Prioritățile digitale ale Comisiei Europene

La o primă privire, noua Comisie Europeană arată destul de diferit, cu portofolii distincte și cu priorități aflate în subordinea mai multor comisari. Pare mai greu decât în mandatul trecut să indicăm o singură persoană care se ocupă cu un singur portofoliu. Ne este și mai greu să răspundem la celebra întrebare a lui Henry Kissinger: “Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu UE?” De exemplu, la cine trebuie să ne uităm în materie de politici digitale?

Am analizat cele mai importante întrebări adresate Comisarilor responsabili de domeniul politicilor digitale, pentru a creiona o imagine cât mai clară a modului în care Uniunea Europeană trebuie să se transforme în mandatul2024-2029.

Au fost analizate răspunsurile scrise ale următorilor comisari:

• Vicepreședinta Executivă Roxana Mînzatu – Oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză,
• Vicepreședinta Executivă Henna Virkkunen – Suveranitate tehnologică, securitate și democrație,
• Vicepreședinta Executivă Teresa Ribera – Tranziție curată, echitabilă și competitivă,
• Comisarul Dan Jørgensen – Energie și locuințe,
• Comisara Ekaterina Zaharieva – Cercetare, Inovare și Start-upuri,
• Comisarul Valdis Dombrovoskis – Economie, productivitate, implementare și simplificare,
• Comisara Jessika Roswall – Mediu, reziliența apei și o economie circulară competitivă

Din răspunsurile lor, putem deja contura care vor fi prioritățile în materie de politici digitale și impactul acestora în diverse domenii europene:

1. Educație, muncă și creșterea competențelor digitale
2. Pregătirea unui Plan de acțiune privind competențele de bază pentru a combate declinul îngrijorător al performanței tinerilor de 15 ani, în special când ne referim la gradul de alfabetizare digitală, la cunoștințele de matematică și știință, precum și la sporirea competențelor digitale,
3. Realizarea unei strategii pentru locuri de muncă de calitate,care va inventaria oportunitățile pe care le aduc noile tehnologii și ecosistemele digitale pentru inovare, creșterea productivității și competitivității. De asemenea, se vor lua în considerare noi mecanisme pentru drepturile lucrătorilor în era digitală, în special privind dreptul la deconectare și  telemuncă,
4. Folosirea inteligenței artificiale (IA) și a feedback-ului bazat pe date pentru a stimula furnizarea de competențe digitale,
5. Atragerea fetelor și femeilor în domeniul STEM.

2. Suveranitate digitală, securitate și democrație
3. Promovarea suveranității digitale prin consolidarea autonomiei UE în domeniul tehnologiei și reducerea dependenței UE de companii externe,
4. Dezvoltarea infrastructurii digitale prin investiții în conectivitate de înaltă calitate, cum ar fi 5G și viitorul 6G și pregătirea unui Act privind rețelele digitale, pentru a spori siguranța în bandă largă de mare viteză, atât fixă, cât și wireless.
5. Reglementarea inteligenței artificiale prin Strategia Apply AI, care s-ar concentra pe implementarea rapidă a noilor soluții IA în sectoare europeneindustriale de vârf (sănătatea, energia, robotica și fabricație, spațiul și apărarea) și în administrațiile publice.
6. Promovarea investițiilor în capacitate de supercalculare prin conturarea Inițiativei fabricilor IA, care să creeze condiții pentru ca start-up-urile, IMM-urile și ecosistemul digital mai larg să dezvolte modele europene mari de IA. Fabricile de inteligență artificială s-ar baza pe această rețea de supercalculatoare, iar scopul ar fi lansarea a cel puțin cinci fabrici de inteligență artificială în UE în primele 100 de zile ale mandatului Comisiei.
7. Prioritate în securitatea cibernetică prin promovarea unei agende de „securitate cibernetică prin design” în întreaga societate, punând accent pe aplicarea noilor legi pentru securitatea entităților critice (NIS2) și a produselor (Cyber Resilience Act) într-un mod prietenos pentru inovare și afaceri. Implementarea include colaborarea cu autoritățile și industria pentru a ridica nivelul de maturitate în securitate cibernetică, consolidarea capacităților de detectare și răspuns și combaterea amenințărilor de tip ransomware, contribuind la standarde globale solide în domeniu.
8. Stabilirea unui Centru de Cercetare European pentru Inteligența Artificială (European AI Research Council) ca un element de bază pentru strategia privind IA.
9. Prioritizarea IA și Cloud-ului prin promovarea tehnologiilor sustenabile în arhitecturi de calcul și centre de date, inclusiv soluții inovatoare pentru utilizarea eficientă a resurselor naturale, reprezintă un avantaj competitiv necesar pentru Europa. Actul pentru Dezvoltarea IA și Cloud trebuie să sprijine investițiile masive în infrastructuri sustenabile și sigure, asigurând standarde de securitate cibernetică pentru serviciile Cloud. Inteligența Artificială trebuie să fie sigură și de încredere, iar implementarea sa va fi bazată pe risc și transparență, oferind spațiu pentru inovație în întreaga UE.
10. E-commerce: Asigurarea siguranței și conformității produselor vândute online pentru protejarea consumatorilor europeni de riscuri și daune de mediu. Implementarea eficientă a normelor precum Actul privind Serviciile Digitale sau Regulamentul de siguranță a produselor, va asigura respectarea standardelor UE, iar cooperarea între autorități va facilita identificarea comercianților neconformi și a produselor periculoase, promovând o concurență corectă pe piața unică.
11. Standardizarea datelor prin crearea unor reguli comune pentru interoperabilitatea datelor la nivel european.
12. Crearea unor platforme comune pentru utilizarea responsabilă a datelor.
13. Intensificarea eforturilor pentru a reduce decalajul în ceea ce privește competențele digitale avansate, în special pentru a crește numărul de femei specialiste în TIC în UE.

3. Criza locuirii și criza energetică
4. Digitalizarea sistemului energetic prin valorificarea potențialului tehnologiilor digitale,
5. Realizarea unei foi de parcurs pentru digitalizare și Inteligență Artificială în sectorul energetic.
6. Realizarea unui Plan de acțiune privind energia accesibilă pentru mobilizarea investițiilor private, îmbunătățirea planificării rețelei energetice, creșterea digitalizării în domeniu și optimizarea utilizării rețelei existente.
7. Îmbunătățirea performanței
8. și eficienței energetice a construcțiilor, cât și reducerea costurilor pentru construire au la bază inovația și automatizarea, care sprijină creșterea productivității,
9. Integrarea digitalizării în toate etapele  de planificare ( proiectare, autorizare și construcție) pentru a îmbunătăți și accelera construcția și renovarea locuințelor în cadrul Strategiei europene pentru locuire.
10. Îmbunătățirea și recalificarea forței de muncă, inclusiv cu competențe digitale și ecologice, pentru a crește productivitatea și a satisface cererea mare de locuințe noi și renovări.

4. Cercetare
5. Conturarea unei strategii pentru a crește și a ghida adoptarea Inteligenței Artificiale în știință,
6. Dezvoltarea unei Strategii europene pentru științele naturii și ale vieții, care să sprijine tranziția verde și digitală și să acopere biotehnologia.

5. IMM-uri
6. Integrarea în următorul Cadru Financiar Multianual, în cooperare cu comisarul pentru antifraudă bugetară și administrație publică, a unor reguli mai simple și mai clare care să atragă mai multe IMM-uri, start-ups și scale-ups,
7. Îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale, inclusiv IA, pentru a informa și a sprijini mai bine mediul privatși pentru a crește utilizarea formelor de finanțare simplificate, cum ar fi sumele forfetare și costurile unitare de personal, mai ales prin Horizon Europe,
8. Introducereaîn Strategia europeană de Start-ups și Scale-ups a anumitor acțiuni care să sprijine colaborarea între universități, institute de cercetare șistart-upuri, pentru a acoperi nevoia de infrastructură tehnologică și digitală,
9. Dezvoltarea Actului privind materialele avansate, pentru a alinia eforturile de cercetare, industrie și investiții, reducând în același timp dependențele strategice.

6. Competitivitate
7. Implementarea integrală a Actului privind piețele digitale și Regulamentul privind subvențiile externe, pentru a crea un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor să fie protejate, iar întreprinderile să se bucure de condiții de concurență echitabile.

7. Economie
8. Dezvoltarea unui Instrument de Coordonare a Competitivității, pentru a alinia obiectivele UE de competitivitate cu politicile naționale, asigurând astfel finanțare pentru prioritățile strategice și coerență între investițiile europene și politicile statelor membre,
9. Valorificarea potențialului digitalizării – inteligența artificială, standardizarea și automatizarea datelor – pentru a reduce povara reglementărilor, promovând principiile „digital prin definiție” și „legiferăm o singură dată” în noile propuneri ale Comisiei, înlocuind raportarea pe bază de formulare cu raportarea standardizată bazată pe date,
10. Implementarea inițiativelor digitale care să simplifice activitatea companiilor, în special a IMM-urilor, și viața cetățenilor, extinzând utilizarea platformelor electronice pentru colectarea și partajarea datelor, spațiile de date, portofelul digital și alte soluții digitale oferite de Comisie administrațiilor și afacerilor, încurajând totodată legislatorii să cadă rapid de acord asupra inițiativelor esențiale, precum TVA-ul în era digitală și facturarea electronică,
11. Sprijinirea unei abordări multilaterale pentru taxarea digitală, prin care UE și statele sale membre participă activ la negocierile internaționale la nivelul OCDE/G20, pentru a aborda provocările fiscale generate de digitalizarea economiei și a asigura un sistem fiscal global mai echitabil și previzibil.

8. Mediu, reziliența apei și o economie circulară
9. Implementarea rapidă și valorificarea pe deplin a potențialului instrumentelor digitale, în special tehnologiile de observare a Pământului, care vor contribui la aplicarea și monitorizarea măsurilor,
10. Dezvoltarea și utilizarea noilor tehnologii prin facilitarea accesului la finanțare și prin promovarea eficienței apei (inclusiv prin reutilizare) în Strategia de rezistență la apă,  care se va baza pe avantajul inovator și expertiza existentă a sectorului apei din UE în infrastructura apei, eficiența apei, digitalizare și inteligență artificială.

Putem observa că, la nivelul Colegiului de Comisari, direcția strategică privind politicile digitale este de dezvoltare a tehnologiilor sigure și centrate pe om, care să reflecte valorile europene și să susțină modelul social european.

Pe de altă parte, observând portofoliile Comisarilor și modul în care și-au împărțit prioritățile, ne putem întreba dacă noul Colegiu nu și-a asumat prea multe obiective pe prea multe planuri.

Trecem printr-un context dificil geopolitic, economic și social, iar cetățenii au nevoie mai mult ca niciodată să observe rezultate clare și măsurabile. Vom vedea mult mai limpede care vor fi direcțiile de acțiune imediat după finalizarea primelor 100 de zile din mandat.