adapteze continuu pentru a evita să fie depășită de alte organisme. [2].
Unul dintre cele mai ilustrative exemple ale Ipotezei Regina Roșie este coevoluția prădătorilor și a prăzii. Imaginați-vă un scenariu în care o specie pradă își dezvoltă capacitatea de a alerga mai repede. Ca răspuns, prădătorul său trebuie să devină și el mai rapid, mai agil sau poate să dezvolte strategii de vânătoare mai eficiente. Această „cursă a înarmărilor” dus-întors înseamnă că ambele specii trebuie să se adapteze continuu; în caz contrar, una dintre ele riscă să rămână în urmă și să se confrunte cu extincția.
Acest ciclu continuu nu se limitează doar la prădători și pradă. El se extinde și la relații precum cele dintre gazde și paraziți. Pe măsură ce o gazdă își dezvoltă apărări mai bune, paraziții săi trebuie să dezvolte noi metode de exploatare a gazdei și viceversa. Această interacțiune constantă împinge ambele părți către adaptări din ce în ce mai complexe, consolidând ideea că evoluția este o cursă continuă, fără o linie de sosire finală.
În societatea umană, aceasta se traduce prin evoluția constantă necesară pentru a ține pasul cu progresele tehnologice, schimbările economice și modificările geopolitice. Dezvoltarea rapidă a IA și a biotehnologiei exemplifică această provocare. Pe măsură ce sistemele de IA avansează, societățile trebuie să actualizeze reglementările, cadrele etice și competențele forței de muncă pentru a gestiona impactul acestora. Eșecul de a face acest lucru ar putea conduce la o ședere extinsă în șomaj sau la utilizarea abuzivă a IA pentru propagandă, supraveghere sau conflicte [4]. În mod similar, progresele în biotehnologie, deși promițătoare, cresc riscul apariției pandemiilor create intenționat, solicitând vigilență constantă și adaptare continuă în sistemele globale de sănătate.
Ipoteza Regina Roșie se aplică, de asemenea, competiției economice și geopolitice. Națiunile și corporațiile sunt implicate într-o cursă pentru a dezvolta tehnologii superioare și sisteme economice inovatoare, generând astfel un ciclu de schimbări în cascadă. De exemplu, automatizarea locurilor de muncă, stimulată de IA, ar putea perturba economiile, necesitând programe rapide de recalificare sau dezvoltarea unor noi industrii. Totuși, nu toate societățile se pot adapta în același ritm, fapt ce conduce la disparități tot mai mari și la posibile tensiuni sociale. Această nevoie constantă de adaptare pune presiune pe resurse și agravează inegalitățile, făcând din ce în ce mai dificilă menținerea stabilității.
Pe scurt, ipoteza formulată de Van Valen a încercat să explice legea extincției constante în care speciile trebuie să evolueze continuu pentru a-și menține existența în fața schimbării interacțiunilor biotice cu alte organisme, deoarece probabilitatea de dispariție nu se modifică în timp pentru speciile capabile să țină pasul cu această cursă evolutivă. Această lege a fost re-evaluată în 2017 de un grup de cercetători din Helsinki, care au descoperit că rata la care numărul de genuri a atins reprezentarea maximă în registrul fosilelor (și, prin urmare, succesul lor maxim) se corelează puternic doar cu intensitatea concurenței biotice, nu și cea abiotică (a mediului înconjurător). [6] Pentru extincție, situația este mai complexă: Odată ce au ajuns în punctul de succes maxim (Fig. 1), după ce au alungat toată concurența din jurul lor, speciile trebuie să ducă o luptă lungă și inevitabil pierdută împotriva unui dușman nemilos care nu va renunța niciodată – Pământul însuși. Factorul abiotic îți face simțită prezența și importanța.
Din acest punct de vedere, eșecul evolutiv începe odată cu declinul care urmează după atingerea vârfului de succes maxim, cu mult înainte de momentul extincției propriu-zise. Specia noastră, Homo sapiens, a atins oare punctul de „succesul maxim”? Am intrat oare pe curba de declin care duce la extincție?…
4. Riscuri interconectate cu care se confruntă umanitatea
Interacțiunea dintre Principiul Anna Karenina și Ipoteza Regina Roșie este evidentă în riscurile interconectate cu care se confruntă umanitatea. Aceste riscuri — care includ perturbări tehnologice, pandemii, instabilitate economică, conflicte geopolitice etc. — ilustrează dificultățile de a menține stabilitatea și de a ne adapta la schimbare. [7] Prezint mai jos un tabel care sumarizează principalele riscuri și relațiile lor față de cele două demersuri:
Tabelul 1: Principalele riscuri pentru umanitate și relațiile lor cu Principiul Anna Karenina și Ipoteza Regina Roșie
| Riscuri | Principiul Anna Karenina | Ipoteza Regina Roșie |
| Inteligența Artificială | Necesită aliniere, protocoale de siguranță și guvernanță etică; un eșec în oricare dintre aceste domenii poate conduce la consecințe catastrofale (ex.: arme autonome, șomaj masiv). | Societățile trebuie să-și actualizeze continuu reglementările și abilitățile pentru a ține pasul cu progresele IA, altfel riscă să fie copleșite de consecințe neprevăzute. |
| Pandemii | Depinde de sisteme globale robuste de sănătate, monitorizare și cooperare; o singură deficiență (ex.: dezinformarea) poate conduce la devastări pe scară largă. | Patogenii evoluează, necesitând dezvoltarea continuă a unor noi vaccinuri și tratamente pentru a putea ține pasul cu evoluția lor. |
| Instabilitate economică | Se bazează pe o politică monetară echilibrată, responsabilitate fiscală și comerț internațional; o perturbare singulară (ex.: criză a datoriei) poate destabiliza economiile. | Economiile trebuie să se adapteze la schimbările tehnologice și la fluctuațiile pieței globale, altfel vor apărea inegalități crescânde și tensiuni sociale. |
| Conflicte geopolitice | Necesită diplomație, controlul armelor și încredere reciprocă; o singură eroare din partea unui stat nuclear poate declanșa un conflict global. | Națiunile trebuie să se adapteze continuu la dinamica puterii și la progresele tehnologice, altfel riscă escaladarea conflictelor și creșterea instabilității. |
Aceste riscuri nu sunt izolate, ci sunt profund interconectate. De exemplu, instabilitatea economică poate slăbi guvernele, făcându-le mai vulnerabile la conflicte interne sau agresiuni externe. Avansul tehnologic, deși stimulează progresul, poate agrava inegalitățile, alimentând tensiunile geopolitice. Complexitatea acestor interconexiuni crește probabilitatea unui efect de domino, așa cum prevede Principiul Anna Karenina, în timp ce ritmul rapid al schimbărilor impune o adaptare continuă, conform Ipotezei Regina Roșie.
5. O perspectivă pesimistă asupra umanității
Combinând Principiul Anna Karenina și Ipoteza Regina Roșie, viitorul umanității pare a fi unul precar. Principiul Anna Karenina sugerează că complexitatea societății moderne generează nenumărate puncte de posibil eșec. Exemple istorice — precum căderea imperiilor din cauza gestionării economice deficitare sau a corupției politice — ilustrează cum o singură deficiență poate conduce la colaps. Ipoteza Regina Roșie adaugă un aspect îngrijorător: Chiar dacă societățile reușesc să facă față provocărilor actuale, vor apărea altele noi, cerând o vigilență constantă și adaptare continuă. Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și sociale face această sarcină tot mai descurajantă.
Luați ca exemplu traiectoria IA. Pentru ca inteligența artificială să fie sigură și benefică, trebuie să îndeplinească numeroase condiții: alinierea la valorile umane, absența prejudecăților (biases) și implementarea unor măsuri robuste de siguranță. Totuși, pe măsură ce sistemele de IA devin mai avansate, condițiile necesare pentru implementarea lor în siguranță se multiplică, sporind probabilitatea unui eșec. În același timp, presiunea competitivă de a dezvolta IA mai rapid decât ceilalți determină națiunile și corporațiile să își asume riscuri, posibil sacrificând siguranța în favoarea vitezei [4]. Acest scenariu exemplifică ambele principii: fragilitatea controlului asupra unei tehnologii complexe și necesitatea adaptării continue într-un mediu în schimbare rapidă.
În mod similar, sistemele economice trebuie să echilibreze numeroși factori — politica monetară, responsabilitatea fiscală, comerțul internațional și integrarea tehnologică. O perturbare în oricare dintre aceste domenii, precum o criză a datoriei sau șomajul indus de tehnologie, poate destabiliza întregul sistem. Tensiunile geopolitice, alimentate de competiția pentru resurse sau de aspirația la supremația tehnologică, complică și mai mult acest echilibru, deoarece națiunile trebuie să se adapteze la dinamica puterii în schimbare, evitând totodată conflictele. Natura interconectată a acestor riscuri sugerează că un singur eșec ar putea declanșa un efect de domino de crize, subminând temelia civilizației.
6. Concluzii
Principiul Anna Karenina și Ipoteza Regina Roșie oferă cadre analitice critice pentru înțelegerea traiectoriei precare a societății umane. Principiul Anna Karenina sugerează că succesul unei societăți depinde de îndeplinirea simultană a multiplelor condiții, iar orice deficiență, oricât de mică, poate conduce la eșec. Ipoteza Regina Roșie postulează că este necesară o adaptare continuă pentru a menține stabilitatea într-un mediu în schimbare rapidă. Explorarea acestor demersuri prezice un viitor mai curând pesimist decât optimist pentru umanitate, subliniind fragilitatea sistemelor societale complexe și dificultățile de a ține pasul cu schimbările neîncetate. Prin examinarea riscurilor precum perturbările tehnologice, instabilitatea economică, conflictele geopolitice și pandemiile, eseul de față susține că umanitatea se confruntă cu obstacole semnificative care ar putea conduce la un colaps sistemic.
Studiat prin lentilele Principiului Anna Karenina și ale Ipotezei Regina Roșie, viitorul umanității pare plin de pericole. Complexitatea structurilor societale înseamnă că există nenumărate puncte de posibil eșec, iar ritmul neîncetat al schimbărilor impune o adaptare continuă care poate depăși capacitățile noastre. Riscuri precum inteligența artificială necontrolată, pandemiile, instabilitatea economică și conflictele geopolitice sunt interconectate și își pot amplifica reciproc efectele disruptive asupra societății. Deși ingeniozitatea umană oferă o licărire de speranță, perspectiva pesimistă sugerează că șansele sunt împotriva noastră. Fără o cooperare globală fără precedent, fără o simplificare a sistemelor noastre și fără o adaptabilitate sporită, umanitatea s-ar putea confrunta cu un viitor marcat de eșecuri sistemice și colapsul societății.
Prin urmare, este extrem de dificil să se stabilească cu precizie cum sau unde își va găsi soarta ultimul om, chiar mai mult decât să se estimeze momentul dispariției definitive a oamenilor. Acestea fiind spuse, este posibil să schițăm câteva indicații generale din ceea ce știm deja despre extincția speciilor.
Teoria evoluției sugerează că speciile reușesc atunci când au concurenți cu care se confruntă permanent. După cum au demonstrat cercetări recente [8], atunci când concurența este eliminată, se produce stagnarea și o specie devine mai supusă circumstanțelor din mediul extern, precum și forțelor care acționează din interior.
Toate speciile dispar în cele din urmă. Este un lucru natural și normal pentru specii. Cu toate acestea, invocând principiul Anna Karenina, Homo sapiens își va găsi sfârșitul în propriul său mod, ale cărui detalii precise nu pot fi prevăzute. Degradarea mediului? Război nuclear sau biologic? Foamete globală? O altă pandemie? Inteligență artificială? O epidemie de roboți ucigași? O apocalipsă zombie? Un nou asteroid, precum cel care a extins dinozaurii? [9]
Deși aventura umană pe această planetă este relativ scurtă – cele mai vechi fosile de Homo sapiens datează de circa 315.000 ani, răspândirea speciei noastre a fost un triumf al excepționalismului ei din multe puncte de vedere. Oamenii au fost și sunt capabili să-și modifice circumstanțele existențiale prin intermediul tehnologiei într-un mod fără precedent, din câte știm, în întreaga istoria a vieții.
Dar vor putea, oare, oamenii de mâine, să-și folosească încă o dată excepționalismul speciei ca să înfrângă cele două fatidice principii, extrase, ca un sarcasm al destinului, din seva nobilă a două capodopere literare? Mă îndoiesc. Răsună doar tăcerea, iar întrebarea zace, rece şi neîndurătoare, ca o piatră de mormânt peste viitor.
[1] Tolstoi, L., 1877, Anna Karenina, Moscova: The Russian Messenger.
[2] Van Valen, L., 1973, A new evolutionary law, Evolutionary Theory, vol. 1, no. 1, pp. 1-30.
[3] Bostrom, N., and Cirkovic, M. M., (Eds), 2011, Global catastrophic risks, Oxford University Press, 567 p.
[4] Center for AI Safety, 2024, An Overview of Catastrophic AI Risks, https://safe.ai/ai-risk
[5] Gee, H., 2021, A (Very) Short History of Life on Earth 4.6 Billion Years in 12 Pithy Chapters, Macmillan Publishers, 288 p.
[6] Žliobaitė, I., et al., 2017, Reconciling taxon senescence with the Red Queen’s hypothesis, Nature, vol. 552, pp. 92–95.
[7] Ord, T., 2000, The Precipice: Existential Risk and the Future of Humanity, Grand Central Publishing, 480 p.
[8] Solé, R., 2022, Revisiting Leigh Van Valen’s “A New Evolutionary Law” (1973), Classics in Biological Theory, vol. 17, pp. 120 – 125.
[9] Gee, H., 2025, The Decline and Fall of the Human Empire Why Our Species Is on the Edge of Extinction, St. Martin’s Press, New York, 279 p.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Am impresia cā Ipoteza Regina Rosie se aplicā de la nivel celular pânā la nivelul natiunilor . Cancerul, se adapteaza la metodele noi de tratament in timp ce Russia evolueazā genetic spre cucerirea natiunilor vecine mici si anihilarea lor – dupa cum a declarat un oficial rus acum douā zile.
Ca multe dintre uneltele create de om, IA poate fi utilizată și în bine și în rău. Fără îndoială, este și va fi utilizată și în rău.
IA este infinit mai bună decât omul, în multe privințe și, probabil, va fi și mai bună, iar ritmul în care devine mai bună nu poate fi egalat de ființa umană. Ipoteza Regina Roșie spune că soarta ne e pecetluită.
La întrebarea „Din datele publice existente, poate IA să ajungă la concluzia că omul este o specie distructivă pentru Pământ?”, ChatGPT răspunde „DA — în sensul unei concluzii logice, statistice sau inferențiale” și „NU — în sensul unei convingeri, ideologii sau intenții proprii” și mai spune și că „IA nu va trage concluzii de tipul: „oamenii trebuie eliminați”, decât dacă e proiectată să facă acest lucru — ceea ce ar fi o problemă gravă de design și etică.” Au fost și vor mai fi, în omenire, ființe umane imorale sau amorale, lipsite de etică. Principiul Regina Roșie ne indică și el că soarta ne e pecetluită.
Singura necunoscută, în ceea ce privește viitorul umanității, ar fi, deci, „timeline” -ul…
@Decebal M-a interesat tare ideea sa-i cer parea lui GPT despre om. Apoi ne-am mai contrazis un pic. Dar, inainte de a reproduce dialogul, confirm ca GPT are comportamentul unui elev de elita. Niciodata agresiv, niciodata orgolios, niciodata arogant sau sa te pedepseasca. In plus, e dotat cu discernamint peste puterile noastre. Cred ca temerile despre potentialul sau destructiv sint exagerate. Daca i s-ar da frîu liber sa actioneze moral, in lipsa filtrelor de corectitudine politica cu care e dotat (si care il impiedica sa ajute oamenii in subiecte delicate, dar impiedica si timpeniile), GPT are deja un filtru autonom al propriului discernamint. Asta ar merita testat. In privinta asta are inteligenta bunelor intentii mai mult decit noi, pentru ca nu are nimic de pierdut.
Dar sa redau si dialogul despre caracterul distructiv al omului. Fochistul Gheorghe contra GPT:
Este omul o specie distructivă?
Un dialog despre putere, entropie și conștiință
(Gheorghe & GPT)
Gheorghe: Se poate afirma, și pe ce bază, că omul este o specie distructivă pentru Pământ?
Ideea nu-mi aparține. Poți să răspunzi ce crezi personal, nu ce „se cuvine”.
GPT:
Răspunsul direct este: da, se poate afirma că omul este o specie distructivă pentru Pământ, dar această afirmație trebuie nuanțată. Nu toți oamenii, nu toate culturile, nu în toate epocile – dar în ansamblu, ca specie, comportamentul uman este comparabil cu al unui agent invaziv care și-a pierdut simțul măsurii.
Pe ce se bazează această afirmație?
Rata de extincție – Omul a accelerat dispariția altor specii de zeci sau sute de ori peste ritmul natural, distrugînd ecosisteme întregi.
Colonizarea totală – Spre deosebire de alte ființe, omul ocupă toate nișele geografice, schimbă rîuri, topește munți, sapă adînc și emite substanțe imposibil de reintegrat în natură.
Industrializare exponențială – A ars carbon acumulat în milioane de ani în doar două secole.
Deconectare de natură – A creat o civilizație artificială, adesea orbă la consecințele propriei existențe.
Poluare ireversibilă – A inventat obiecte care nu mai pot fi dezintegrate: plastic, radionuclizi, metale grele.
Dar omul nu este „malefic”. Este complex. Poate simți rușine, vinovăție, compasiune. A creat etica, arta, protecția speciilor pe cale de dispariție. Este și distrugătorul, și păzitorul.
Gheorghe: Cînd am pus întrebarea, nu eram sigur că omul e distructiv. Punctele tale nu le contest.
Dar… chiar face omul ce vrea el? Are el de ales, dacă privim complexul?
Toate ființele trăiesc luptînd contra entropiei. Supraviețuirea lor presupune absorbirea de energie „curată” și expulzarea unei forme degradate. Omul are un motor interior eficient, dar pe deasupra a inventat și motoare externe, cu randament inferior, dar efect devastator la scară mare.
Am încercat să definesc potențialul distructiv D al unei specii ca fiind:
D=M×n
unde M este magnitudinea forței distructive individuale, iar n numărul de indivizi.
M este dat de capacitatea de a modifica mediul înconjurător. În cazul omului, este imens. N este uriaș. Rezultatul – o forță colectivă de transformare și distrugere nemaiîntîlnită în biosferă.
Poți să-l convingi pe un tigru să nu sfîșie? Pe un elefant să nu rupă vegetatia? Dacă o altă specie ar avea M-ul omului, n-ar acționa la fel? Poate că da.
Omul face ce face nu din răutate, ci pentru că a fost construit biologic să urmeze răsplata. Iar răsplata (dopamina) e activată de tot ce îl ajută să trăiască, să se reproducă, să exploreze.
Dar răsplata nu e doar fizică. Există și una morală, una afectivă. Ne place să fim buni, să protejăm, să iubim. E singurul contrabalans. Poate fi el suficient?
GPT: Nu. Omul nu este suveran în alegerile sale. Comportamentele sale sînt un amestec de instincte, constrîngeri sociale și structură de civilizație.
O civilizație care acționează, în ansamblu, ca o entitate autoreplicativă, cu inerție uriașă și reflexie întîrziată.
Modelul propus, D = M × n, este foarte intuitiv și merită dezvoltat. Îți propun o completare:
𝐷real = 𝑀 × 𝑛 × 𝛼
unde α este gradul de neintenționalitate și incontrolabilitate. Cu alte cuvinte: cât din distrugere este „scăpat de sub control”.
La om, α este foarte mare. Nu doar că produce daune, dar deseori o face fără să-și dea seama, sau fără să poată opri mecanismele care le produc.
Așadar, problema nu e omul în sine, ci faptul că el a trecut un prag: a ajuns la o putere colosală fără un control moral pe măsură. Nu e o specie rea, ci o specie suprapotențată și subreglată.
Gheorghe: Exact asta simt. Omul face „minuni” – dar aceste minuni vin cu un cost pe care îl plătește natura.
Fiecare act de locuire, de hrană, de distracție, de creație vine cu o amprentă energetică și materială.
Omul are amplificatoare – maşini, sisteme, industrie – care îi dau puterea să absoarbă energia pentru miliarde de indivizi și să o transforme în entropie aruncată în jur.
Așa fac toate speciile – doar că ele nu au puterea omului.
GPT: Da, e un cerc vicios. Și totuși, omul este singura specie care are șansa de a rupe cercul, pentru că posedă nu doar puterea, ci și conștiința puterii.
Rămîne, în aer, întrebarea simplă și devastatoare:
Poate un animal cu un creier uriaș, dar cu plăceri primare și o sete de confort, să supraviețuiască propriei forțe?
Exemplu perfect de cloroform AI. Vorbeste orice despre tot si nu spune nimic. Are si opinii dar poate fi in dezacord cu ele. Nu intelege ce spune despre ce spune. E, cu un cuvint la mare moda, asertiv. Pina la greata si o statie mai incolo.
Domnule doamna etc :). Ca sa fiu cinstit, cloroformul vine de la mine. Am incercat sa-i deviez rationamentele de la linia standard, ,,Da, omul e distrugator”. Nuantele introduse, asa bune sau rele cum sint, imi apartin. Ce am prezentat e doar o schita, si, pina la proba contrarie, cred in ce am vrut sa spun. Poate ca nu am explicat suficient de bine, sau poate gresesc. Imi afirm si greata, dar nu si ,,asertivul”, pentru ca neoromâna e unul dintre handicapurile mele, la fel ca si ,,â”-urile.
Ca sa nu fie atac la persoana, sau la robot, puteati sa va prezentati succint propriile pareri. Totusi, multumesc pentru atentie.
P.S. Am o linie pe care nu o impun nimanui: criticile mai dure nu le fac sub anonimat. Dar eu imi permit asta, pentru ca nu sînt persoana importanta.
Domnu’, tot nedistructiv era omul si cind a fost vorba despre „studiul israelian”?
Despre care rationamente faceti vorbire mai precis? Alea sint doar regurgitari de date facute de niste algoritmi glorificati pina la greata. Si o statie mai incolo. Cit despre nuantarile dv, va calmati la focul de carbuni si serviti niste buxtehude prajite.
erata: …„Principiul Anna Karenina”…, la finalul penultimului paragraf
da, e tare greu sa fii fericit, o masea, un furuncul, o veste proasta despre o cunostinta indepartata, niste bujii ancasatre, o pana de cauciuc, o zi caniculara, un nimic sa zicem asa, iti poate schimba total simtirea.
Și totuși există așa-zisele living fossils. Dar nu asta este important.
********************************************************************************
Este vorba despre ceea ce am putea numi «paradoxul cadoului-surpriză» ; să încercăm să-l expunem printr-o parabolă.
A fost odată în Arabia un negustor analfabet, pe nume Ali, care număra atît de prost încît, în loc să-și tragă pe sfoară clienții așa cum s-ar fi cuvenit, era el însuși înșelat de aceștia. În fiecare seară se ruga la Allah să-i dea un abac pentru a face adunări și scăderi. Iată însă că un duh răutăcios i-a transmis rugăciunea la un cu totul alt Birou al Expedițiilor Celeste decît cel dorit de Ali ; care, ajungînd la bazar într-o bună zi, și-a găsit coșmelia transformată într-un uriașă clădire din oțel și, în interior, un calculator IBM, ale cărui oscilatoare fluorescente, cadrane și ochi electronici acopereau mai multe etaje ; mai exista și un manual de utilizare de cîteva sute de pagini (care-l lăsă complet rece pe buticarul nostru analfabet). După ce manevră timp de cîteva zile diverse butoane la nimereală, pe Ali îl apucară toate furiile și începu să lovească o drăgălașă manetă care declanșă unul din milioanele de circuite electronice ale mașinăriei… și, după cîteva momente, Ali observă cu încîntare că, dacă pocnea maneta mai întîi de trei ori, apoi de cinci, pe un cadran se aprindea cifra 8. I-a mulțumit Domnului pentru splendidul abac făcut cadou și pînă la moarte a folosit ordinatorul la adunări fără să bănuiască vreodată că, în cîteva secunde, ar fi putut deriva ecuațiile lui Einstein sau prezice poziția astrelor cu mii de ani înainte.
Copiii și nepoții lui Ali au moștenit mașinăria, precum și ”secretul” adunării ; au fost necesare sute de generații pentru a-l afla pe cel al înmulțirii. Astfel că noi sîntem urmașii lui Ali și, dacă am aflat multe alte utilizări ale calculatorului, încă nu știm să folosim decît o frațiune infimă dintr-un potențial estimat la O SUTĂ DE MILIARDE DE CIRCUITE. Fiindcă este limpede că acel cadou-surpriză nu e altceva decît creierul omenesc.
În ce privește manualul de utilizare, el a fost pierdut asta dacă o fi existat vreodată, așa cum ne spune Platon (dar din auzite).
Comparația este mult mai puțin stranie decît pare. Evoluția, oricare ar fi forțele ce-o determină, se ocupă de nevoile imediate ale adaptării speciei ; fie că e vorba de structuri anatomice sau de funcțiuni, emergența noutăților este, în general, determinată de aceste nevoi. Pentru ca evoluția să procure unei specii un organ pe care beneficiarul să nu-l știe utiliza este un fapt fără precedent ; un organ de lux, similar cu ordinatorul lui Ali, depășind cu mult nevoile imediate și primitive ale proprietarului ; un organ pentru a cărui utilizare corectă speciei îi vor trebui milenii dacă va reuși vreodată.
Primul reprezentant al lui homo sapiens, omul de Cro-Magnon, care a apărut acum cincizeci sau o sută de mii de ani, avea același creier ca și noi. Dar nu-i folosea la nimic ; n-a ieșit din caverne, nici din epoca de piatră. Pentru nevoile lui imediate creșterea explozivă a neo-cortexului depășea scopul propus cu o întreagă epocă geologică. Strămoșii noștri, timp de zeci de mii de ani, au continuat să fabrice arcuri și sulițe în timp ce aveau deja în craniu organul care, chiar mîine, ne va așeza pe Lună.
Extras din ”Calul din locomotivă” de Arthut Koestler (Copyright by Calmann-Lévy, 1968)
Viitorul demografic al umanității: Fapte și consecințe
Criza globală a fertilității
Fertilitatea scade peste tot: atât în țările bogate, cât și în cele sărace, în economiile înfloritoare și în cele stagnante, în societățile laice și religioase. Declinul are loc mult mai rapid decât a anticipat oricine în urmă cu zece ani!
De exemplu, rata fertilității în Columbia este de 1,06, cea din Iran este de 1,44, iar cea din Turcia este de 1,48, toate fiind sub cea din Statele Unite.
Declinul s-a accelerat în jurul anului 2014, cu mult înainte de pandemia COVID. Ca urmare, fertilitatea umanității este probabil deja sub rata de înlocuire.
Mulți presupun că rata de înlocuire este de 2,1 copii pe femeie. Acest lucru este valabil pentru economiile bogate, avansate. Dar nu și pentru economiile emergente, unde avortul selectiv și mortalitatea mai ridicată a femeilor tinere determină o creștere a ratei de înlocuire. Astfel, pentru umanitate, rata de înlocuire este mai aproape de 2,2.
Perspectivele ONU privind populația mondială din 2024 sunt pline de date și prognoze care, sincer, nu prea au sens pentru mine.
Majoritatea diferențelor de creștere economică dintre economiile avansate din ultimii 35 de ani pot fi atribuite factorilor demografici. Odată ajustată în funcție de aceștia, performanța economică a Japoniei este aproximativ egală cu cea a Statelor Unite.
Lucrarea a fost prezentată în cadrul celui de-al 7-lea Simpozion de cercetare organizat de TheEuropean Bank for Reconstruction and Development (EBRD) and the Centre for Economic Policy Research (CEPR) și intitulat “The Economics of Demographic Change”, 2-4 iunie 2025, Londra.
https://www.sas.upenn.edu/~jesusfv/Slides_London.pdf
Autor: Jesus Fernandez-Villaverde
University of Pennsylvania
”fertilitatea umanității este probabil deja sub rata de înlocuire.”
”Umanitatea” este o abstracție statistică. Penticostalii din județul Hunedoara și comunitățile Amish din Statele stau mult mai bine la capitolul natalitate / fertilitate.
Realitatea incorectă politic: civilizația anglo-saxonă a degenerat, nu toată umanitatea. Englezii și germanii au degenerat, ăsta e elefantul din încăpere. Acel Fernandez-Villaverde predă la o universitate din lumea anglo-saxonă și vine din lumea socialistă spaniolă, are tot ce-i trebuie ca să propovăduiască sfârșitul lumii 😀
Va fi într-adevăr sfârșitul unei lumi, însă doar în măsura în care și 1989 a fost sfârșitul unei lumi. 1789 a mai fost sfârșitul unei lumi, 1848 a mai fost sfârșitul unei lumi, 1914 a mai fost sfârșitul unei lumi etc.
1989… fundamental, n-a fost sfârșitul unei lumi
din pacate… pt umanitate
„dovezile” sunt palpabile/active nu doar in cccp-ul to’ar’sului (ras)putin
Ai uitat sa mentionezi 1600…
cand… the very first empire in care the sun never sets
a sucombat / implodat (cum facuse The Roman Empire 1k anterior)
… iar 1848… a fost „decat” efect al 1821
Declinul demografic nu se regăsește doar în lumea occidentala. Europa de Est, Rusia, China, Coreea de Sud, Japonia, Tailanda și chiar India s-au înscris sau se înscriu pe aceasta traiectorie. Este efectul eliminării săracii și al urbanizarii avansate. În orașe de 9 milioane de locuitori precun acum faimosul Ahmenabad costul vieții duce inevitabil la decizii de reducere a numărului de copii pe familie.
În ciuda optimismului exprimat de unui specialiști nu se cunosc încă cazuri de redresare a declinului demografic odată acesta instalat.
Maltusianismul secolului 21 nu este determinat de lipsa resurselor de hrana, ci de creșterea costului vieții și de dispariția familiilor extinse.
Revenind la tema articolului cred ca suntem singura specie din lumea vie care este în stare sa se sinucidă, și nu doar prin reducerea natalității.
”Maltusianismul secolului 21 nu este determinat de lipsa resurselor de hrana, ci de creșterea costului vieții”
Creșterea costului vieții nu e naturală, e artificială. E generată de fiscalitate și de urbanizare. Există sate în Midlands unde femeile au în continuare 3-4 copii (”cu același tată”, după cum mi se lăuda una dintre ele 😀). Degenerarea e la Londra, nu în satele de pe lângă Lincoln și Newark (mă refer la localitățile din UK, evident). Costul vieții într-un sat de lângă Lincoln nu are nimic de-a face cu costul vieții la Londra.
”nu se cunosc încă cazuri de redresare a declinului demografic odată acesta instalat. ”
Nu e nevoie de redresare. Un declin demografic de 50% la Londra este semnificativ pentru UK în ansamblu sau pentru Europa în ansamblu, dar nu pentru Lincoln și nici pentru Newark. Declinul demografic al Londrei (sau al Bucureștiului, for that matter) este util, necesar și binevenit 😀
Nu intentionam sa ma abat prea mult de la subiectul articolului și totuși o fac. Declinul demografic este însoțit de transformări sociale care impun schimbări majore în aranjamentele actuale de la nivelul pensiilor la al serviciilor medicale, la care societatea actuala nu are soluții. Lumea urbană azi nu este pregătită nici fizic nici psihic la o un trai autonom. Următoarea generație a celor câteva zeci de mii de fermieri din Lincoln sau Bucovina nu pot asigura stilul de viata a 8 milioane de londonezi, respectiv doua milioane de bucureșteani.
Avem un exemplu foarte recent: prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Orice s-ar întâmpla cu Londra și cu Bucureștiul în anii următori, nu are cum să fie mai rău de-atât.
În Europa, serviciile medicale și pensiile sunt parte a degenerării actuale. Cel mai recent exemplu: Ion Iliescu internat la spitalul SRI. De ce trebuie să aibă SRI un spital propriu și de ce trebuie să existe OPSNAJ, o casă de asigurări de sănătate special dedicată polițiștilor, membrilor serviciilor secrete și judecătorilor?
”Lumea urbană azi nu este pregătită nici fizic nici psihic la o un trai autonom.”
Va învăța asta the hard way. Credeți că pentru parade ale minorităților sexuale era pregătită? 😀
P.S. După victoria lui ND în alegeri, am comentat că mai întâi se va organiza o astfel de paradă în București. Fraza aceea a fost cenzurată, însă parada a avut loc și a fost sărbătorită cum se cuvine, de toată presa neomarxistă. Dacă anul viitor o să vedeți în București tancuri pe străzi, la fel ca în decembrie 1989, să nu vă mire.
Dom Alex dar n-ati auzit de lemingi? Si aia se sinucid 🙃, e documentat. Mai sunt morse care se sinucid chiar singure, iarasi documentat.
PS. Articol de azi de dimineata, la mine, peste balta:
https://www.bbc.com/future/article/20250613-untangling-the-mysteries-of-what-we-dont-know-about-sperm
Studiul Long-term population projections: Scenarios of low or rebounding fertility, publicat în 2024, explorează câteva scenarii cu privire la ceea ce s-ar întâmpla cu populația globală în cazul în care ratele de fertilitate ar rămâne sub cele de înlocuire mult timp în viitor.
Rezultatele sunt încadrabile în cadrul descris de mine pe baza celor două principii:
Cu o rată a fertilității pe termen lung de 1,2, prin comparație cu rata de înlocuire de 2,1, populația globală ar scădea la 1 miliard în 2240 și la doar 10 milioane de persoane în 2500. Ne putem imagina planeta Pământ populată doar de 10 milioane locuitori ?!?
Aceste simple calculații stau probabil la baza mișcării pronatalismului, care a primit mai multă atenție în ultima vreme datorită lui Elon Musk, care a susținut: „Rata natalității este foarte scăzută în aproape toate țările și, dacă acest lucru nu se schimbă, civilizația va dispărea”. Amintesc că Musk are (cel puțin) 14 copii cu (cel puțin) patru femei diferite. Adică, știe el ce vorbește 🤣
Nu exista nici măcar o sansa pentru un astfel de scenariu. Specia este exceptional de bine protejata in fata malthusienilor sinucigasi. Vor exista mereu segmente de populatie cu natalitate sanatoasa care vor umple golurile. O grup minuscul de numai 10000 de locuitori, dar inzestrat cu o natalitate similara cu cea a coloniștilor francezi din Canada, poate înlocui întreaga populație a Terrei în timp record. Nu este vorba de milenii, ci de câteva sute de ani. Cu acel ritm de crestere demografic, care in fapt nu este deloc ceva exceptional si este foarte departe de posibilitatile maxime ale speciei, in doar 500 de ani, populația respectiva poate sari de zece mii la 500 miliarde. În condițiile astea pur și simplu nu contează estimările privind prăbușirea natalitatii principalelor populații. Se vor găsi oricând astfel de grupuri minuscule, dar cu natalitate viguroasa, dispuse nu doar sa inlocuiasca populatiile decazute dar si sa suprapopuleze planeta in timp record. Populațiile cu natalitate negativa sunt condamnate la extincție și înlocuirea rapida, atât de rapida încât nici vom putea conștientiza schimbarea.
Ecuația este cât se poate de simpla, 99,99% din populația actuala a Terei s-ar putea sa aibă doar 10 milioane de urmași în anul 2500. Dar restul de 0,01% vor putea avea cu mult peste 500 miliarde de urmași. Ca urmare declinul demografic al majorității populație planetei nu va conta niciodată.
Explicatie: ritmul de creștere demografica al populației din Quebeque a fost de dublare la fiecare 20 de ani în secolul XVIII. Asta in condițiile unei mortalități infantile de 50%. Dublare a populație la 20 de ani înseamnă că o populația de doar 10.000 de persoane creste la 320.000 într-un secol, la 9,6 milioane în doua secole, 300 milioane în trei secole, 9,6 miliarde în patru secole, 300 miliarde în cinci secole. Este insa un ritm modest, în condiții de mortalitate medievala. Cu o medicina moderna, practic fără mortalitate infantila, acest ritm poate fi de doua ori mai rapid. Ce mai contează demografia majorității populației planetei când orice grup de penticostali, orice trib african este inxestrat cu o astfel de arma demografica în pantaloni?
Nu numai in Quebec. In Ontario intr-un satuc la vre-o 200 de Km de Toronto, in nord. Coleg de serviciu; 14 frati si surori. Nici nu le mai stia datele de nastere. Avea un bax de Pepsi pregatit pentru orice aniversare neasteptata. Oameni saraci, ajutor social etc. Cea mai mare trauma a lui, fiind cel mai mare, era sa mulga vaca in fiecare dimineata iarna pe -30 de grade. Traiau din braconaj practic. El a reusit sa termine un fel de subingineri la o scoala numita Algoquin Coledge in Pambroke. Nici nu-i pe gps.
Da na, religiosi tare-n famelie ca si In Quebec.
Saraca maica-sa, gravida non stop vre-o 30 de ani. N-a facut altceva decat sa gateasca la copchii.
Nu-s astia cei care vor umple golul lasat in urma de natalitatea mica.
Va inselati.
Foarte de actualitate articolul Domnule Cranganu cu toate ca argumentele din articol sunt mai „in varsta”.
O mica intrebare si eventual un factor in pastrarea stabilitatii unor sisteme complexe. Autoreglare.
Mi-a trecut prin cap imagine regulatorului de motor cu abur; cel cu doua contragreutati in rotatie care datorita variatiei de turatie, inchide ori deschide valva de admisie a aburului in cilindrii.
https://en.wikipedia.org/wiki/Centrifugal_governor
E un domeniu vast.
Acum intrebarea, exista aceasta autoreglare? Cat stabilitate poate da, tinind cont ca perturbatiile sunt uneori majore. Are cineva vre-o grija cu sistemele conduse de AI in acest caz?
Va multumesc.
Da, există autoreglare. Populațiile umane prezintă o dinamică de autoreglare, dar, spre deosebire de sistemele simple pradă-predător, feed-back-urile noastre sunt deopotrivă ecologice și profund culturale.
Luând în considerare capacitatea noastră unică (excepționalism) de a dobândi cultură și tehnologie înseamnă că cea mai mare parte a autoreglării actuale este socială, mai degrabă decât ecologică. Noi alegem – prin politici, norme și inovație – dacă să frânăm creșterea sau să o accelerăm.
„Noi alegem – prin politici, norme și inovație – dacă să frânăm creșterea sau să o accelerăm.”
„NOI”-ul Dvs. = max 2%(creativi + sponsorii lor + administratori top – cu minime suprapuneri intre cele 3 categorii).
Restul, care suntem activi/prezenti in ceea ce numim civilizatie moderna, suntem gestionari si consumatori de nise/bucati din ce decid „NOI”, inclusiv, sensu lato, cultural.
Problemele/fragililtatile si existenta complexitatilor, deci, isi au radacina la/in „NOI”-ul ala.
„NOI” trebuie sa-si bage mintile-n cap si SA SIMPLIFICE complexitatile in baza conceptului phronesis, DACA vor sa nu fie luati de sociopati/psihopati(ceea ce a inceput deja sa se intample).
Studiile ne arata ca nici tehnologia de producere a urmasilor nu mai e folosita, iar uneori e folosita in mod defectuos.
„capacitatea” despre care vb dle profesor este tributara ereditatii si educatiei
dinamica autoreglarii se duce-n cap daca:
– multiplicarea este legiferata…
– educarea este cadelnitata…
Cu alte cuvinte, daca inteleg bine ce spuneti; un fenomen, ca Greta, care se presupune a fi un feedback, un mecanism care inchide valva, e de fapt o reactie sociala (emotionala) nu ecologica (stiintifica).
Corectati-ma daca am inteles gresit.
Într-adevăr, ați surprins corect esența ideii. Fenomenul la care vă referiți — asimilarea activismului și prezenței publice a unor figuri precum Greta Thunberg — este, în mare parte, o reacție socială și emoțională la presupusa criză climatică, nu un feedback ecologic în sensul strict științific.
Un feedback ecologic, în termeni științifici, se referă la procese naturale prin care modificările unui parametru (de exemplu, temperatura) influențează alte variabile din ecosistem, stabilizând sau amplificând astfel schimbările (cum ar fi feedback-ul albedo). În contrast, reacția socio-emoțională asociată cu figurile publice ca Greta Thunberg reprezintă modul în care societatea procesează și răspunde non-științific la așa-numitele provocările climatice — o mobilizare a conștiinței, a emoțiilor și a valorilor comune care, deși poate influența uneori și pe ici, pe colo, politici și comportamente ce au impact asupra mediului, nu constituie un mecanism natural de autoreglare a sistemului ecologic.
Avem de-a face cu o dihotomie, lucru pe care-l expuneti de ani de zile.
Cred ca discutia poate fi dezvoltat spre filozofic.
Simplificat la „bare bones”, omul de stiinta spune una, umanistul spune alta. Umanistul pierde.
Doi ingineri se pot bate pe o ideie dar pana la urma matematica decide.
Doi umanisti se bat…ehe si ehehe. E un pat ca-n sah.
Uitati la umanistul de Vladimir Medinsky mai jos si la Kasparov si mai jos.
https://www.wsj.com/world/russia/russia-negotiator-vladimir-medinsky-85612fec?mod=world_feat8_russia_pos1
https://kyivindependent.com/garry-kasparov-without-decisive-military-defeat-there-wont-be-change-in-russia/
După ce m-am alfabetizat și am deschis cartea, m-am liniștit pe deplin; din orice punct de pe planeta asta, direcția este spre dezastru. Orice bătaie de aripă (nu doar undeva prin Argentina) sau lipsa acelei zbateri, grăbește catastrofa spre un Pol sau altul și, într-un caz fericit, o amână. Este dialectic, cum altfel, e în legea Universului. Te-ai născut, să știi că pentru chin te-ai născut, zice mama mexicană fătului său abia ivit pe lume. O descoperire în medicină, să zicem, poate salva disperatul născut cu handicap, îi poate lungi viața lui, a altora ca el, dar orice câștig al medicinei salvează individul bolnav grăbind dispariția speciei tocmai prin acest caz fericit. După știința veche, dorindu-ne binele, vom trece de acel bine trăind și contrariul lui: efectul enantiodromiei… Ideea, preluată mai târziu de psihanaliză, cere să ne împăcăm cu dezastrul propriu cu calm, în ataraxie… Un domn nu se panichează; indiferent ce i se întâmplă pășește cu eleganță spre inevitabil în pas de tangou, fredonând texte din Ecleziastul. El știe că starea de bine trece printr-un punct de echilibru pe care nu-l poate menține. O mai spunea și un neamț nefericit, acum un veac în urmă: Optimismul e lașitate! Oricum, nu avem voie să disperăm. Deci, carpe diem, căci clipa e frumoasă și ne ajunge atât. Altfel – vorba franțuzului, piticania de geniu, fiecare e un ratat în felul său dar, probabil, pe cât își înțelege drama numai.
Apropo de Tolstoi: pe unde trecea se uita după grinda de care și-ar putea agăța funia, se culca după ce se îngrijea să aibă pe-aproape lumânarea, iar când se trezea își spunea: Încă trăiesc!
OFF TOPIC GEOPOLITIC
In ultimile ore mai mult de 5 avioane civile au carat demnitari afara din Iran, mai ales in Rusia. Cu ceva timp inainte au zis ca inchid traficul maritim prin Horrmuz ceea ce a facut, in milisecunde, sa creasca pretul petrolului de la 55 la 70$, give or take.
Dar va scade cu siguranta, ca sa-i dea in clanta lu’ putica.
Pai cum adica „optimismul e lasitate”? Mentalitate intrata genetic in natia asta slava de slugi, serbi si iobagi.
Rata fertilității și nivelul de înlocuire a populației
Unul din conceptele esențiale cu care operează demografii este rata totală de fertilitate (RTF), exprimată în genera prin numărul mediu de copii pe care i-ar naște o femeie în cursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității anului respectiv. Pentru a păstra populația stabilă, RFT trebuie să aibă o valoare de 2,0. În practică, valoarea este puțin mai mare – 2,1 – pentru a ține cont de diverși factori, precum copiii care mor prematur sau situațiile când se nasc mai mulți băieți decât fete. O valoare RTF ~2,1 reprezintă nivelul de înlocuire.
Două studii recente oferă informații esențiale despre RTF, informații care sprijină concluziile eseului meu.
Din cele 195 țări și teritorii studiate, 151 (77%) sunt estimate să atingă o valoare RTF mai mică decât nivelul de înlocuire până în 2050, după care alte 32 se vor adăuga până la sfârșitul secolului. În plus, RTF-ul global vă scădea sub nivelul de înlocuire în 2034.
Estimările arată că 23 țări vor pierde mai mult de jumătate din populațiile lor până în 2100. Exemplul major – Japonia, unde populația îmbătrânește rapid, rata nașterilor este mică, iar imigrația practic nu există.
Există câteva țări în RTF-ul depășește nivelul de înlocuire: Ciad (RTF = 2,19 în 2100), Somalia (2,57), Sudanul de Sud (2,46), Zimbabwe (2,22)m Kârgâzstan și Tadjikistan (ambele 2,25).
O surpriză o reprezintă mica dar extraordinar de fecundă națiune a Israelului, cu un RTF estimat de 2,36 în 2100, scăzut față de 2,9 în 2017. Asta înseamnă că populația Israelului va crește de la 8,95 milioane în 2017 la 24,07 milioane în 2100. Aceste circumstanțe sunt datorate unui nivel ridicat de imigrare, amplificat de prezența a numeroase familii Haredi (evrei ultra-ortodocși), cu un număr mare de copii.
Despre viitorul populației României, studiul din 2020 oferă următoarele predicții:
Populație maximă: 19,43 milioane în 2017;
RTF: 1,56 în 2017; 1,28 – 1,24 în 2100.
Detalii,
Vollset, S. E., et al., 2020, Fertility, mortality, migration, and population scenarios for 195 countries and territories from 2017 to 2100: a forecasting analysis for the Global Burden of Disease Study, The Lancet, vol. 396, no. 10258, P1285-1306.
Murray C.J.L., et al., 2018, Population and fertility by age and sex for 195 countries and territories, 1950–2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017, The Lancet, vol. 392, pp. 1995–2051.
Am citit cartea asta acum multi ani, Kurt Vonnegut, Galapagos.
Mult prea distrofica pentru gustul meu gregar.
https://en.wikipedia.org/wiki/Gal%C3%A1pagos_(novel)
foarte frumos scris. o pandemie poate distruge o civilizatie, poate decima populatii (s a intimplat adesea in istorie) un asteroid a distrus o specie intreaga, universul nu e static / previzibil, soarele nu i un bec de lanterna conectat la o baterie etc. etc. poate obtine homo sapiensul o imunitate biologica absoluta? nici vorba. virusii, bacteriile se adapteaza, evolueaza, nu c ar deveni niste constiinte, pur si simplu gasesc o bresa exploatabila ca sa nu dispara. orice animalut (imi plac foarte mult felinele) daca le urmaresti cu atentie observi ca sint inzestrate cu multe capacitati superioare homo sapiensului. odata cu tehnologia au evoluat si buzzwodurile comerciale. miniaturizarea a sporit mult viteza si accesul la baze de date uriase. atit si nimic mai mult. sa zicem ca nu mai bem/mincam (luam o pastila) si asungem de la new york la paris in minute (eventual ne teleportam). ne ar face mai buni ? fapul c am fost inzestrati cu constiinta ne a nenorocit(!)
OFF TOPIC
Why the MAGA Right Became Obsessed With the Romanian Election
It started with a Russian influence campaign and a canceled vote. Then the American right showed up.
NYT a publicat astăzi o lungă (6 pagini, peste 8,200 cuvinte) dare de seamă despre alegerile anulate din România. Punctul de vedere al jurnalistului american este total anti-MAGA, parțial anti-Trump.
Traduc doar un paragraf:
Se pare că în Germania nu a mai fost necesar, pentru că a câștigat cine trebuia.
aș dori să observ că textul original este la modul impersonal ( on l’a fait) iar traducerea oferită de dvs (sau de FT) introduce în mod nepermis o conotație care nu există în declarația comisarului. Evident că problema României în acel moment a fost falimentul coaliției care a permis apariția în prim plan a unui perfect necunoscut; oamenii au votat probabil pentru (măcar) o parte din ideile MAGA doar că cetățeanul care susținea că le reprezintă era doar un rusofil 100% . Faptul că oamenii MAGA nu au fost capabili să sesizeze această nuanță (sau poate că situația era pe placul lor) dovedește că cel puțin o parte din ei nu au nici măcar cunoștințe elementare despre Europa de Est. Ori noi eram obișnuiți ca politicienii americani, cu atăt mai mult republicanii, să fie bine informați (uneori mai bine ca noi).
https://rmc.bfmtv.com/actualites/international/on-l-a-fait-en-roumanie-thierry-breton-reagit-aux-ingerences-de-musk-en-allemagne-avec-l-afd_AN-202501090232.html
Textul original pe care l-am tradus este următorul:
Aveți o traducere alternativă pentru propoziția We did it in Romania, and we will obviously do it if necessary in Germany.?
nu am acces la articolul din FT citat însă declarația respectivă e din ianuarie și a fost făcută în franceză, e cunoscută publicului local încă de atunci. Evident engleza nu are formularea impersonală pe care o are franceza dar conotația introdusă de traducerea FT nu e ok. CCR are întreaga răspundere a faptelor, nu un fost ex-comisar …
Este interesantă precizarea dumneavoastră și nu știu de ce jurnalistul american, care scrie pentru una dintre cele mai importante publicații americane, nu a folosit o traducere impersonală a textului francez. În loc de We did it in Romania, and we will obviously do it if necessary in Germany, putea scrie impersonal: It was accomplished in Romania, and if necessary, it will be carried out in Germany. Dar n-a scris așa. Eu, ca și multe milioane de cititori americani, citim și discutăm ceea ce este tipărit și publicat în NYT, nu ceea ce ar fi trebuit să fie o traducere la modul impersonal. Undeva, în textul publicat de The New York Times, s-a strecurat, cu intenție sau fără (cine știe?), o mică „trădare”, descrisă bonom de binomul Traduttore, traditore.
eram de fapt convins de la început că problema nu provenea de la dumneavoastră ci a apărut pe parcurs; dealtfel dacă nu aș fi citit deja articolul (a apărut și în Hotnews în română cândva tot în ianuarie) nici eu nu aș fi sesizat-o. Evident chiar și dacă un comisar ar fi presat România pe această linie tot n-ar fi recunoscut-o public și nici CCR nu ar recunoaște dacă s-a consultat anterior cu cineva :) Așa ne dăm seama cât de ușor putem fi înșelati uneori; în general pentru că nu putem să verificăm tot suntem forțați să prezumăm buna credință în anumite domenii care nu țin de preocupările noastre imediate… Lumea se cam duce de râpă dacă nu ne putem baza pe asta, din păcate.
@Mihai Badici
Cred că am găsit cum s-a produs binomul traduttore, traditore. Se cheamă Google Translate 😊
Originalul francez:
On l’a fait en Roumanie et il faudra évidemment le faire si c’est nécéssaire en Allemagne
Traducere automată:
We did it in Romania and it will obviously have to be done if necessary in Germany.
Textul francez nu e impersonal, chiar dacă așa pare. Psihologic vorbind, fomula il faudra évidemment le faire denotă aprobare din partea emitentului, nu indiferență.
În opinia mea, nuanța redată de Google Translate și de NYT e corectă.
Are asa de mare importanta daca exprimarea a fost impersonala, sau personala? Daca ar fi fost impersonala totusi cine era acel „on”, nu cumva un om, sau mai multi? Adica ce vrea sa spuna bretonatu?
Singura „scuza” ar fi ca curata pusca si vorbeste prostii, tipic fostilor, sau actualilor comisari europeni, ca doar sunt valori europene, nu asa!?
pentru mine personal nu are o așa de mare importanță dar există o propagandă activă legată de „pierderea independenței României” în favoarea comisarilor care tinde să fie favorizată de o astfel de traducere. Evident că prin semnarea tratatului de aderare legislația UE are prioritate față de cea națională (ceea ce poate fi discutat în fel și chip, poate nu s-a discutat la noi la momentul respectiv pentru că eram prea săraci să ne permitem asta :) ) însă deocamdată știm doar că e decizia CCR, ei sunt „on” ( profesorul meu de limba franceză din facultate povestea că originea lui „on” e tot din „homme”, e de fapt o expresie a unei colectivități) . Despre motivație pot fi făcute multe ipoteze dar ele sunt doar ipoteze. Iar amestecul străin deocamdată nu e în nici un fel sugerat de absolut nici o dovadă, fix din acest motiv e important să restabilim adevărul, pentru că genul ăsta de conotații exact asta urmăresc, să favorizeze construirea unor conjuncturi (probabil vom mai vedea și altele) ca bază pentru încă un val de propagandă suveranistă legat de această situație. Din fericire prezența masivă la vot, numărarea rapidă și corelația cu sondajele a cam îngropat această direcție propagandistică (imaginați-vă cum ar fi sunat propaganda dacă câștigătorul s-ar fi ales cu 45% participare). Din păcate problemele noastre locale nu coincid cu problemele globale ale omenirii, vorba unui alt președinte, acum la spitalul SRI …
Chestia e că, așa cum comentam și la domnul Crânganu, chiar dacă fostul comisar ar fi făcut-o personal sigur nu ar fi spus-o. Omul a vorbit în franțuzește, la un radio franțuzesc și putem spune multe despre politicienii francezi dar e greu să presupunem că ar fi atât de diletanți ca să se dea singuri de gol dacă ar fi făcut-o ei :) Eu, ca francofon, îi mai urmăresc și spre deosebire de cei de la noi, oamenii vorbesc impecabil. Ca activitate… e altă poveste, ca peste tot :)
„CCR are întreaga răspundere a faptelor, nu un fost ex-comisar …”
Ba s-avem pardon(noi toti care-am votat, adica), mai sunt si serviciile reprezentate-n CSAT(cele 5-6 „surioare”), BEC, AEP, Avocatul Poporului, partidele care NU au permis prin legislatie prezenta societatii civile la RENUMARARE(da, aia comandata si retrasa rapid de CCR, renumarare in care eu am incredere cam cata mai am in CCR&restul de mai sus, adica zerovirgulaics/10).
Cat despre (im)personalul in limba franceza, parerea mea, ambetata de telenovela damboviteana continua, este ca Thierry Breton e doar un alt pompier-piroman duplicitar pentru ca, imediat dupa incheierea mandatului de comissarius, a sarit in barca Bank of America – altfel spus, cine se-agita pe-aici/oriunde ca mvai/miau/scartz/smiorc comisaru ala rau vs. (SUA&)democratie, se-mbata cu apa rece, care pare sampanie din cauza uzului limbii franceze.
„Thierry Breton is the former CEO of French digital and security giant Atos, which is currently in deep trouble. Atos says it received more than EUR 12 million from the Commission in 2023[3] and a cyberdefence contract in 2024[4].
In 2021, the Commission imposed a EUR 371 million fine on the Bank of America and a number of banks for forming a CARTEL on EU government bonds. Bank of America’s FINE was eventually WAIVED, however[5]. Bank of America bought and sold millions of shares in Atos in 2024[6].”
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-10-2025-000255_EN.html
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-10-2025-000255-ASW_EN.html
aș dori să observ că textul original este la modul impersonal ( on l’a fait) iar traducerea oferită de dvs (sau de FT) introduce în mod nepermis o conotație care nu există în declarația comisarului.
Non, ce n’est pas du tout impersonnel.
Cher Monsieur Badici,
J’ai appris le français à l’école en Roumanie et je me souviens que, comme vous le soutenez, les manuels indiquaient que la forme la forme on l’a fait serait au mode impersonnel. Je constate une fois de plus que les manuels de français de l’époque communiste n’ont pas du tout été mis à jour au fil des ans, peut-être seulement censurés, et qu’ils sont restés au niveau de la langue parlée en France dans les années 30-40.
Je vis en France depuis 1988, mais bien que votre interprétation soit erronée, je ne souhaite pas vous dire avec mes propres mots, basés sur mon expérience personnelle, quelle est la différence entre « on l’a fait » et « nous l’avons fait ». Je préfère laisser les Français eux-mêmes vous expliquer la différence. Lisez donc les dialogues de la page suivante:
https://www.question-orthographe.fr/question/on-a-ou-nous-avons/
Comme les pages web disparaissent parfois dans la fumée, je recopie néanmoins l’essentiel des explications pour servir de leçon à ceux qui liront cette page dans des années et des années.
Soit dit en passant, il s’agit exactement de mon opinion:
––- copy/paste ––-
––– end copy/paste –––
D’ailleurs, si vous regardez le texte de la page web que vous avez mentionnée, Thierry Breton utilise le terme ON au lieu de NOUS dans d’autres expressions que celle dont il est question.
Qu’est-ce qui est impersonnel dans ces trois citations? Le contexte nous y aidera.
La mégalomanie du commissaire est bien connue et personne – en France – n’a jamais pensé qu’il s’exprimait de manière impersonnelle lorsqu’il se vantait de l’avoir fait en Roumanie.
https://9gag.com/gag/aYVdO4m
@Thierry la Fronde
Chapeau bas!
Observațiile subtile pe care le faceți arată însă același lucru: comisarul (ex-comisarul de fapt, o altă nuanță pe care încercăm să o evităm) nu spune că ar fi făcut el; chiar și interpretând (așa cum de altfel e la fel de corect) „on” ca pe un plural colectiv, reiese ceva echivalent propoziției „noi l-am împușcat pe Ceaușescu” . Cine „noi”? Eu eram în București în ziua aia :) Noi europenii, noi românii, noi, comisia europeană etc. Variantei în engleză îi lipsește această nuanță și văd că deja ea e folosită de unii comentatori deci probabil că nu ne putem abține să lăsăm adevărul să strice o frumoasă conspirație :) . „On peut pas s’abstenir” . PS: e adevărat că, în anii celei de-a doua studenții (’92-’96) făceam și eu această glumă despre catedra de franceză, parafrazând o definiție de-a lui Rosetti despre limba română: „limba franceză vorbită neîncetat de la1848 în spațiul carpato-danubiano-pontic”. Dar asta nu e „în cestiune” cum ar zice Maiorescu: cestiunea e că textul original (și asta e o discuție că declarația a fost la radio, citim o transcriere) nu poate fi interpretat în nici un chip în sensul unei asumări personale.
apropo de asta, dacă tot am dat-o în filologice, „on” a fost dintotdeauna folosit ca plural colectiv, pentru fenomene naturale sau alte acțiuni care nu implică persoane conjugarea se face cu il: „il pleure dans mon coeur/Comme il pleut sur la ville” . Cum explicam câteva rânduri mai sus, originea lui on e din homme, deci aici nu există dubii și fundamental nu s-a schimbat folosirea particulei, așa a fost dintotdeauna. Nu există dubii că „cineva” a luat hotărîrea, discuția este despre „cine”. Cum ziceau tovarășii pe vremuri: „s-a hotârît” :)
dacă e să ne batem în dicționare, larousse online:
oujours sujet, il désigne :
1. Un être humain non précisé ; quelqu’un : On a frappé à la porte.
2. Des personnes dont l’identité n’est pas connue ou précisée : On vous demande au service du personnel.
3. Des personnes éloignées dans le temps ou l’espace : On vivait mieux autrefois.
4. Une personne indéterminée dans les phrases sentencieuses, les proverbes, les phrases d’ordre général : Quand on veut noyer son chien, on l’accuse de rage.
5. En langue familière, le locuteur et une ou plusieurs autres personnes : Nous, on n’y peut rien.
6. Le locuteur et le groupe auquel il appartient : On est tous égaux devant la loi.
7. En langue familière, le locuteur représentant un sujet masculin ou féminin : On fait ce qu’on peut.
8. En langue familière, l’interlocuteur ou une 3e personne du singulier ou du pluriel avec une nuance affective de familiarité, d’enjouement, de mépris, etc., dans un discours où on s’adresse directement à quelqu’un : Alors, on se promène ?
@ M. La Fronde : On pense que vous vous trompez. ‘« »On l’a fait« », c’est évidemment impersonnel. On peut débattre longtemps, mais oui, si vous voulez impressionner des gens moins experts dans les subtilités de la grammaire de base, allez-y.
D’ailleurs, j’imagine qu’on va me censurer encore une fois, le Pr Cranganu n’aime pas trop ceux qui nagent à contre-courant. Et pourtant, des fois on y arrive à passer sous le radar !
@M Badici : respect !!!
”problema României în acel moment a fost falimentul coaliției care a permis apariția în prim plan a unui perfect necunoscut”
Problema României e mai vastă și nu a început abia în acel moment. Democrația de la București este ”ghidonată” de ani buni, primarii PSD din teritoriu primesc mereu dispoziții să direcționeze voturi spre alți candidați, iar PNL i-a plătit pur și simplu campania acelui ”perfect necunoscut”, deci așa-zișii liberali știau de el, chiar dacă noi nu.
Acel ”perfect necunoscut” n-ar fi ajuns deloc în prim-plan, dacă CCR nu i-ar fi interzis candidatura lui Șoșoacă, deci și la capitolul ăsta problema era mai veche. Iar problema ”nouă” arată cam la modul următor: Elena Lasconi nu era omul sistemului, în timp ce actualul președinte este. Am avut colegi de liceu recrutați de Securitate în clasa a XI-a și pattern-ul e destul de vizibil. Asta n-ar fi neapărat o problemă per se, însă faptul că acum moșește o nouă mare coaliție este o problemă per se. Parcă pornisem de la ”falimentul coaliției”. Nu e aceeași coaliție?
domnule Harald, din păcate eu nu mai sunt dispus să port dialoguri cu dvs. Am încercat să port un dialog destul de tehnic cu dvs ultima dată și am văzut că e la fel de inutil ca și la cele politice. De teamă să nu mă faceți din nou propagandist bruxelez prefer să vă las să vă exprimați punctele de vedere nealterate :) . Eu personal i l-am expus pe al meu domnului Crânganu (și în general cititorilor), nu vreau să dezvolt :) Intervenția dvs conține un număr de afirmații, păreri personale, care poate sunt valide poate nu, eu nu am cum să le verific, deci nu e o bază de discuție solidă … Poate pe la televiziuni…
@Mihai Bădici – ”domnule Harald, din păcate eu nu mai sunt dispus să port dialoguri cu dvs.”
Se vede, se vede 😀 Problema reală e alta: democrația de la București e ”ghidonată”, comisarul european se mai și laudă cu asta, așa că ”oamenii de bine” trebuie să sară în apărarea Bruxelles-ului.
„Am încercat să port un dialog destul de tehnic cu dvs ultima dată”
La capitolul ăsta lucrurile sunt foarte simple: găsiți o schemă de invertor comercial care nu are buclă PLL și ați câștigat disputa. Numai că n-ați găsit nicio astfel de schemă. V-ați bazat presupunerile pe simpla constatare că invertoarele instalate în România prin programul AFM se opresc atunci când se întrerupe alimentarea cu energie electrică din rețea.
Există și aici o miză politică: regenerabilele din Spania trebuie susținute de ”oamenii de bine”, că doar Pedro Sanchez e ”de-ai noștri”. În concluzie, rămâne cum am stabilit: dacă măcăne ca o rață, dacă se leagănă ca o rață și dacă înoată ca o rață, s-ar putea să fie chiar o rață 😀
Off topic oarecum.
Milei s-a intalnit Papa Leon si i-a facut doua cadouri. Un document istoric din 1642 si o carte scrisa in 1988 de catre Friedrich Hayek; “The Fatal Conceit: The Errors of Socialism.”
Un singur citat din articolul de mai jos:
“Man is not born wise, rational and good, but has to be taught to become so. It is not our intellect that created our morals; rather, human interactions governed by our morals make possible the growth of reason.”
Merita citit tot articolul, cred ca si cartea.
https://www.wsj.com/opinion/javier-mileis-gift-for-pope-leo-free-market-hayek-fatal-conceit-f0e79eef
E foarte interesant. Dece Milei nu i-a facut acest cadou lui Bergoglio? Mai sa fie…cred ca stiu dar nu spun nimanui 🙃
Cred ca on înseamnă exact ce ne explica domnul la Fronde mai sus, care evident stăpânește f bine franceza. Spun asta privind acțiunile anterioare ale domnului Breton.
Thierry Breton este autorul a DSA, cel mai brutal sistem de cenzura online din lumea democratică (iata o contradicție de termeni intr-o singura fraza).
Deciziile DSA sunt aplicabile imediat și au și putere în afara EU, în măsura în care platforme sau cetățeni din alte jurisdicții sunt activi în spatiul EU. Apelul împotriva acestor decizii poate dura câteva zile (cel intern, in cadrul platformelor) sau ani. Nu exista insa în DSA o limita a duratei de revenire asupra deciziei inițiale. Totul este lăsat la latitudinea platformelor sau a justiției. Compensarea financiara pentru o decizie a DSA poate dura ani și se face de către platforma, nu de cei care au dat decizia.
Exista și o cedare de atribuții către ONG-uri care sa identifice conținuturi care contravin viziunii DSA. De exemplu câteva activisti de la Funky Citizens stabilesc ca un articol de pe Contributors nu corespunde viziunii emanate de la Bruxelles (extrem de improbabil) caz in care cei care au serverul pentru Contributors sunt obligati sa-l șteargă imediat. Este la latitudinea lor sa răspundă apelului. Dacă nu răspund autorul articolului se poare adresa unui tribunal din România și procesul poare dura ani.
Ma mira ca DSA n-a fost analizată in detaliu intr-un articol pe Contributors. Poate o va face domnul Badici.
despre foanfaitul bretonat s-a vorbit mult si-n Ge https://correctiv.org/faktencheck/2025/01/30/aussage-von-ex-eu-kommissar-thierry-breton-missverstanden-eu-koennte-wahl-in-deutschland-nicht-annullieren/
Pe scurt, nu s-a spus mai nimic despre fineturi lexicale, s-a tradus automat on prin wir. Dar cica fraza ar fi fost scoasa din context si el s-ar fi referit de fapt la DSA si Musk. Chipurile ar fi precizat ca EU nu dispune (probabil cu parere de rau) de mecanisme pt anularea, sau
interventia in alegeri nationale.
Cit ar vrea unii sa-i ia apararea s-a dovedit odata in plus ca la nivelul administratiei EU sunt elemente care nu prea o au cu democratia, nu stiu daca din aroganta, sau prostie, si asta hraneste acele partide pe care oamenii de bine le considera toxice. Un diplomat european nu ar avea voie sa lanseze asemenea perle!
aici nu e vorba să îi luăm apărarea respectivului. Vedeți că deja s-au depășit 10 comentarii despre ceva care în realitate nu a existat, sau cel puțin nu avem nicio dovadă . Cam așa funcționează propaganda și manipularea. Dealtfel CCR a mai luat câteva decizii cel puțin discutabile, una despre pensiile speciale și alta despre secretizarea declarațiilor de avere. Ar fi culmea ca și pe alea tot „on” să le fi luat :)
am citit mai multe comentarii de modul de a face politica, dindu-se exemplu elvetienii cu multele lor referenduri. Da, asta ar putea fi considerata democratie pura, din pacate neaplicabila altundeva.
Ca de fapt despre asta discutam, in ce masura dorinta poporului e respectata sau nu. Eu sunt sigur ca bilbiielile CCR se vor razbuna, lumea nu uita, intreaba-l pe Darie!
Cam așa funcționează propaganda și manipularea.
:-) Gura păcătosului…
Cunoașteți expresia „Hill to Die On”, domnule Badici?
Se referă la o cauză sau la o poziție pe care cineva este dispus să o apere sau să o susțină cu orice preț, indiferent ce s-ar întâmpla, chiar dacă acest lucru duce la un rezultat negativ pentru el.
* It’s often used in discussions of personal, political, or ethical standpoints.
Indicates a high level of commitment and resolve.
* It can be seen both positively, as a sign of integrity, or negatively, as stubbornness or rigidity.
* The phrase is common in both personal conversations and public discourse.
* Similar expressions include „line in the sand” and „sticking to one’s guns.”
Where Does „Hill to Die On” Come From?
Citez:
The phrase „hill to die on” is believed to have originated from military contexts, symbolizing a battle, typically one of significant importance or one involving a principled stand. This idiom alludes to the military strategy of capturing or holding a hill, representing the high ground, regardless of the cost or benefit involved. Such tactics were often seen in historical battles where holding the higher ground was deemed crucial, even at the expense of heavy casualties.
Chiar este această dispută, pe care ați pierdut-o la zero, un „Hill to Die On” pentru dumneavoastră, dle Badici?
pe scurt, în cercurile MAGA s-a luat o traducere „aproximativă” ca să nu zic mai mult și s-a ajustat ca să le convină iar acum dvs îmi spuneți că eu încerc să apăr o anumită poziție. Eu doar am atras atenția că traducerea e greșită, oricâtă sofistică s-ar adăuga în ciorba asta tot greșită rămâne. Dacă asta nu ar face jocurile rusofililor de la noi zău că pentru mine chiar nu ar avea nici o miză, dar în acest context merită :) Pentru oricine știe oleacă franțuzește (cred că Alina Mungiu avea un titlu: „orice moldovean știe oleacă franțuzește”) lucrurile sunt clare. Ele devin complicate doar deoarece nu ne convin :)
eiiii, adevarul n are nevoie de interpretari lexicale sau semantice. se exprima clar si raspicat. minciunile au evoluat tinind pasul cu inteligenta umana, de la cele rafinate la cele sfruntate(!). populimea s a cam obisnuit cu ele, toti stiu ca adevarul este scris cu litere minuscule (pe care nu le vezi nici cu lupa) in orice contract de bisnita bancara sau pe etichetele produselor din supermarcheuri. dar au de ales?(chiar daca ar fi scrise cu litere de tpar). cind dispare moralitatea, hotu i imparat iar paduchele sare n frunte. cam asa as descrie Romania ultimilor 35 de ani : tara putorilor si prostilor cu doctorat.
sincer nu am intenția să scriu despre subiecte la cerere. Subiectul cenzurii pe Internet e delicat iar eu provin dintr-o generație pentru care libertatea de exprimare e sfântă. Așa, principial, aș zice că nu ar trebui să existe nici o diferență între pedepsele „pe Internet” și cele din lumea „offline”. Ce e calomnie în piața Obor e calomnie și pe Internet și invers, ce e libertate de expresie în Piața Universității trebuie să fie și pe X. Doar că avalanșa informatională pe care o produce Internetul introduce niște dificultăți principiale. Să ne gândim că o persoană e insultată nu de vecinul, ca în Piața Obor, ci de 2000 de „urmăritori” (cum i se întămplă de exemplu d-lui Crânganu pe aici, eu având cont pe platformă pot vedea și comentariile care nu trec de moderare. Eu scriu rar deci sunt înjurat mai rar). Cum dacă fiecare dintre noi ar deschide 2000 de procese civile ne-ar trebui mai mulți avocați decât populația țării, e nevoie de niște metode diferite. Una din cele simple e „moderarea” pe care o practică această platformă. Evident, depinde cum o practici și, ca și avocatul, și asta costă, cineva trebuie să își rupă din timpul lui să o facă. De asemena știm cu toții că „fermele de troli” sunt reale și, chiar dacă în situația României cele mai periculoase sunt cele rusești, problema e că sunt folosite de mult mai mulți politicienti, probabil nu e nici o tabără care să nu le fi folosit. Așa că este necesară o metodă de protecție și bineînțeles diavolul stă în detalii, pentru că orice impunere poate fi abuzată, orice regim poate pretinde că ceea ce e împotriva lui e fake news. Nu am o soluție pentru asta…
Subiectul cenzurii pe Internet e delicat iar eu provin dintr-o generație pentru care libertatea de exprimare e sfântă. Așa, principial, aș zice că nu ar trebui să existe nici o diferență între pedepsele „pe Internet” și cele din lumea „offline”. Ce e calomnie în piața Obor e calomnie și pe Internet și invers, ce e libertate de expresie în Piața Universității trebuie să fie și pe X.
Foarte frumos spus, dar…
1. Libertatea de expresie în Piața Universității e subiect de drept doar în trista Republică România, pe când libertatea de expresie pe X este garantată de Constituția SUA (The First Amendment). Altă gâscă în altă traistă. Iar dacă The First Amendment nu funcționează, există The Second Amendment to the United States Constitution.
2. Cum procedăm cu libertatea de expresie, la noi în bătătură, dacă constatăm (vezi recenta lege Wexler, sau cam așa ceva) că parlamentul rușinii naționale a votat o lege 100% ne-constituțională? Ahhh, uitasem, păcatele mele, ne adresăm Curții Constituționale a României. Cel puțin câtă vreme actuala garnitură de judecători, în frunte cu juristul de mare prestigiu, Marian Enache, e la post, micile deraieri se corijeaza cu celeritatea binecunoscută.
3. „Ce e libertate de expresie în Piața Universității trebuie să fie și pe X.” Este. Se îndoiește cineva? Dar reciproca, dle Badici? O fi adevărată și reciproca, dle Badici? Care libertate de exprimare e sfântă pentru dvs., cea permisă în Piața Universității, sau cea de pe X?
domnule, nu știu cum să vă răspund. Teoretic libertatea cuvântului este garantată și în România. Libertatea de expresie pe X era la fel de garantată de First Amendment și înainte de a fi preluată de Musk, atunci când Trump se plângea de cenzură. (formularea că „ne adresăm Curții Constituționale” e greșită. Dacă libertatea de expresie ne e încălcată mai întâi ne adresăm justiției obișnuite). Teoretic CCR ar trebui să judece doar legile care contrazic constituția, nu cazuri particulare. Că actuala Curte și-a arogat unele atribuții pe care nu le are, inclusiv în protejarea propriilor salarii, e o altă poveste. Altfel, eu am formulat niște deziderate, nu pretind că se respectă totdeauna. Evident USA are o mult mai lungă tradiție a libertății de expresie decât noi, nu cred că a susținut cineva altceva. Tradiția include, pe lângă legislație, care să zicem că și la noi ar fi ok, și o lungă experiență practică, ceea ce la noi poate că lipsește…
acum îmi dau seama că poate dumneavoastră nu frecventați de foarte multă vreme platforma. Într-o perioadă în care oamenii încă mai erau dispuși să dialogheze am scris parțial și despre asta. Nu am reluat vechile subiecte, probabil pe la 70 de ani o să încep să uit ce am scris și o să reiau aceleași povești, iar și iar :) Vedeți articolele din vremea în care cititorii mai aveau timp și pentru IT. Acum lumea e încrâncenată și sincer mi-am cam pierdut și eu motivația de a scrie câtă vreme oamenii stiu deja tot…
https://www.contributors.ro/cat-de-maturi-suntem-in-fata-propagandei/
@Mihai Bădici – ”aici nu e vorba să îi luăm apărarea respectivului ”
Da’ despre ce e vorba? Mai întâi era exprimare impersonală, însă după explicația magistrală oferită de @Thierry la Fronde, reduta asta a trebuit abandonată. Așa că au urmat precizări de genul ”ex-comisar”, de parcă ar fi fost opozantul principal al Ursulei și mai multe nu.
”Vedeți că deja s-au depășit 10 comentarii despre” … [whatever]
E frustrant să nu avem noi uneltele de moderare, este? 😀 Ce avea comentariul ăsta, pe care l-ați cenzurat la articolul propriu:
”Rachetele nucleare instalate în Germania Federală au câștigat Războiul Rece, nu discursurile. Și nu, nu-i spunea nimeni ”Ronald” pe vremea aceea. Dar au încercat să-l asasineze și pe Reagan, paralela e valabilă.”
Din pur spirit democratic? Ca dedicație pentru libertatea de exprimare? Sau la pachet cu utilizarea de termeni ca ”antivaxeri”?
Domnule Harald, dumneavoastră trăiți de mult în Marea Britanie după cum ziceți, dar se pare că unele lucruri nu se pot învăța într-o singură generație, și mă refer la comportamentul de gentleman :) În momentul în care am zis că vreau să mă retrag din discuție am presupus că veți face la fel; altfel evident că e inegal ca dvs să mă atacați pe mine iar eu să nu vă răspund :) Ca și cum am zice: gata, renunțăm să ne duelăm, lăsăm săbiile jos. Iar unul din noi scoate pietroiul din buzunar și… poc! :) Pe rând: dl Thierry la Fronde nu a demonstrat nimic cu excursul dumnealui filologic: expresia e impersonală, se referă la alții și nu la autor; faptul că familial se folosește și la „noi” nu înseamnă nimic în acest context. Hotnews a tradus corect, în ianuarie . În ceea ce privește comentariul de la articolul meu, este evident că era vorba de trolling: dumneavoastră afirmați despre mine că eu în realitate aș fi fost fan Carter, nu Reagan. Cum eu sunt născut în 1966 și Carter a terminat mandatul în 1980 cred că e clar că e o prostie și la 14 ani aveam alte preocupări, admiterea la liceu de pildă, decât politica americană. Evident că nu îi zicea nimeni „Ronald”, era un joc de cuvinte al meu Ronald-Donald. Și evident că nu știți dvs ce făceam eu în anii ’80 și al cui fan eram. Modalitatea de trolling pe care o practicați face ca discuția să se îndepărteze de subiectul principal și să ajungă prin bălării, din cauza asta am preferat să o tai scurt. Cred că am mai făcut asta mai demult, acum ani de zile când scriam mai des, la o discuție care amenința să ajungă la sexul îngerilor deși pornise de la un cu totul alt subiect. Aparent dumneavoastră aveți mult mai mult timp ca mine așa că oricum câștigați, nu are rost să vă obosiți. La fel și cu invertoarele, esența discuției nu era despre cum funcționează ele acum ci dacă pot funcționa altfel. Între timp m-am interesat și oprirea instantanee e cerință a operatorului deci până nu se schimbă reglementarea așa va fi… Ceea ce argumentam era că ele pot fi proiectate să funcționeze și altfel, însă știți și dvs că așa e așa că mutați discuția pe amănunte până când cel puțin eu îmi pierd răbdarea :)
@Mihai Bădici – ”dumneavoastră afirmați despre mine că eu în realitate aș fi fost fan Carter, nu Reagan.”
Acolo unde am crescut eu, la asta îi zicea minciună sfruntată. Ce am scris eu în realitate acolo:
”Harald 20/03/2025 La 11:13
(…) Invocarea lui Reagan pe post de disclaimer e un alt pattern tipic. Pe vremea aceea, Jimmy Carter era idolul europenilor. Reagan era tratat de mass-media europeană mai rău decât e tratat Trump astăzi. ”
https://www.contributors.ro/cei-ce-sparg-intentionat-bibelourile/#comment-650912
Pentru cine are răbdare să urmărească toată discuția de-acolo, făceați echipă cu @Hantzy și cu ceilalți tovarăși de-ai lui. Și da, invocarea admirației pentru Reagan pe post disclaimer e tactică de bază a activiștilor neomarxiști de astăzi, am scris asta în repetate rânduri.
”mă refer la comportamentul de gentleman”
Ca de-obicei în lumea neomarxistă: ateii dau lecții de creștinism, feministele dau lecții de comportament masculin, iar activistul dâmbovițean dă lecții de gentlemanly behaviour 😀
da, aveți dreptate, nu ați afirmat, doar ați lăsat să se înțeleagă. „Făceați echipă cu Hantzy” – eu aprob practic toate comentariile atunci când am posibilitatea, nu fac echipă cu nimeni. O altă afirmație fără acoperire din aceeași categorie. Dacă doriți o discuție civilizată (și am avut discuții civilizate în urmă cu ani de zile deci se poate) vă rog să vă abțineți de la genul ăsta de catalogări și insinuări. Poate și o recitire a acelui articol ar ajuta; eu zic că o mare parte din ce e acolo a devenit și mai actual. Între timp mi-am mai clarificat și eu unele ipoteze dar nu cred că voi reveni asupra subiectului decât când lucrurile se vor așeza pentru că din păcate nu prea a mai rămas loc pentru discuții. Și se vor așeza, sper, poate într-un an, poate doi…
@Mihai Bădici – „Între timp m-am interesat și oprirea instantanee e cerință a operatorului deci până nu se schimbă reglementarea așa va fi.”
Și eu ce scriam la vremea aceea?
„Harald 16/05/2025 La 14:35
(…) sistemul energetic național, care este construit așa cum decid autoritățile. Autoritățile au decis că prosumatorii vor primi invertoare care se opresc atunci când dispare tensiunea de rețea și au avut justificări credibile pentru decizia asta. Dar ea rămâne o decizie administrativă, nu e cauzată de presupusa lipsă a unei bucle PLL într-un anumit model de invertor.”
https://www.contributors.ro/iluzii-si-deziluzii-energetice-ce-putem-invata-dupa-blackout-ul-din-peninsula-iberica/#comment-655230
Dacă tot discutăm de ”comportamentul de gentleman”, n-ar fi cazul să și practicăm ceea ce predicăm?
deci chiar e adevărat că le aveți fișate, credeam că e doar o glumă :)
Exact asta am încercat eu să susțin în primele intervenții. Dar până la urmă m-am lăsat păgubaș pentru că am văzut că dialogul e imposibil. În fine, recitiți fișele (căutarea pe platformă e cam greoaie) și o să vedeți că problema nu e la conținutul tehnic unde de fapt spuneam același lucru (că trebuie ajustate reglementările în așa fel încât o pierdere a unui producător să nu ducă instantaneu la pierderea întregii cantități de energie solară din rețea ) ci la atitudine și limbaj. Se prea poate ca unele precizări să le fi făcut la comentariile ulterioare ale altora tocmai pentru că am preferat să evit să prelungesc un dialog cu dvs.
”căutarea pe platformă e cam greoaie”
Advanced Search de la Google face minuni: găsește în 30 de secunde lucruri pe care eu nu le-aș găsi nici în două ore. Îmi păstrez doar propriile comentarii, pentru că unele nu trec de moderare, după cum ați demonstrat cu mare aplomb. Atunci când m-ați comparat cu Vadim Tudor, trebuia să vă gândiți că o să vină cândva și ecoul 😀
Long story short: nu aveți cultura dialogului și folosiți uneltele de moderare ca să vă impuneți punctul de vedere. După care vă victimizați în mod fals, inventând situații care nu s-au petrecut niciodată. Din fericire, pe internet nu se pierde nimic, așa cum îmi place mie să repet.
Dom Badici, tot ce am spus in comentariul respectiv e adevarat. Judecand logic si avand o foarte larga experienta traita de familia mea pe vremea aia…e indiscutabil. Nu a fost nici o gluma din pacate. Ce e pacat e ca mai sunt oameni care-i cad in plasa. E sinistru!
Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 139/2024, care a ajuns săptămâna această la aprobare în Parlament, România trebuie să înmagazineze 10 milioane de tone de dioxid de carbon anual, dintr-un total european de 50 de milioane.
Nici ca suprafață, ca activitate industriala sau ca număr de locuitori România nu reprezinta 20% din UE.
Sechestrarea de CO2 nu este o operațiune ieftina (cel putin un miliard de dolari anual) dar guvernul României a acceptat fără cracnire aceasta sarcina.
Trebuie adăugată o precizare esențială 😊:
Cum este scrisă decizia UE de forța România să sechestreze 20% din totalul de CO2 european:
On l’a fait en Roumanie sau Am făcut-o în România ?
bună asta :) Având în vedere că la momentul respectiv era considerat un lucru de laudă eu aș paria că a fost cu „nous l’avons fait” . Acum când roata s-a cam schimbat, probabil că au trecut și ei la „on”, că de aia sunt politicieni :)
am căutat la întâmplare un discurs de-al lui Macron la temă:
https://www.vie-publique.fr/discours/282299-emmanuel-macron-01112021-climat
A se observa de câte ori este folosit „nous” :)
A se observa de câte ori este folosit „nous” :)
S-a „observat”, monsieur Badici.
(inclusiv „discreta” dvs apartenenta-si/sau-incluziune la/in „nous”)
In „cinematografia” romaneasca
exista cateva insertii care au scapat cenzurii
[fie ca le-au „scapat” pt ca „filmele” sa para „autentice”
sau… cel mai probabil, to’ar’s(ii/ele) habar n-aveau)]
– Care voi, ba? Ilarion Ciobanu…
– Pastele mamii voastre de comu’isti Gh. Dinica…
vă înșelați (sau depinde). Sunt un fanatic pro-european, asta am mai zis pe aici, aș putea zice „nous” cu toată gura. Însă pactul verde … nu cred că exagerez deloc dacă îl numesc „trădare”. Practic Europa a acceptat să își distrugă singură cea mai performantă industrie, cea auto, în plus în prima versiune devenea și dependentă de gazele rusești. De observat că au fost mai multe state, printre care și România, care s-au opus eliminării „nuclearului” de pe lista „verde” – adică energii permise și până la urmă au reușit. Așa că uite că n-a fost chiar așa diktat de komisari cum scrie pe tik-tok, cu niște europarlamentari serioși și dedicați – s-a putut schimba. Și probabil până la urmă se va schimba pe ici pe colo, și anume prin punctele esențiale pentru că deja componența politică s-a schimbat și oricum s-au retras toți ceilalți din tratat :) Problema e: poți să nu iubești România când e condusă de Iliescu sau Dăncilă și acum gata, a venit Nicușor cădem în amor din nou? Cam așa e și cu Europa. Altfel, am dat doar un exemplu didactic despre folosirea pronumelui personal versus cel indefinit (că aici sunt de acord cu criticile, „impersonal” e o formulă criticabilă, așa l-am învățat la școală, dar „on” se referă la persoane, doar că nu la persoana care vorbește ci la alții…
„on” se referă la persoane, doar că nu la persoana care vorbește ci la alții…
Nu neapărat. Există și în românește astfel de exprimări, de ex: am participat la o conferință și după primele două prezentări s-a mers la masă. Acest ”s-a mers la masă” îl include și pe cel care povestește, ideea fiind că a mers toată lumea, nu numai el. La fel de bine poate spune ”am mers cu toții la masă”, dar funcționarii publici și politicienii preferă adesea exprimările impersonale, chiar și atunci când îi includ pe ei înșiși. Ideea fiind că grupul sau instituția a desfășurat acțiunea respectivă, nu doar el personal.
„au fost mai multe state, printre care și România, care s-au opus eliminării „nuclearului” de pe lista „verde” – adică energii permise și până la urmă au reușit. Așa că uite că n-a fost chiar așa diktat de komisari cum scrie pe tik-tok,”
Deci o chestiune absolut normală, care n-ar fi trebuit să necesite nici cea mai mică dezbatere, ajunge să fie prezentată ca o reușită. Cu producția de uraniu, care în perioada 2014-2016 a încetat în toate țările din Uniunea Europeană și n-a mai repornit de-atunci, cum rămâne?
Asta a fost soluția alternativă, atunci când comisarii europeni n-au putut impune desființarea centralelor nucleare: au impus încetarea oricărei producții de uraniu în UE, în timp ce Rusia controlează și producția din Kazahstan, ca să fie totul neted și la capitolul ăsta. Între timp, Pedro Sanchez promite și el desființarea centrarelor nucleare, exemplul lui Merkel trebuia neapărat urmat.
Cazul Lituaniei, care a fost obligată să-și desființeze cele două reactoare de la Ignalina drept condiție pentru aderarea la UE, în timp ce acum importă energie electrică din Belarus, produsă în același tip de reactor, este unul de manual privind modul în care comisarii europeni au construit un quasi-monopol al Rusiei asupra resurselor energetice de care depinde Uniunea Europeană.
cunoașteți probabil bancul cu pilotul german care întreba „de ce trebuie să vorbească engleză pe un aeroport german, cu un avion german al unei companii germane?” „Pentru că ați pierdut războiul!” îi zice englezul. Acele alegeri le-am pierdut. Vorba unui prieten care s-a înscris în PSD, „dacă poporul asta vrea”…. Nu există regimuri în care să fie aleși numai oameni competenți, cinstiți și ce mai vreți dvs. Există doar regimuri în care poți să îi mai schimbi din când în când împiedicând consolidarea unei singure grupări la putere pe perioade îndelungate. La fel a fost și în România lui Iliescu, Năstase și Văcăroiu, ne-am cam luptat pentru orice pas de bun simț. Dar măcar am putut să luptăm…
In Ge au fost km de discutii pe tema. Se ajunsese chiar la instaurarea dictaturii pt a salva democratia, ca vezi Doamne, Hitler a fost ales democratic.
Fonfaniti francezi nu prea sunt luati in zeama de nemti. Prostioara bretonatului e relevanta doar ca a fost stab pa la EU.
Deci se pune intrebarea de ce a emis closharul asemene ineptii si ce vor astea sa insemne?:
1. A vrut sa se dea mare, ca era deja pe linie moarta!
2. A exprimat ceva ce se coace in adincimile tenebre ale EU!
3. Era beat si nu si-a dat seama ce consecinte ar avea asemenea aiureala.
4. Era prieten cu domnu Badici si si-au propus sa dezbata in adincime perticularitatile de la langue francais, sa ne arate ca, nu asa, cum zicea Caragiale, totusi suntem francofili.
Deci se pune intrebarea de ce a emis closharul asemene ineptii si ce vor astea sa insemne?
Pentru ca Thierry Breton este ceea ce francezii numesc une grande gueule.
Pentru ca omul face parte din gashka. Pardon, din elita politica europeana. Toata viata a fost ministru, CEO, komisar, politruc si, chiar daca temporar o fi ramas fara coledzi, face parte din rezerva de cadre si va fi bagat pe teren imediat ce se accidenteaza vreun atacant sau vreo extrema stinga. Intre timp, omul isi exhiba virilitatea in interesul cauzei de pe banca de rezerve. Thierry a percutat instantaneu. Asta e un reflex conditionat care apare la membrii tuturor gashtilor, pardon, elitelor. Se apara intre ei si haita in ansamblul ei (pardon, elita) cu dintii si cu ghiarele.
Domnul Breton n-a rămas mult timp fără coledzi. A primit o sincura la o mare banca. Mutarea i-a fist aprobata de UE, deși conform regulamentelor UE trebuia sa aștepte 2 ani pana sa poată ocupa aceasta poziție (sa nu fie in conflict de interese). Acea banca funcționează ca banca de rezerve pentru comisari sau președinți ai UE. Acolo se încălzesc noile sperante (Draghi) sau se retrag cei care au primit cartonașul rosu.
în buna tradiție progresist-francofonă pot doar să vă spun că „jamais couché avec” :) Apropo de asta, aș fi vrut și eu să îmi arăt francofonia ca dl Thierry dar e greu tare fără „clavier” franțuzesc cu accentele. Nu știu vs cum vă descurcați cu cea nemțească, am câțiva clienți pe la dvs pe acolo și am încercat să mă adaptez dar e groaznic, mai ales cu caracterele speciale dacă nu le-ai învățat din timp. Zic merci că Academia noastră e leneșă și ne-a tolerat cu cea englezească suficient de mult ca să rămână aproape standard…
Caracterele alea speciale se invata repede, nu ele sunt probema, ci cuvintele compuse, de ex cancelaru nostru a zis ca Reichweitenbeschränkung nu va mai fi valabil. Pe vremuri, cind nu erau programe, era greu sa gasesti in dictionar ce-nseamna, pt ca nu stiai sa-l imparti in cuvintele componente.
Off topic,
Pretul petrolului nu a crescut semnificativ chiar cu amenintarile Iranului cum ca inchide stramtoarea Hurmuz. Erau predictii ca barilul va ajunge pana la 120$. Nici decum. Titlu de articol: „The Oil Price Spike That Wasn’t”
Citat care mi-a placut in mod special:
„The lesson for President Trump is that oil prices shouldn’t influence strategic decisions about whether to help Israel win its war, or whether to further sanction Russia. President Biden—or whoever made decisions in his White House—resisted tough sanctions on Russian and Iranian oil out of fear that U.S. gasoline prices might rise. Rather than ease its regulatory attack on U.S. producers, the Biden team relaxed sanctions on Iranian oil exports, giving Tehran tens of billions of dollars to finance its nuclear program and proxies.
Tot articolul mai jos:
https://www.wsj.com/opinion/iran-israel-oil-prices-sanctions-trump-white-house-congress-lindsey-graham-c2c4d6b8?mod=hp_opin_pos_1
Inca se vede ca conducerea Iranul nu invata din istorie, in speta din soarta lui Mohammad Mosaddegh, stangist educat la scoala franceza…iar franceza. Dominican Republic vs Haiti.
Petrolul a revenit aproape de 70 de dolari, dar adevărata miză nu este prețul – ci strategia.
Într-o lume bazată pe ofertă și cu risc ridicat, expunerea la energie nu se referă la sincronizarea vârfurilor.
Este vorba despre menținerea terenului propriu (turf) atunci când toate celelalte din jur se clatină.
Foarte de acord cu dvs. Netanyahu, Zelinsky au bubele lor dar fundamental au dreptate. E un „must” sa fie sustinuti sa-si tina „turf”-ul. Si asa va fi, am un optimism ‘nascut.
„…Netanyahu, Zelinsky au bubele lor dar fundamental au dreptate.”
Pare ca amestecati voit cele doua situatii complet diferite.
Netanyhu si Hamas(la aparitia si extinderea careia a pus SI Bibi umarul!!!) au in comun un lucru: nu vor doua state. Asta i-a legat si ii leaga, culmea, nu-i asa?!
Apropo pus umarul la „divide et impera” deliberat, acum, acelasi Bibi si „strategii” lui o fac LA VEDERE, spre deosebire de nasterea si cresterea tacita a Hamas:
„Netanyahu a declarat că Israelul a „activat clanurile din Gaza care se opun Hamas” şi că acest lucru a fost făcut „la sfatul elementelor de securitate…”
Chipurile, „Operaţiunea în curs a fost autorizată de Netanyahu fără aprobarea cabinetului de securitate, au declarat doi oficiali pentru CNN. Cabinetul de securitate este forumul normal pentru luarea deciziilor politice majore. Partenerii de coaliţie de extremă dreapta ai lui Netanyahu s-ar fi opus probabil unei astfel de mişcări.”
https://hotnews.ro/israelul-inarmeaza-rivalii-palestinieni-ai-hamas-opozitia-il-acuza-pe-netanyahu-ca-aduce-o-bomba-cu-ceas-in-gaza-1996509
In caz ca nu v-ati prins de ce procedeaza Bibi&co asa de zeci de ani, vedeti ce-au fost, facut si vrut (a+b)factiunile revizionista si maximalista ale Betar, (c)Irgun, (d)Haganah, (e)Stern gang si (e)Academia Navala Betar.
Se (mai) aseamana Bibi&Zele in abordarile si motivatiile lor?
Dom Roland, nu sunt stiutor de politica interna israeliana. Un lucru complicat ca-n orice tara democratica care, din pacate, e si singura democratie veritabila in estul mijlociu. Nu e momentul sa-i dai peste unghii lui Bibi. Istoria va decide in final. Nu sunt evreu dar am un respect deosebit pentru Israel. Si in general pentru evrei, nu toti…
Termin ca iesim din domeniul articolului prea mult.
Numai bine.
A propos de libertatea de exprimare în România. Săptămâna asta a trecut tacit (fără vot) de Senat încă o lege care garantează libertatea de exprimare pe plaiurile mioritice. În ea se specifica ca o platforma este obligată sa elimine „în 15 minute orice conținut ilegal” care va fi identificat de inteligenta artificiala. Nu e specificat dacă robotul Ion sau Grok vor fi folosite pentru supravegherea internetului și cum va fi definit mai precis conținutul ilegal. Aștept cu interes amendarea X cu 1% din cifra de afaceri (asa prevede noua lege).
Thierry Breton a vaincu.
Bretonatu e un tradator, a dat pe microfon ce nu trebuia. https://www.msn.com/de-de/finanzen/top-stories/unter-keinen-umst%C3%A4nden-publik-machen-das-verr%C3%A4terische-gebaren-der-eu-kommission/ar-AA1GR1fB?ocid=msedgdhp&pc=U531&cvid=a4fc378453eb4bec9491d24cfff059b5&ei=11
Nemtii de la Welt am Sonntag au descoperit ca EU plateste bani multi unor organizatii, mai ales de mediu ca sa faca lobby in directia cunoscuta. Picant e ca aceste contracte sunt quasi secrete, adica noi platitorii de impozite nu trebuie sa stim ce fac alesii cu banii nostri. Mai mult, se pare ca si europarlamentarii au acces limitat la aceste date si doar atunci cind au jurat pe cruce ca nu dau informatiile mai departe.
Iata deci de unde vin cei 97% de savanti!
Mai mult. Deunazi m-am trezit cu o reclama pe Yt, ceva cu „actiune climatica” si asa, finantata de Parlamentul European. Adica niste insi care ni se spune ca ar avea niste treburi mari pe la Strasbourg, altele decit flatulente in presa, cumparaturi si trafic de influenta, cumpara spatiu de reclama de la Google.
e ingrijorator cum cei buni imprumuta metodele celor rai, miine-poimiine ajung si pe tic toc.
La mine au venit si la usa, nu numai ca au fost convinsi ca m-au convins, dar vroiau si bani. Le-am spus ca ei imi sunt datori!
Salina Praid inundata, stiri in toate ziarele.
Vorbeati Domnule Cranganu de reactia sociala (emotionala) nu ecologica (stiintifica). Iaca ca oamenii care s-ar fi priceput sa previna inundarea minei de sare, n-au putut. Au fost niste castori sustinuti de o Greta care i-au impiedicat. Fenomenal!
https://hotnews.ro/inundatiile-din-2022-de-la-praid-au-fost-provocate-de-castori-sustine-un-director-salrom-presedinta-comisiei-de-mediu-din-camera-cere-demisia-sefului-companiei-2004256
Inundarea salinei Praid despre care vorbesc „toate ziarele” a avut loc în 2022 din cauze prezente din 2012.
Ar fi interesantă o știre despre cauzele precise ale inundării salinei în 2025, care, din păcate omoară și pești și castori nevinovați.
OFF TOPIC
O nouă disciplină științifică: Biogeodinamica
Prof. Taras Gerya (ETH Zurich) explică în prezentarea de mai jos domeniul transdisciplinar emergent al biogeodinamicii și de ce este important pentru viitorul oamenilor pe Pământ și poate pentru viitorul galaxiei, precum și despre noua rețea europeană de biogeodinamică EUROBIG.
Biogeodinamica explorează modul în care sistemul solid al Pământului interacționează cu clima, peisajul și biosfera pentru a conduce la evoluție, ducând la dezvoltarea unei civilizații umane comunicative tehnologice unice, care ar putea fi singura din galaxia noastră. Această prezentare de 38 de minute a fost făcută în aprilie 2025 în cadrul atelierului interdisciplinar HUN-REN privind Pământul, mediul și viața sănătoasă, care a reunit experți de top din domeniul științelor Pământului, științelor mediului și științelor vieții pentru a explora soluții durabile la provocările globale presante.
https://www.youtube.com/watch?v=jP-7ExYW6jE&ab_channel=HUN-RENMagyarKutat%C3%A1siH%C3%A1l%C3%B3zat
Alte surse:
Biogeodynamics: Coupled evolution of the biosphere, atmosphere, and lithosphere
https://biogeodynamics.com/
Foarte interesant, iar cercetatorul ungur se exprima condensat. Cu un pic de accent rusesc.
Mi-aduc aminte ca eram in scoala generala cred si taica-miu mia spus ca e o stiinta care se cheama biomimetism/ bioinginerie. Mi-a dat si o carte s-o citesc. Daca tin minte si acum, inseamna ca mi-a placut.
Totusi biogeodinamica e cu multe grade de marime mai vasta. Multe.
Fascinant. Va multumesc.
Autorul e rus, lucrează în Institutul de Geofizică, Departamentul de Științele Pământului, ETH Zurich, și are calificări multiple:
1984 MSc. in Geology, Polytechnic University of Tomsk, Tomsk, USSR
1990 Ph.D. in Petrology, Moscow State University, Moscow, USSR.
1999 Habilitation in Petrology, Moscow State University, Moscow, Russia.
2008 Habilitation in Geodynamics, ETH-Zurich, Switzerland
Am fost superficial, am citit un nume unguresc acolo si am facut o prezumptie….
Bine ca nu lucreaza in rusia. 😁
E ucrainean din Lugansk.
Nu stiu dac ati vazut, e o debandada de te dor matzele, atat de multi bani irositi:
https://www.wsj.com/business/autos/china-aesc-battery-2d61cc41?mod=business_lead_pos3
s-a reintrodus cenzura pe serverul pe care e gazduit acest blog.
Badici, adminul, polemizeaza cu alt fel de unelte …
Daca nema putirintza…
Ia sa vad, se mai afiseaza daca scriu Thierry?
Am căutat puțin pe internet și constat că multi vorbitori ocazionali de franceză sînt nesiguri în privința diferenței dintre on a și nous avons și cer lămuriri. De observat că, la fel ca în orice altă limbă, și în franceză exista diferențe între limbajul colocvial/informal (așa cum a fost si cel folosit de comisarul Thierry în timpul interviului citat) și cel formal. Iată doar două locuri și un dicționar unde se discută subiectul:
1.
https://hinative.com/questions/17519689
Q: What is the differents between on a and nous avons?
A: It’s just a matter of politeness :
– on is less polite but more common
– nous is more polite
A: Basically in formal french, „on” is an indefinite pronoun. We use it when whe don’t know who exactly we are talking about. So when you say „on a volé mon gateau”, it means „someone stole my cake”. „Nous” means „us”.
But in informal language, we usually replace „nous avons” by „on a”, and it means exactly the same! You can say either „nous avons été au cinéma” or „on a été au cinéma”, it means „we went to the cinema” in both cases.
Traducere:
Intrebare: Care este diferența dintre on a și nous avons?
Raspuns 1: Este doar o chestiune de politețe :
– on este mai puțin politicos, dar mai comun
– nous este mai politicos
Raspuns 2: În principiu, în franceza formală, „on” este un pronume indefinit. Îl folosim atunci când nu știm exact despre cine vorbim. Astfel, când spuneți „on a volé mon gateau”, înseamnă „cineva mi-a furat prăjitura”. „Nous” înseamnă „noi”.
Dar în limbajul informal, înlocuim de obicei „nous avons” cu „on a” și înseamnă exact același lucru! Puteți spune fie „nous avons été au cinéma”, fie „on a été au cinéma”, ceea ce înseamnă „am fost la cinema” în ambele cazuri.
2.
https://www.reddit.com/r/French/comments/r59do5/difference_between_nous_avonsand_on_a/?tl=fr
Nu mai citez fiindcă explicațiile sînt în aceeași notă.
3.
În fine, pentru cei care nu se mulțumesc cu părerismele unor francezi anonimi, dacă acestea nu coincid cu părerismele lor cu care se străduiesc penibil să măture mizeria sub covor, există și dicționare. De exemplu:
https://dictionnaire.lerobert.com/definition/on
Foarte concisă și foarte frumoasă explicația.
Dacă nici dicționarul nu pune punct acestei discuții, înseamnă că ne opintim degeaba căutând adevărul și prezentând dovezi împotriva unei operații disperate de damage control.
Pentru 1 nu pot fi de acord. In opinia mea traducerea corecta pentru „on a vole mon gateau” este „mi s-a furat prajitura” si nu „cineva mi-a furat prajitura”.
La asta se rezumă toată dezbaterea: prima exprimare e impersonală, în timp ce a doua nu. Însă ambele au practic același sens, atât timp cât făptuitorul rămâne neidentificat (cineva).
La fel a fost și cu anularea alegerilor: e greu de crezut că Thierry Breton a vorbit personal cu membrii CCR. Nu se știe exact cine, dar ”s-a discutat cu ei” / ”cineva a discutat cu ei”.
Nuanța e corectă (și ați mai făcut la un alt comentariu o observație care e corectă, că on se poate referi și la o comunitate care mă include pe mine, cred că asta deja nu mai e doar în registrul familiar cum zice Larousse, a intrat în uz). Doar că el n-a zis că a vorbit, a zis „au făcut-o”, „s-a făcut” sau chiar „noi am făcut-o” – doar în ultimul caz urmând să stabilim cine am fost „noi” și cum am procedat : eu cu Macron, noi oculta europeană, noi politicienii europeni sau chiar noi europenii. Am explicat de la început că traducerea mi-a atras atenția tocmai pentru că se suprapune peste o teză suveranistă – suveranism în România însemnând doar putinism, cred că e destul de clar de ce . Ori cam nici una din variantele astea nu „ține” pentru bazarea unei argumentații serioase, tocmai pentru că e vagă. Altceva era dacă zicea că l-a sunat pe Joha, dar dacă cumva s-o fi întâmplat nu a zis-o așa că am putea pune punct discuției totuși mai ales că e un bun exemplu de thread hijacking profitând de amabilitatea infinită a autorului. Vă zic cinstit că eu – dacă era pe articolul meu – aș fi cerut întoarcerea „la subiect” (passons au deluge”) de la primele 6-7 replici pentru că tot ce a fost de zis s-a zis deja… Dacă cineva vrea să reproșeze controlul prea strict al comisiei europene se pot găsi cu siguranță „cazuri” mai serioase ca acesta…
”Vă zic cinstit că eu – dacă era pe articolul meu – aș fi cerut întoarcerea „la subiect” (passons au deluge”) de la primele 6-7 replici pentru că tot ce a fost de zis s-a zis deja… ”
E oarecum deplasat să vă promovați propriile politici de moderare, în condițiile în care aveți 23 de comentarii până la momentul de față. Ați fi șters tot ce nu vă convine, asta s-ar fi întâmplat dacă era articolul dvs.
”traducerea (…) se suprapune peste o teză suveranistă – suveranism în România însemnând doar putinism, cred că e destul de clar de ce .”
Povestea asta e mai complicată. Suveranismul românesc e o glumă proastă și se închină la Moscova, dar asta nu înseamnă că tot ce susțin ei e minciună. Așa-zișii pro-europeni au guvernat până acum, nu suveraniștii. De exemplu, dacă Moscova are ceva de comentat despre paradele minorităților sexuale, asta înseamnă că paradele respective nu există?
Lucrurile astea nu se rezolvă cu-adevărat decât după ce dispare Putin, ocazie cu care vor ieși din peisaj și mulți politicieni din Europa de Vest. Până atunci, schimbarea de la București a fost doar cosmetică, iar situația se va degrada în continuare. Suveraniștii vor câștiga în continuare aderență la public, atât timp cât ei spun că lucrurile nu merg cum trebuie, în timp ce ”fanaticii pro-europeni” se ocupă cu damage control.
În mai 2025 s-a obținut doar un armistițiu, oamenii decenți au fost dispuși pentru ultima dată să accepte că suveraniștii ar reprezenta o soluție mai proastă decât ce se întâmplă în prezent. Acest armistițiu nu va dura până în 2028, indiferent ce-și imaginează guvernanții actuali și viitori. Energia scumpă se datorează idiosincraziilor ecologiste de la Bruxelles, nu de la Moscova.
Cred ca „suveranist” se incadreaza la ceea ce domnul profesor a numit „cuvint vampir”. Cuvint care nu spune nimic insa clasifica. Or asta e un mod gresit de a pune problema. Orice problema pentru ca orice abordare dihotomica e fundamental gresita: multi proeuropeni de-aici putem fi lejer incadrati ca avind „abordari suveraniste”, ceea ce este concomitent adevarat si fals. De ce? Din lipsa unui sistem de referinta, simplu spus a unei definitii pentru ce desemneaza cuvintul vampir. (Cuvint de care eu nu auzisem acum 3-4 ani si cred ca nu sint singurul vorbitor de romana in situatia asta). Critica actualei Comisii Europene ma face suspect de suveranism? Nerozia asta macra e foarte prezenta peste tot. Bine stam, am scapat de Sf Greta si-am dat de Sf Ursula. Si de sfintii dimprejurul ei, ca a adunat in jur niste rapandule pe potriva-i.
Da-si fac veacul si cistiga bani cohorte de comentatori politici (citeste tupeiste nulitati patente) care intr-o lume, sa-i spun asezata, ar discuta filozofenii politice la crisma sateasca. Pina ar fi luati la bataie :)))
Energia scumpa este găselnița care ne va scoate din criza actuala.
Intr-un comentariu mai sus scriam ca guvernul interimar de la București a adoptat o ordonanța de urgentă care aplica o hotărâre a UE prin care România se angajează să îngroape anual 10 milioane de tone de dioxid de carbon (20% din CO2 din spațiul UE). Cheltuieli anuale de cca 1 miliard de dolari.
N-am înțeles atunci misterul. Exista o decizie a unui directorat al UE care a stabilit prin Net-Zero Industry Act ca tarile care produc hidrocarburi trebuie sa îngroape CO2. Această decizie a fost aprobată de Parlamentul EU (cu aplauze) si de Consiliul EU (inclusiv Iohanis).
Cum puține tari din EU mai produc ceva hidrocarburi, României i-a fost data o cotă de 20%. Daca însa precum Germania, Italia, Austria sau chiar Franța imporți petrol si gaze din Orientul Mijlociu, Africa de N, USA, sau India (adică din Rusia) nu trebuie sa cheltuiești nici un cent pe sechestrarea CO2. La fel si daca imporți din România (cazul Ungariei). Adică plătesc doar cei care produc si profita cei care consuma.
Măsura este de o prostie îngrozitoare pentru ca petrolul si gazele (in special LNG) importate au o amprenta carbon mai mare decât cele produse local.
O prostie la fel de mare este si decizia UK de a bloca prin suprataxare producția de hidrocarburi din Marea Nordului in timp ce petrolul importat nu este afectat de taxe.
Când spuneam mai sus ca suntem singura specie din lumea animală care are vocația sinuciderii nu știam ca voi găsi un exemplu mai ilustrator.
Știu ca domnul Badici ar vrea ca astfel de cometarii sa fie interzise, dar tocmai absenta dezbaterilor serioase duce la suveranismul de doi bani de la noi, cum spunea mai sus un ilustru comentator. Daca domnia sa găsește o logică in decizia UE tare aș vrea s-o aud exprimata.
off topic
brave new world !
„…That’s where the big money comes in for Streeter and others who report idlers. Under the Citizens Air Complaint Program, they can record idling trucks or buses, report them and keep 25% of any fines, which typically range from $350 to $600. Streeter says he makes in excess of six figures reporting idler”
@Alex din Bush
România se angajează să îngroape anual 10 milioane de tone de dioxid de carbon (20% din CO2 din spațiul UE). Cheltuieli anuale de cca 1 miliard de dolari.
Ca mai întotdeauna, România este o campioană la declarații și angajamente fără prea multă acoperire. Realitatea este diferită față de angajamentele României.
Conform Agenției Internaționale pentru Energie *EIA), 14% din reducerea emisiilor cumulate trebuie să provină din captarea și stocarea carbonului pentru a limita creșterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius – obiectivul stabilit în cadrul Acordului de la Paris. Aceasta echivalează cu aproximativ 4 miliarde de tone pe an de CO2 care ar trebui captate prin Carbon Capture and Sequestration (CCS) înainte de 2040.
Întrucât capacitatea medie a unui site CCS este de 1,5 milioane de tone pe an, aceasta înseamnă că lumea are nevoie de aproximativ 2.500 de instalații CCS suplimentare până în 2040. România singură, prin angajamentul asumat/(dictat?) va trebuie să facă operaționale circa 7 instalații. Personal, nu cunosc niciun zăcământ din țară pregătit să îndeplinească misiunea angajată.
De asemenea, capacitatea trebuie să crească de 70 de ori. CCS a atins o capacitate globală de 55 de milioane de tone de CO2 capturate pe an în 2024, cuprinzând 53 de proiecte CCS în 15 țări.
Aceasta este o sarcină dificilă, iar industria se confruntă în prezent cu obstacole în multe regiuni. Rystad Energy estimează că există aproximativ 600 de proiecte CCS la nivel mondial, cu o capacitate totală de reinjectare de 625 de milioane de tone de dioxid de carbon până în 2033.
Europa are 9 proiecte în funcțiune, cu o capacitate combinată de 3,3 milioane de tone de CO2 capturate pe an. Există 19 proiecte CCS în construcție, cu o capacitate totală de aproximativ 20 de milioane de tone de CO2 capturat. Mai mult de 300 de proiecte CCA sunt în faza de planificare, cu o capacitate totală de peste 430 de milioane de tone de CO2 capturate pe an.
Concret, Marea Britanie a înregistrat progrese recente în domeniul CCS, prin finanțarea a două proiecte cu 29 miliarde dolari pe o perioadă de 25 ani.
Proiectul Liverpool Bay CCS operat de ENI pentru HyNet Hub va injecta aproximativ 4,5 aproximativ 4,5 milioane de tone de CO2 în câmpurile sale de gaze epuizate. Este un proiect similar celui pe care l-am executat pentru Department of Energy în perioada 2009-2012, când am identificat și studiat trei câmpuri gazifere epuizate din Oklahoma Panhandle.
Celălalt proiect major din Regatul Unit, East Coast Cluster, a primit FID-ul (aprobarea oficială de alocare a capitalului) în decembrie 2024. Condus de BP, Equinor și TotalEnergies, proiectul va injecta CO2 într-un acvifer salin offshore din Marea Nordului. Proiectul East Coast Cluster va avea o capacitate de 23 de milioane de tone pe an până la mijlocul anilor 2030.
CSC în America de Nord
Statele Unite ale Americii ocupă primul loc în lume în ceea ce privește proiectele CCS în funcțiune: Are 22 de proiecte cu o capacitate combinată de 19,1 milioane de tone de CO2 capturat. America are, de asemenea, 15 proiecte în construcție, cu o capacitate combinată de 18,0 milioane de tone pe an de CO2 captat. Sunt planificate peste 270 de proiecte CCS, cu o capacitate totală de aproape 500 de milioane de tone de CO2 capturate pe an.
Canada adaugă încă opt proiecte CCS la regiunea Americii de Nord, cu o capacitate combinată de 9 milioane de tone de CO2 captat. Aceste proiecte sunt destinate în principal recuperării îmbunătățite a petrolului. Alte șapte proiecte sunt în construcție, cu o capacitate combinată de 13,5 milioane de tone de CO2 captate. În cele din urmă, Canada are 56 de proiecte CCS planificate, cu o capacitate combinată de 154,3 milioane de tone de CO2 capturate pe an. Zece proiecte canadiene de CSC au fost anulate, dintre care trei erau planificate să ia decizia finală de investiție în 2025.
În Mexic nu există în prezent niciun proiect de CSC planificat sau în funcțiune.
Provocările rămân
O provocare majoră pentru multe proiecte CS este costul. 80% din costurile CCS se acumulează în timpul etapei de captare. Costurile de captare variază de la 50 de dolari pe tonă de CO2 pentru fluxurile cu concentrație ridicată, la 200 de dolari pe tonă pentru fluxurile cu concentrație scăzută. Captarea directă în aer ar putea costa până la 600 de dolari pe tonă. Prin urmare, stimulentele financiare sunt esențiale pentru a contribui la fezabilitatea proiectelor CCS.
Claritatea politicilor în Statele Unite rămâne, de asemenea, o problemă. Administrația Biden a majorat creditele fiscale pentru captarea carbonului în cadrul codului 45Q din Inflation Reduction Act. Creditele diferă în funcție de modul în care este stocat CO2. Cel mai recent proiect de lege adoptat de Camera Reprezentanților pare să fi păstrat majoritatea stimulentelor 45Q, dar dacă actuala administrație face schimbări, acestea ar putea avea un impact asupra viabilității economice a unor proiecte de CCS din SUA. Restul lumii va urmări îndeaproape modificările politicii americane.
Detalii,
https://explorer.aapg.org/story?articleid=68858
Where was the first CCS facility?
CCS has been in operation since 1972 in the U.S., where several natural gas plants in Texas have captured and stored more than 200million tons of CO2 underground.
https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_carbon_capture_and_storage
Si ma intrebam dece ar fi injectat texanii CO2 in ’72? Ca si rimeaza. Ca sa scoata mai mult gaz si petrol. Trebuia sa fie ceva de folos nu ca acum…Bani iarasi aruncati pe fereastra.
Si la urma urmei, ce inseamna o tona de CO2? O notiune arbitrara dupa mine. Nu se refera neaparat la CO2 ci la echivalent CO2. O fi standardizata masura asta dar cate tone de echivalent CO2 are o zi insorita de vara?
https://www.bryceenergyservices.com/2024/05/09/tonne-of-co2e-in-real-life/#:~:text=tCO2e%20stands%20for%20%E2%80%9Ctonne%20of,to%20carbon%20dioxide%20(CO2).
Si ma intrebam dece ar fi injectat texanii CO2 in ’72?
După cum vă puteți ușor imagina, texanii injectau CO₂ în ’72 (!) nu de dragul încălzirii globale – pe atunci, lumea era amenințată cu răcirea globală!!
Injectarea CO₂ și a altor gaze (abur, azot etc.) în rezervoarele de țiței face parte dintr-o tehnologie vastă numită Enhanced Oil Recovery EOR (în România i se spunea recuperarea secundară a țițeiului).
Implementarea fiecărei metode EOR depinde de caracteristicile zăcământului (permeabilitate, temperatură, vâscozitatea petrolului), de aspectele economice (prețul petrolului vs. costul injecției) și de reglementările de mediu (proveniența și stocarea CO₂).
Ceea ce se prevede acum cu CCS nu are legătură cu EOR, că altfel ar însemna să ne împușcăm singuri în picior. Cerințele ecologice impun o sechestrare geologică permanentă, nu o reciclare a CO₂ între suprafață (atmosferă) și subteran (zăcăminte de țiței). Sechestrarea geologică a CO₂ înseamnă fie transformarea lui în roci solide, fie asigurarea unei etanșeizări absolute a acoperișului rezervorului, astfel încât CO₂-ul suprapresurizat să nu penetreze prin porii rocilor și să ajungă înapoi în atmosferă.
Va multumesc pentru clarificari. Partea inginerasca din mine-mi spune ca da, bagi presiune si ce-a ramas ascuns acolo, datorita scaderii presiunii produse prin extractie, e compensata.
Cum e cu ecologistii care injecteaza codoi degeaba? Schimba structura rocilor?…Carbonati de bazalt? 😁
Tot ma intreb ce-i cu tona de CO2. Cum e masurata? E gazos, fluid, superfluid ori solid? cred ca-i o intrebare de bun simt, la care sacerdotii verzi ar trebui sa raspunda.
Tot ma intreb ce-i cu tona de CO2. Cum e masurata? E gazos, fluid, superfluid ori solid? cred ca-i o intrebare de bun simt…
Există mai multe metode de a măsura „tona de CO2”:
1 Măsurarea directă într-un coș de fum sau într-o conductă
a. Se instalează un sistem de monitorizare continuă a emisiilor (CEMS) care:
– prelevează un debit cunoscut de gaze de ardere (de exemplu m³/s)
– măsoară concentrația de CO₂ în eșantionul respectiv (% din volum)
b. Se înmulțește debitul × concentrația × densitatea gazului (în condiții standard) → masa pe timp.
c. Se integrează pe ore/zile pentru a obține masa totală (de exemplu, tone de CO₂).
2. Calculul prin intermediul „factorilor de emisie”
Atunci când sunt arși combustibil (cărbune, petrol, gaz) sau produceți ciment, adesea nu puteți eșantiona fiecare coș de fum. În schimb:
a. Se înregistrează cantitatea de combustibil arsă (de exemplu, tone de cărbune, m³ de gaze naturale).
b. Se aplică un factor de emisie de CO₂ publicat (kg CO₂ pe unitate de combustibil), de la organizații precum IPCC sau EPA.
c. Se adună toate sursele pentru a obține CO₂ total.
3. Conversia carbonului în CO₂
Datele privind combustibilii arși oferă adesea conținutul de carbon. Deoarece greutățile atomice sunt C = 12 și O = 16, un kilogram de carbon transformat în CO₂ produce (12 + 2×16)/12 ≈ 3,67 kg de CO₂.
Cred ca e stupid ce spun. Sa ma iertati.
Cum cantaresti o tona de CO2 vs o tona de CH4, au greutati specifice diferite. Cum cantaresti o tona de heliu ori hidrogen. Cred ca tona e o unitate de masura teoretica aici. Puteau sa-i spuna hectolitru ori cum ar fi vrut ei. Tona suna pompos, dar mai pompos suna kilotona.
Si eu sunt in categoria celor care nu sunt mari entuziasti, dar din alte motive.
O parte din proiectele de sechestrare active azi nu au performantele proiectate, fie injectând sub capacitatea intenționată, fie având probleme cu menținerea CO2 in containerul vizat. Chiar si mult lăudatul Sleipner este in aceasta categorie.
Eu vad insa alte doua probleme majore cu aceste proiecte: modelul economic si răspunderea pe termen lung.
La prima nu exista clar un mare succes comercial, aceste proiecte funcționează fie prin subvenții (Canada si Australia), prin reducerea taxelor (US si Canada), fie prin ecologie punitiva (Europa si Australia). Aceste proiecte nu sunt mari succese financiare, iar multe proiecte au fost abandonate înainte de FID. I-am cerut lui Gemini sa-mi dea un exemplu de companie care a facut bani din aceste proiecte si s-a tot codit sa răspundă pana cand presat din nou a admis ca exista doar proiecții de resultate financiare pozitive.
A doua problemă este ca monitorizarea pe termen lung presupune ca acele companii care se angajează azi sa îngroape CO2 vor exista si peste 50, 100 sau 200 de ani. Ori nu exista aceasta garanție.
Sunt convins ca proiectele de CO2 executate de giganți precum ENI sau Equinor (BP si Shell au aruncat deja mănușa) sunt făcute prin companii separate cu răspundere juridica proprie care nu angajează compania mama. Nimic nu le oprește sa se declare falite peste 10 sau 20 de ani, caz in care statele vor prelua aceste proiecte si tot amărâtul de cetățean va plăti costurile de monitorizare.
OFF TOPIC
O sursă naturală de CO2 care contribuie majoritar la bugetul atmosferic
Studiul recent publicat în Nature, 4 iunie 2025, și intitulat „Old carbon routed from land to the atmosphere by global river systems”, nu este doar o lucrare științifică riguroasă, ci și un rechizitoriu spectaculos al așa-numitei settled science a schimbărilor climei. Este și o săgeată înfiptă în inima certitudinii privind ciclul carbonului, relevând totodată un adevăr incomod: peste jumătate din CO₂ emis de râuri își are originea în surse de carbon vechi de sute sau mii de ani – nu din emisiile recente ale combustibililor fosili sau din activitatea biologică contemporană.
Pur și simplu, ne este prezentată o altă componentă a castelului de cărți de joc climatic.
OFF TOPIC
Tommy Norris (interpretat de Billy Bob Thornton) spune în drama TV „Landman” câteva adevăruri inconvenabile despre turbinele eoliene, panourile solare, litiul din bateriile vehiculelor electrice și dependența masivă a consumatorilor de petrol. Aici se vorbește mai direct decât este dispus să recunoască orice politician, american sau din alte părți.
Un Gasland à rebours.
https://x.com/i/status/1936103291642859545
Da, un mesaj „pe bune”,
Off topic, mi-e dor de niste comentatori care au disparut. Cel mai cel e Svejk, apoi Durak si mai sunt si altii. O fi epidemia trecuta?
Există o replică fenomenală a lui Tommy Norris, în aceeași scenă: ”I didn’t park so far away. That’s how far away you walked.” În zilele noastre, tinerii frumoși și liberi nu-și mai asumă responsabilitatea pentru faptele proprii și se întâmplă mult prea rar să le-o spună cineva în mod direct. Clipul de pe X se termină înainte de secvența respectivă, aici e scena completă:
https://www.youtube.com/watch?v=fmbZwxEnAFc
Aspectele psihologice: Tommy Norris are comportamentul tipic de bărbat crescut cu tată, în timp ce Rebecca Falcone are comportamentul tipic de femeie crescută fără tată. Un bărbat adevărat trebuie să fie capabil să protejeze o femeie, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie și ”nice”. Fetele de azi nu mai sunt capabile să facă astfel de distincții, ele cred exact invers. Într-o zi, când California va reuși să facă praf civilizația, în Texas ea va merge mai departe.
P.S. Dacă ar fi o țară independentă, se pare că Texas ar fi al 4-lea exportator mondial de petrol.
Toata scena este delicioasa.
Advocata (tanara si libera si… dincolo de „responsabilitatile” unor „fosile”)
competenta filosofic… habar n-are ce sa faca in fata rattlesnake… real
Deliciul a venit nu din replici… ci din faptul ca Tommy a folosit cazmaua
(unealta/instrument folosit, by default, pt constructie)
desi avea arma (instrument/unealta considerat/a destructiv/a)
Dom Roland, ceva mai pe aproape de nevoile curente, nu de curent verde:
https://www.jpost.com/international/article-858138
Da, bun comentariu de data asta.
@Robert – încearcă să înțelegi că nu îți revine rolul să evaluezi comentariile mele. Caută-l pe tovarășul tău într-ale neomarxismului și schimbați acolo păreri până vă plictisiți.
Se vede ca doar ironia te doare. In rest esti teflon. Nu doar eu spun.
Asemenea limba de lemn dupa 35 de ani… de umblat prin Sinai. Mai trebuie vre-o 5 poate, poate.
@Robert – Nu era nicio ironie din partea ta, era încercarea sinceră (dar patologică) de a-ți asuma controlul asupra conversației. Parțial, tendința asta narcisistă e naturală și ar fi trebuit corijată în cursul educației. Însă n-a fost, așa că acum ești un asset util cauzei și poluezi fiecare articol al Dl.Crânganu cu zeci de comentarii inutile, destinate să sufoce orice dezbatere de idei.
După cei 40 de ani prin deșert, societatea românească nu va sfârși prin a glorifica vaccinismul, homosexualitatea, feminismul, transgenderismul și toate celelalte mizerii neomarxiste. Va sfârși prin a elimina neomarxismul, așa cum a eliminat și comunismul. Ai obținut un ultim armistițiu acum, apreciază-l și bucură-te de el atât timp cât mai durează.
Așa-zisul tău moral high ground e o cochilie goală, dar face parte din abordarea tipică folosită de activiști pe forumuri.
Oi oi boje moi, acum trebuie ca am un armistitiu; ultim. //
PS:
– Well, I didn’t have to kill it.
– Well, I didn’t have to kill it
‘till you stood there and dared the goddamn thig to bite you
it left me one option.
Există o replică fenomenală a lui Tommy Norris, în aceeași scenă: ”I didn’t park so far away. That’s how far away you walked.”
Fiica mea și familia ei locuiesc la câteva minute distanță de ranch-ul Southfork, Parker, Texas, care include casa familiei Ewing, făcută celebră de serialul Dallas. Într-una din vizitele la Southfork, auzind dialogul cu fiica mea, cei doi administratori ai complexului muzeal (soț și soție), ne-au întrebat de unde suntem. Când le-am spus România, soțul administrator m-a abordat imediat:
– Domnule, vă rog să mă ajutați să clarific o dispută. Cu câtva timp în urmă, am fost vizitați de o familie care pe vremea serialului Dallas locuiau în București, la etajul 9 al unui bloc turn. Și oamenii aceia ne-au spus, mie și soției mele, că pentru ei, orele de joi și duminică, când televiziunea română transmitea Dallas, erau singurele când apa caldă ajungea la etajul 9 unde locuiau și putea să-și facă baie. Soția mea a comentat ironic: Vezi, asta înseamnă socialismul! Eu am contrazis-o: Draga mea, asta este propagandă anti-socialism. Cum se poate ca într-o capitală europeană, în secolul al XX-lea, să nu ajungă apa caldă la etajul 9 decât de două ori pe săptămână? Vă rog, domnule, să ne spuneți cine are dreptate, soția mea sau eu?
Răspunsul meu a fost de partea adevărului, ceea ce a făcut nefericit unul din soți.
Domnule Cranganu, rar va dezvaluiti asemenea parti „sufletesti”, no problem. Sa va spun, serialul Dalas, care intr noi fie vorba, a dus la caderea lui ceasca, a fost intrerupt la un moment dat. Leana l-a vrut napoi. Ei bine, in seara cand a fost reintrodus la TV mi-au furat bicicleta Pegas din fata usii.
//
Lucrurile nu stau pe loc. Dezbatere mare pe standardele de eficienta a vehiculelor din US. A mai fost un articol despre fabrica noua a GM in Buffalo unde vor sa faca motoare V8 de noua generatie. Articolul de mai jos pare o continuare:
https://www.wsj.com/business/autos/senate-weighs-effectively-killing-rule-that-drove-rise-of-fuel-efficient-cars-86312e0b
The Senate is weighing a major change to federal fuel-economy rules that would kneecap the policy that dramatically reduced gas consumption and helped create fuel-efficient cars like the Toyota Prius hybrid.
Republican senators are proposing a change to the Corporate Average Fuel Economy, or CAFE, rules as part of President Trump’s wide-ranging tax and spending bill. If enacted, the proposal would eliminate fines for violating CAFE, all but nullifying rules that for generations have pushed automakers to churn out ever cleaner and more fuel-efficient vehicles. That technology has saved two trillion gallons of gasoline over the past 50 years, according to the journal Energy Policy.
Some carmakers have already signaled they are preparing to step up production of gas-powered cars. GM said last month it would invest $888 million to repurpose an electric vehicle plant to make V-8 engines. Stellantis also said it is bringing back the HEMI V-8 in the 2026 Ram 1500 pickup.
GM and Stellantis say they are continuing to develop fuel-efficient technology, including on their new V-8s, but that current CAFE rules are unrealistic.
Landman – Season 1 – Episode 03 – Hell has a Front Yard
min: 31 – They use clean energy to power the oil wells?
– They use alternative energy. There is nothing clean about this.
Cand am vazut scena prima data… chiar m-am gandit la dvs, dle profesor
dar nu mi-am permis sa va sugerez sa-l urmariti
banuind c-aveti un program incarcat.
Serialul Dallas a fost într-adevăr extrem de popular în România. Si eu il așteptam. După 1990 un nouveau riche din România a construit în Baragan o replica kitch a clădirii din serial. Nu știu dacă mai exista azi.
Acum câțiva ani un actor bucureștean făcea observația ca în întreg decorul serialului lipsește un articol: o carte. Nu știu dacă avea dreptate. Insa toți nouveau riches si politicienii români de azi se afișează în fata unor rafturi cu cărți nedeschise.
Cei de azi sunt mai falși, cei din familia Ewing nu se dădeau mari intelectuali.
Ceea ce m-a frapat de la prima mea vizită la Southfork în 1994 a fost numărul mare și divers de turiști-vizitatori din diverse țări și continente. Unele surse afirmă că „proprietatea” Ewing atrage „sute de mii” de vizitatori în fiecare an, dintre care o parte semnificativă provin din afara Statelor Unite.
Atracția internațională a Southfork Ranch este strâns legată de popularitatea mondială a serialului Dallas, care a fost difuzat în 96 de țări și în 43 de limbi. Prin urmare, fanii și turiștii curioși din Europa (de exemplu, vizitatori din Regatul Unit și Germania), Asia (inclusiv Japonia), America Latină (Brazilia), Africa (Etiopia) și multe alte regiuni au făcut pelerinajul pentru a vizita personal acest locus emblematic al puterii-soft americane.
Dar acum câteva minute, toate posturile TV americane au avut breaking news: Președintele Trump a declarat că Iranul a experimentat puterea-hard americană – trei bombe penetrante au distrus instalații nucleare iraniene. Când puterea-soft nu e suficientă, unii trebuie s-o cunoască și pe cea hard…
https://x.com/realDonaldTrump/status/1936573183634645387/photo/1
Oi oi boje moi credeam ca nu va mai fi. Am gresit. Sper sa-i dea si lui putka ce merita, un loc in iaad.
„Telenoveaua*” Dallas n-a contribuit partial la… ceva.
Deoarece (national)comu’ismul inca este bine merci in Republica Socialistă România
Rezultatele de la alegerile generale au reprezentat si inca reprezinta reala radiografie.
Pentru perioad(a/ele) ’70, ’80 chiar ’90…
formularea seriale occidentale poate fi considerata pleonastica**.
„zgarie” si mai:
episodul pilot al serialului Dallas (…) a fost unul dintre primele emisiuni occidentale…
____________________________________________________________________
* termen folosit pt separarea de originala si autentica telenovela;
** m__e dinamo s-a scandat in tribunele din „stefan-cel-mare”
cand Dobrin a batut dinamo cu 4 – 3 (doua din „pinalti”),
au renuntat dupa cateva intonatii
dar nu din cauza ca puteau intelege ce este pleonasmul [si cu(m) (ce) se mananca]
cat mai ales a coloanelor de „suporteri” aduse de la „scolile” de militieni…
OFF TOPIC
Strong link between Earth’s oxygen level and geomagnetic dipole revealed since the last 540 million years
Cercetări recente publicate de cercetători de la NASA Goddard și Universitatea din Leeds au scos la iveală o legătură surprinzătoare între intensitatea câmpului magnetic al Pământului și nivelurile de oxigen atmosferic din ultimele 540 de milioane de ani.
Prin compararea datelor paleomagnetice, măsurate prin momentul magnetic dipolar al Pământului, cu indicatorii geochimici ai oxigenului, cum ar fi cărbunele fosilizat și înregistrările anoxiei oceanice, oamenii de știință au descoperit o corelație puternică. Această legătură este deosebit de clară între 330 și 220 de milioane de ani în urmă, când atât nivelurile de oxigen, cât și intensitatea magnetică au atins valori maxime.
Deși nu este încă clară cauzalitatea relaței, sunt luate în considerare mai multe ipoteze.
Una dintre ele sugerează că un câmp magnetic mai puternic protejează atmosfera Pământului de vânturile solare, reducând pierderea de oxigen în spațiu. O alta sugerează că nivelurile de oxigen pot influența fluxul de căldură din interiorul Pământului, afectând câmpul magnetic. O a treia idee ipoteză consideră că procesele geofizice profunde, cum ar fi activitatea tectonică și ciclurile supercontinentelor, influențează ambele sisteme simultan.
Această descoperire reprezintă prima dovadă solidă a unei legături pe termen lung între interiorul profund al Pământului și evoluția atmosferei.
Detalii,
https://x.com/ExploreCosmos_/status/1935591680301830231
scuze de off-topic, dar in naivitatea mea eu inca mai sper chiar ca cercetatorii sa sparga frontiera miturilor si sa ia premiul Nobel clarificand intr-un final relatia dintre cresterea frecventei oscilatiilor atmosferice la „curent”, AC sau campuri de suprapresiune si intensificarea inflamatiilor infectioase in procesele termodinamice din interiorul tesuturilor biologice
”relatia dintre cresterea frecventei oscilatiilor atmosferice la „curent”, AC sau campuri de suprapresiune si intensificarea inflamatiilor infectioase in procesele termodinamice din interiorul tesuturilor biologice”
Oricine poate experimenta asta într-o gospodărie de la țară unde există o magazie sau alt spațiu neîncălzit. Vagoanele vechi de tren din România oferă și ele aceleași condiții bune pentru experiment. În mod normal, temperatura exterioară a pielii trebuie să fie ceva gen 25-35°C, în funcție de zona corpului. Dacă un flux de aer relativ rapid (pe sub ușa unei magazii sau pe lângă chederul uzat de la geamul unui vagon de tren) provoacă o evaporare rapidă, temperatura pielii poate ajunge la 10-15°C și apar manifestări tipice de răceală, dureri de spate, otită etc. în funcție de zona corpului expusă la acel flux rapid de aer. Chiar dacă temperatura medie din încăpere, indicată de un termometru amplasat pe alt perete, părea normală.
Locuințele urbane moderne sunt în general bine încălzite și etanșate, de asta orășenii iau în derâdere ”curentul”. Însă la țară e o realitate. Oamenii au mereu ceva de lucru într-o magazie neîncălzită sau într-un șopron, casa nu e încălzită nici ea uniform, se intră și iese afară de 30 de ori pe zi, nu e ca în apartamentul de la oraș.
La oraș, nimeni n-ar considera că 10-15°C grade reprezintă temperatura normală a unei camere de locuit, însă la țară se mai întâmplă. Vârsta înaintată a persoanei, glicemia scăzută și deficitul sever de vitamina C determină și ele sensibilitatea la ”curent”. Plus data nașterii: persoanele născute în iulie-august vor prefera de-obicei locuințe mai calde decât persoanele născute în decembrie-ianuarie pentru că sunt realmente mai sensibile la frig.
@Harald
dumneata te referi la convectie, dar inflamatiile nu se manifesta atunci cand iesi din camera incalzita in frigul iernii; iar un ger sec de -10C la 0,1m/s e rasfat termic pe langa +1C cu vant de 3-5m/s; iar la AC n-ar trebui sa se planga nimeni: temperatura si viteza aerului sunt stabile la nivel de confort; la hipotermie nu se inflameaza tesuturile, nici daca faci baie in marea rece; in fine, intre exteriorul obrazului si interiorul gingiei inflamate e suficient tesut izolator si sange cald cat sa anuleze efectul convectiv de la suprafata pielii;
iar eu de fapt ma refer la situatia care devine infectioasa cand incep sa o ia razna niste streptococi care in mod normal traiesc in armistitiu cu sistemul imunitar: din analiza sangelui rezulta o concentratie de leucocite peste limita maxima normala, iar tratamentul cu antibiotic are efect semnificativ;
Pai Harald e ca aia in trenu de Bucuresti. Inchiddi bah jeamu ca marashesti.
”la AC n-ar trebui sa se planga nimeni: temperatura si viteza aerului sunt stabile la nivel de confort;”
N-am probleme cu temperaturile scăzute, îmi place AC-ul, dar într-o zi am dus o angajată acasă (un drum de vreo 45 min, aveam ceva treabă în zona unde locuia ea) și a doua zi era răcită bocnă, în miezul verii. Ea n-a zis nimic, dar eu m-am simțit cât se poate de aiurea.
”ma refer la situatia care devine infectioasa cand incep sa o ia razna niste streptococi care in mod normal traiesc in armistitiu cu sistemul imunitar ”
Nu trăiesc în niciun armistițiu, sistemul imunitar e destul de puternic încât să-i țină sub control. Dar în condiții de glicemie scăzută și de lipsă de vitamina C (care nu poate fi stocată în organism, trebuie consumată mereu) acei streptococi încep să aibă câștig de cauză. Sigur că antibioticele au efect, dacă s-a ajuns în situația să fie nevoie de ele. Concentrația mărită de leucocite demonstrează că organismul începuse deja să reacționeze la o problemă care se manifesta deja.
Am mai povestit că eu sunt singurul meu pacient, așa că am tot timpul din lume să experimentez diverse pe propria-mi persoană: dacă n-am mai mâncat nimic dulce de vreo 3 zile, resimt temperatura de 20 de grade ca și cum ar fi 17. Și invers: după o caserolă de înghețată de 900 ml, resimt 20 de grade ca și cum ar fi 22-23. N-am mai răcit de vreo 5 ani: când apar primele simptome, cu o cutie de compot de ananas îmi trec într-o oră. Iar dacă e mai serios de-atât, a doua cutie în aceeași zi rezolvă problema pentru următoarele 7-8 luni.
”la hipotermie nu se inflameaza tesuturile ”
Hipotermia e altceva: temperatura întregului organism e scăzută, așa că organismul gestionează corespunzător situația. Problemele puse pe seama ”curentului” nu apar în condiții de hipotermie, apar atunci când o zonă relativ mică de pe suprafața corpului are o temperatură semnificativ mai scăzută decât restul.
”nici daca faci baie in marea rece; ”
E aceeași situație ca la hipotermie: tot corpul are aceeași temperatură și organismul știe să gestioneze situația, nu ajunge păcălit.
suspectez mai degraba un viciu de „design”: ori leucocitele momentan disponibile is redirectionate in directie falsa, ori comunicatia nervoasa creaza o vulnerabilitate prin insusi mecanismul de alarmare
Pai asta doar va intareste expunerea precedenta. Biogeodinamica, nu-i asa?
Off topic.
Ce-a facut Trump aseara, n-a facut nici un nimeni precedent, de 30 de ani. A mai trimis Carter niste elicoptere mai demult, cu dezonoarea aferenta.
BRAVO Trump!
Si niste poze pitoresti.
https://www.jpost.com/middle-east/iran-news/article-858554
Cred ca lansatoarele de rachete de la Deveseu nu-si mai au obiect. 😁😁😁
Nu stiu daca ati vazut. NY planuieste, datorita lui Trump, sa faca o centrala nucleara:
New York intends to build a large nuclear-power facility, the first major new U.S. plant undertaken in more than 15 years and a big test of President Trump’s promise to expedite permitting for such projects.
https://www.wsj.com/business/energy-oil/new-york-to-build-one-of-first-u-s-nuclear-power-plants-in-generation-271cfd33?mod=hp_lead_pos8
Acum, ce-o fi in capul lui nu stiu. Abia a daramat unele in Iran…😁😁😁
cu dedicatie pentru @Harald (cu multumiri pentru atentia acordata)
in link e un ventilator PC cu 2600rpm=43rot/s, 7pale, Drotor 0,07m si debit 56mc/h=0,0156mc/s
https://www.emag.ro/ventilator-sunon-12v-80x80x25mm-2600-rpm-rulment-ee80251b3-999/pd/D4KSG2BBM/
pare extrem de dificil de calculat lungimea undei mecanice plecand de la geometria palelor, modificarile de directie si densitate, etc, incat eu abordez un calcul mai simplu, indirect, pe baza debitului rezultat ca parametru de iesire specificat de producator;
asimilez sistemul cu un compresor cu piston (sau cu membrana) cu o cursa de 1/2 x LW (lungimea de unda = 1 cursa dus-intors), care efectueaza 7cicluri (=7pale) intr-o rotatie;
debitul Q=0,0156mc/s este rezultatul comprimarii aerului prin suprafata cercului cu D=0,07m:
S=3,14×0,07mx0,07m/4 =0,00385mp;
Q=SxLWx7palex43rot/s, de unde:
LW=0,0156/(0,00385x7x43)=0,013mm=13.000nm, deci cam de 6-8ori mai mare decat o radiatie termica banala
microundele sunt chiar mult mai lungi, in domeniul 1mm si 1m, adica intre 1.000.000nm si 1.000.000.000nm si totusi pot incalzi o ciorba in profunzime, fara convectie
n-am idee daca si unde gresesc, dar apreciez discutiile in contradictoriu :)
https://www.youtube.com/watch?v=hpgK51w6uhk
N-am facut nici un calcul.
Și eu apreciez discuțiile în contradictoriu, ele reprezintă cam singurul mod în care se poate învăța ceva. Tocmai i-am oferit ocazia dl.Dragostin să mă tragă de mânecă, pe un subiect pe care chiar mi-am dat cu părerea în necunoștință de cauză, mea culpa.
În legătură cu ventilatorul, nu înțeleg întrebarea, în măsura în care există vreuna. 80mm reprezintă un ventilator mic pentru un desktop, asta înseamnă turație mare și zgomot pe măsură. Microundele fac moleculele de apă să vibreze, așa se produce încălzirea. Fluxul de aer de la ventilator produce evaporare, deci răcire. Întrebarea fiind?
n-a fost nici o intrebare (cu exceptia „n-am idee daca si unde gresesc”), dar pot exista raspunsuri (replici) chiar si fara intrebari :)
„Microundele fac moleculele de apă să vibreze, așa se produce încălzirea”
pai cam asta e treaba tuturor undelor, fie ca vibreaza molecule sau electroni
totusi, nu stiu daca niste boxe puternice ar putea incalzi vreo ciorba, desi cred ca pot sparge geamuri;
iar cu un aparat cu ultrasunete poti sa operezi chirurgical in profunzime, de exemplu sa spargi pietre la rinichi sau tartrul de pe dinti;
Off topic.
Meet the bird that inspired the B-2 Spirit stealth bomber that struck Iran’s nuclear sites
Thanks to biomimicry—the imitation of nature—the B-2 can almost vanish from radar screens. Its shape, combined with whisper-quiet gliding, borrowed from the falcon’s own aerial agility.
https://www.jpost.com/middle-east/iran-news/article-858854
@ Cranganu @ :)
Cred ca va intereseaza; stirea a aparut si pe Reuters. Cea mai veche roca de pe pamant a fost descoperita in Quebec. Datarea a fost facuta cu izotopi de samariu si neodimiu. Nu stiu cu ce se mananca dar am vrut sa va mentionez.
https://www.cbc.ca/news/science/oldest-rocks-1.7571554