luni, decembrie 9, 2024

Prioritățile digitale ale Comisiei Europene

La o primă privire, noua Comisie Europeană arată destul de diferit, cu portofolii distincte și cu priorități aflate în subordinea mai multor comisari. Pare mai greu decât în mandatul trecut să indicăm o singură persoană care se ocupă cu un singur portofoliu. Ne este și mai greu să răspundem la celebra întrebare a lui Henry Kissinger: “Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu UE?” De exemplu, la cine trebuie să ne uităm în materie de politici digitale?

Am analizat cele mai importante întrebări adresate Comisarilor responsabili de domeniul politicilor digitale, pentru a creiona o imagine cât mai clară a modului în care Uniunea Europeană trebuie să se transforme în mandatul2024-2029.

Au fost analizate răspunsurile scrise ale următorilor comisari:

Din răspunsurile lor, putem deja contura care vor fi prioritățile în materie de politici digitale și impactul acestora în diverse domenii europene:

  1. Educație, muncă și creșterea competențelor digitale
  2. Pregătirea unui Plan de acțiune privind competențele de bază pentru a combate declinul îngrijorător al performanței tinerilor de 15 ani, în special când ne referim la gradul de alfabetizare digitală, la cunoștințele de matematică și știință, precum și la sporirea competențelor digitale,
  3. Realizarea unei strategii pentru locuri de muncă de calitate,care va inventaria oportunitățile pe care le aduc noile tehnologii și ecosistemele digitale pentru inovare, creșterea productivității și competitivității. De asemenea, se vor lua în considerare noi mecanisme pentru drepturile lucrătorilor în era digitală, în special privind dreptul la deconectare și  telemuncă,
  4. Folosirea inteligenței artificiale (IA) și a feedback-ului bazat pe date pentru a stimula furnizarea de competențe digitale,
  5. Atragerea fetelor și femeilor în domeniul STEM.
  1. Suveranitate digitală, securitate și democrație
  2. Promovarea suveranității digitale prin consolidarea autonomiei UE în domeniul tehnologiei și reducerea dependenței UE de companii externe,
  3. Dezvoltarea infrastructurii digitale prin investiții în conectivitate de înaltă calitate, cum ar fi 5G și viitorul 6G și pregătirea unui Act privind rețelele digitale, pentru a spori siguranța în bandă largă de mare viteză, atât fixă, cât și wireless.
  4. Reglementarea inteligenței artificiale prin Strategia Apply AI, care s-ar concentra pe implementarea rapidă a noilor soluții IA în sectoare europeneindustriale de vârf (sănătatea, energia, robotica și fabricație, spațiul și apărarea) și în administrațiile publice.
  5. Promovarea investițiilor în capacitate de supercalculare prin conturarea Inițiativei fabricilor IA, care să creeze condiții pentru ca start-up-urile, IMM-urile și ecosistemul digital mai larg să dezvolte modele europene mari de IA. Fabricile de inteligență artificială s-ar baza pe această rețea de supercalculatoare, iar scopul ar fi lansarea a cel puțin cinci fabrici de inteligență artificială în UE în primele 100 de zile ale mandatului Comisiei.
  6. Prioritate în securitatea cibernetică prin promovarea unei agende de „securitate cibernetică prin design” în întreaga societate, punând accent pe aplicarea noilor legi pentru securitatea entităților critice (NIS2) și a produselor (Cyber Resilience Act) într-un mod prietenos pentru inovare și afaceri. Implementarea include colaborarea cu autoritățile și industria pentru a ridica nivelul de maturitate în securitate cibernetică, consolidarea capacităților de detectare și răspuns și combaterea amenințărilor de tip ransomware, contribuind la standarde globale solide în domeniu.
  7. Stabilirea unui Centru de Cercetare European pentru Inteligența Artificială (European AI Research Council) ca un element de bază pentru strategia privind IA.
  8. Prioritizarea IA și Cloud-ului prin promovarea tehnologiilor sustenabile în arhitecturi de calcul și centre de date, inclusiv soluții inovatoare pentru utilizarea eficientă a resurselor naturale, reprezintă un avantaj competitiv necesar pentru Europa. Actul pentru Dezvoltarea IA și Cloud trebuie să sprijine investițiile masive în infrastructuri sustenabile și sigure, asigurând standarde de securitate cibernetică pentru serviciile Cloud. Inteligența Artificială trebuie să fie sigură și de încredere, iar implementarea sa va fi bazată pe risc și transparență, oferind spațiu pentru inovație în întreaga UE.
  9. E-commerce: Asigurarea siguranței și conformității produselor vândute online pentru protejarea consumatorilor europeni de riscuri și daune de mediu. Implementarea eficientă a normelor precum Actul privind Serviciile Digitale sau Regulamentul de siguranță a produselor, va asigura respectarea standardelor UE, iar cooperarea între autorități va facilita identificarea comercianților neconformi și a produselor periculoase, promovând o concurență corectă pe piața unică.
  10. Standardizarea datelor prin crearea unor reguli comune pentru interoperabilitatea datelor la nivel european.
  11. Crearea unor platforme comune pentru utilizarea responsabilă a datelor.
  12. Intensificarea eforturilor pentru a reduce decalajul în ceea ce privește competențele digitale avansate, în special pentru a crește numărul de femei specialiste în TIC în UE.
  1. Criza locuirii și criza energetică
  2. Digitalizarea sistemului energetic prin valorificarea potențialului tehnologiilor digitale,
  3. Realizarea unei foi de parcurs pentru digitalizare și Inteligență Artificială în sectorul energetic.
  4. Realizarea unui Plan de acțiune privind energia accesibilă pentru mobilizarea investițiilor private, îmbunătățirea planificării rețelei energetice, creșterea digitalizării în domeniu și optimizarea utilizării rețelei existente.
  5. Îmbunătățirea performanței
  6. și eficienței energetice a construcțiilor, cât și reducerea costurilor pentru construire au la bază inovația și automatizarea, care sprijină creșterea productivității,
  7. Integrarea digitalizării în toate etapele  de planificare ( proiectare, autorizare și construcție) pentru a îmbunătăți și accelera construcția și renovarea locuințelor în cadrul Strategiei europene pentru locuire.
  8. Îmbunătățirea și recalificarea forței de muncă, inclusiv cu competențe digitale și ecologice, pentru a crește productivitatea și a satisface cererea mare de locuințe noi și renovări.
  1. Cercetare
  2. Conturarea unei strategii pentru a crește și a ghida adoptarea Inteligenței Artificiale în știință,
  3. Dezvoltarea unei Strategii europene pentru științele naturii și ale vieții, care să sprijine tranziția verde și digitală și să acopere biotehnologia.
  1. IMM-uri
  2. Integrarea în următorul Cadru Financiar Multianual, în cooperare cu comisarul pentru antifraudă bugetară și administrație publică, a unor reguli mai simple și mai clare care să atragă mai multe IMM-uri, start-ups și scale-ups,
  3. Îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale, inclusiv IA, pentru a informa și a sprijini mai bine mediul privatși pentru a crește utilizarea formelor de finanțare simplificate, cum ar fi sumele forfetare și costurile unitare de personal, mai ales prin Horizon Europe,
  4. Introducereaîn Strategia europeană de Start-ups și Scale-ups a anumitor acțiuni care să sprijine colaborarea între universități, institute de cercetare șistart-upuri, pentru a acoperi nevoia de infrastructură tehnologică și digitală,
  5. Dezvoltarea Actului privind materialele avansate, pentru a alinia eforturile de cercetare, industrie și investiții, reducând în același timp dependențele strategice.
  1. Competitivitate
  2. Implementarea integrală a Actului privind piețele digitale și Regulamentul privind subvențiile externe, pentru a crea un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor să fie protejate, iar întreprinderile să se bucure de condiții de concurență echitabile.
  1. Economie
  2. Dezvoltarea unui Instrument de Coordonare a Competitivității, pentru a alinia obiectivele UE de competitivitate cu politicile naționale, asigurând astfel finanțare pentru prioritățile strategice și coerență între investițiile europene și politicile statelor membre,
  3. Valorificarea potențialului digitalizării – inteligența artificială, standardizarea și automatizarea datelor – pentru a reduce povara reglementărilor, promovând principiile „digital prin definiție” și „legiferăm o singură dată” în noile propuneri ale Comisiei, înlocuind raportarea pe bază de formulare cu raportarea standardizată bazată pe date,
  4. Implementarea inițiativelor digitale care să simplifice activitatea companiilor, în special a IMM-urilor, și viața cetățenilor, extinzând utilizarea platformelor electronice pentru colectarea și partajarea datelor, spațiile de date, portofelul digital și alte soluții digitale oferite de Comisie administrațiilor și afacerilor, încurajând totodată legislatorii să cadă rapid de acord asupra inițiativelor esențiale, precum TVA-ul în era digitală și facturarea electronică,
  5. Sprijinirea unei abordări multilaterale pentru taxarea digitală, prin care UE și statele sale membre participă activ la negocierile internaționale la nivelul OCDE/G20, pentru a aborda provocările fiscale generate de digitalizarea economiei și a asigura un sistem fiscal global mai echitabil și previzibil.
  1. Mediu, reziliența apei și o economie circulară
  2. Implementarea rapidă și valorificarea pe deplin a potențialului instrumentelor digitale, în special tehnologiile de observare a Pământului, care vor contribui la aplicarea și monitorizarea măsurilor,
  3. Dezvoltarea și utilizarea noilor tehnologii prin facilitarea accesului la finanțare și prin promovarea eficienței apei (inclusiv prin reutilizare) în Strategia de rezistență la apă,  care se va baza pe avantajul inovator și expertiza existentă a sectorului apei din UE în infrastructura apei, eficiența apei, digitalizare și inteligență artificială.

Putem observa că, la nivelul Colegiului de Comisari, direcția strategică privind politicile digitale este de dezvoltare a tehnologiilor sigure și centrate pe om, care să reflecte valorile europene și să susțină modelul social european.

Pe de altă parte, observând portofoliile Comisarilor și modul în care și-au împărțit prioritățile, ne putem întreba dacă noul Colegiu nu și-a asumat prea multe obiective pe prea multe planuri.

Trecem printr-un context dificil geopolitic, economic și social, iar cetățenii au nevoie mai mult ca niciodată să observe rezultate clare și măsurabile. Vom vedea mult mai limpede care vor fi direcțiile de acțiune imediat după finalizarea primelor 100 de zile din mandat.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. 1. amuzant sistemul de numerotare al temelor, probabil e dezvoltat de int artificiala.
    2. o aglomerare de gargara penibila. Mi-e imposibil sa-mi imaginez cum se va realiza Strategia de rezistenta la apa, ha, ha, ha. Daca era rezistenta la tuica .. mai ziceam

  2. Intrebarea citata se referea la Europa (Occidentala), nu la UE, care nici nu exista pe atunci. Acum, raspunsul ar fi clar: persoana din pozitia 4 a ierarhiei UE, respectiv UvdL.

  3. Pe mine m-a bufnit râsul când am ajuns la …”competențele…. matematică…”
    Păi bine măi frfr.. ayerilor, voi de ce credeți că nu sunt valorizate? Pentru că societatea prețuiește mai mult influencerii, maneliștii, cântăreții, sportivii, decât savanții.
    Deci nu aveți cum să remediați problema. Este a societății, nu a politicilor făcute și aplicate de guvernanți.

  4. Toate strategiile si tratatele UE sunt minunate pe hartie, dar realitatile din teren sunt altele. Nici 1/3 din vechile cerinte UE de pana in 2024 nu au fost aplicate, de unde si numeroasele actiuni de infrigement. Ar fi fost util ca autoarea sa ne arate cate actiuni de infrigement UE si observatii OECD are Romania.

  5. Foarte utliă cred că ar trebui să fie identificarea surselor de energie pentru frumoasa „dezvoltarea infrastructurii digitale prin investiții în conectivitate de înaltă calitate, cum ar fi 5G și viitorul 6G”, precum și utila „promovarea investițiilor în capacitate de supercalculare prin conturarea Inițiativei fabricilor IA, care să creeze condiții pentru ca start-up-urile, IMM-urile și ecosistemul digital mai larg să dezvolte modele europene mari de IA”.
    Nu se poate să îți dorești investiții în conectivitate și investiții în capacitate de supercalculare, dar în același timp să restricționezi producția de energie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Francesca Cristea
Francesca Cristea
Francesca Cristea este Head of Policy & Programs pentru Europuls - Centru de Expertiză Europeană. Aceasta coordonează Forumul EUROSFAT, cel mai important forum de afaceri europene din România. A fost unul dintre cei doi Delegați de Tineret ai României la UE pe durata Președinției României la Consiliul UE, reprezentând vocea tinerilor în Consiliul de Miniștri în domeniul tineretului. Totodată a fost și delegatul de tineret al României în cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Francesca a fost nominalizată în topul Forbes 30 sub 30 2023 pentru activitatea sa din domeniul tineretului și proiectelor de cooperare internațională. Aceasta este absolventă a Facultății de Relații Internaționale și Studii Europene a Universității București. Este alumna a Programului de Bursieri Konrad Adenauer Stiftung și Academy of Young Diplomats – European Academy of Diplomacy. A fost Vicepreședinte în domeniul Relațiilor internaționale în cadrul Consiliului Tineretului din România (CTR), fiind responsabilă de parteneriate internaționale și reprezentarea tinerilor din România în cadrul Forumului European de Tineret (YFJ).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro