joi, martie 28, 2024

Problemele energetice ale viitorilor primari. Gunoiul – sursă de energie

Se apropie alegerile și încercăm să anticipam câteva probleme pe care edilii le vor avea. Prima este cea a gunoiului. Există vreo legatură între gunoaie și energie? Iată un răspuns!

De 40 de ani în occidentul civilizat se discută despre faptul că se produce din ce în ce mai mult gunoi și acesta ne va sufoca. Așa că a început să se discute despre conceptul de „management al deșeurilor municipale” și acesta a evoluat după cum urmează:

1980 – depozitarea controlată a deșeurilor, adică gunoiul de depozitează exclusiv în gropi organizate

1990 – managementul integrat al deșeurilor, înainte de a fi depozitate în gropi organizate se recuperează deșeurile cu potențial de reciclare

2000 – managementul resurselor materiale, adică după recuperarea deșeurilor reciclabile, gunoiul rămas se valorifică energetic, doar resturile rămase, aruncându-se în gropi organizate.

După cum observăm, România se află la nivelul anilor ’80 prin organizarea gropilor și timid își pune problema recuperării deșeurilor reciclabile.

Poluarea în marile orașe, ca și în București, este cauzată în special de deșeurile municipale, traficului auto și neaplicarea normelor de poluare în construcții[1].

Nu înțeleg de ce se uită că deșeurile municipale constituie o resursă energetică. Ce se află în compoziția acestora? Gunoiul menajer este compus din fracția umedă, reprezentată din cam tot ce rezultă din bucătărie și fracția uscată, în special ambalajele. Ambele fracții au în compoziția chimică într-o mare proporție carbon și hidrogen ce se află în celuloza din resturile menajere, hârtia de ambalaj sau ambalajele de plastic, restul elementelor fiind într-o proporție foarte mică. Să nu uităm că nu ne referim la metal, sticlă, piatră, beton sau orice alte deseuri provenite din construcții și micile reparații și renovări.

Fiecare locuitor al României produce conform statisticilor UE 9.012 kg de gunoi pe an[2]. Cu această cifră ajungem la cifre înspăimântătoare:

București[3]: 2.104.967 locuitori x 9,012 to/locuitor/an = 18.969.962 t/an

România[4]: 19 405 000 locuitori x 9,012 to/locuitor/an = 174.877.860 t/an

Statistica aceasta se referă la toată cantitatea de deșeuri produsă pe cap de locuitor și care se clasifică în: menajere, stradale, industriale, voluminoase, din construcții și demolări, de animale și păsări, industriale reciclabile[5]. La acestea le adăugăm și pe cele medicale și cele industriabile periculoase și toxice și avem tabloul complet. O clasificare academică se găsește în cartea „Noţiuni de gestionarea deşeurilor şi chimia materialelor” de Pălărie Daniela Laura, Chirigiu Liviu. – Craiova: Universitaria, 2016 ISBN 978-606-14-1102-3, pag. 5 [6].

Presa românescă și oficialii afirmă că Bucureștiul produce peste 1.000.000 tone de deșeuri menajere / an (Romania peste 6.000.000 tone / an)[7].

Ce se întâmplă cu aceste deșeuri?

Sunt depozitate în gropi de gunoi, în proporție de 94%. România nu recicleza deșeurile conform datelor Eurostat pe care le considerăm valide. Constatăm că, alături de Grecia și Bulgaria, suntem în coada Uniunii Europene[8]. Comisia Europeană amenință România că va iniția o procedură de infrigement pentru nerespectarea obligațiilor ecologice la gropile de gunoi[9].

Fig. 2: Reciclarea deșeurilor în UE (sursa Eurostat)

Pentru fiecare tonă de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi plătim 120 lei la Administrația Fondului de Mediu și minim 80 lei la administratorul gropilor[10]. La acestea se adauga și cheltuieli cu societățile care colecteaza și transportă gunoiul.

Deci cine produce gunoi, trebuie sa plătească! Banii sunt încasați de Primării și distribuiți către firmele de colectare – transport, firmele care gestionează gropile de gunoi și Administrația Fondului de Mediu.

Dar să nu uităm de compoziția chimică: celuloza din resturile alimentare, hârtia de ambalaj sau ambalajele de plastic adică avem un potențial energetic imens ce nu este recuperat ci aruncat.

În primăriile din mediul rural mai există încă o resursă energetică neglijată ce clasată tot ca deșeu: agrobiomasa, ceea ce nu este altceva decât celuloza încorporată în resturile vegetale ramase după recoltare. În Analiza SWOT al Planului National Strategic de la Ministerul Agriculturii (supusă consultării) se afirmă că suprafața agricolă a României este de 12,5 milioane de hectare. Pentru fiecare cultură exista o cantitate de agrobiomasa ce rămâne după recoltare. Cantitatea minima de agrobiomasă disponibilă este de 3 tone la hectar. Rezultă că România are un disponibil de minim 37,5 milioane de tone de agrobiomasă ce rămâne nevalorificată energetic.

Cum scăpăm de deșeuri și poluare atmosferică

Transformarea deșeurilor municipale solide (MSW) în energie este fundamentată științific[11], dezvoltată[12] în ultimii ani, construindu-se astfel de instalații în toată lumea. O astfel de instalație este reprezentată de un lanț de echipamente care sunt capabile de a genera energie electrică și termică sau hidrogen (sau motorină sau alți combustibili, ceea ce nu luăm în calcul).

Trebuie specificat că există două modalități de folosire a hidrogenului ca și combustibil. Prima modalitate de folosire este cea a motorului cu ardere internă și a doua se bazează pe electricitatea obținută în pila de combustie / fuel cell – o reacție inversă electrolizei – fără ardere internă, hidrogenul reacționând cu oxigenul atmosferic, producând multă energie electrică și apă. În ambele variante nu exista emisii de gaze.

Agrobiomasa din resturile rezultate în urma recoltei se poate folosi obținând peleți prin brichetare, syndiesel, kerosen sau combustibili Nafta și C5, acești produși având diferite utilizări.

În articolele viitoare ne propunem să înaintăm câteva soluții tehnice ce sunt deja implementate în „țările civilizate”.

NOTE___________

1[#] Primaria Municipiului București – Raport privind Etapa a II-a din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI

http://www.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_mediu/planuri_de_calitate_aer/docs/studiu_de_calitate_aer_buc/raport_etapa2_privind_calitatea_aerului_ambiental_buc.pdf

2- Site-ul Uniunii Europene https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics/ro

3- http://București.insse.ro/despre-București/

4- Inspectoratul National de Statistica – Comunicat de presa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/poprez_ian2019r.pdf

5- Agentia Nationala de Protectie a Mediului http://www.anpm.ro/documents/12220/2477709/Decizia+2014_955.pdf/19ea22d0-22fd-4898-803e-8534f1172a9f

6- Palarie, Laura; Chirighi, Liviu – Notiuni de gestionare a deșeurilor și chimia materialelor, Editura Universitaria, Craiova, 2016 – http://editurauniversitaria.ucv.ro/notiuni-de-gestionarea-deșeurilor-si-chimia-materialelor/rasfoire

7- https://www.news.ro/politic-intern/costel-alexe-Bucureștiul-produce-un-milion-de-tone-de-deșeuri-pe-an-din-cele-sase-pe-care-le-produce-romania-nivelul-de-alerta-se-depaseste-o-data-la-cinci-zile-1922403307002020012319220186

8- Siteul Uniunii Europene https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Waste_treatment,_2016_(%25_of_total).png

9- https://www.capital.ro/comisia-europeana-pedepseste-grav-romania-tara-noastra-va-intra-cu-siguranta-in-infringement.html

10- http://www.turnulsfatului.ro/2019/06/09/nu-mai-sunt-sibieni-dispusi-sa-lucreze-la-groapa-de-gunoi-tarifele-de-depozitare-cresc-cu-31/

11-Zhovtyansky, Victor; Valincius, Vitas – Efficiency of Plasma Gasification for Waste Treatment https://www.intechopen.com/books/gasification-for-low-grade-feedstock/efficiency-of-plasma-gasification-technologies-for-hazardous-waste-treatment

12- Yong-Kilogram seo; Md Tanvir Alam; Won-Seok Yanvir – Gasification of Municipal Waste https://www.intechopen.com/books/gasification-for-low-grade-feedstock/gasification-of-municipal-solid-waste

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. civilizatia urbana si educatia nu vor fi asigurate de cresterea pensiilor si lefurilor putorilor bugetare si asistate predominante in republica socialista a hotilor si infractorilor. intr o tara civilizata omul sorteaza gunoiul, nu scuipa cojile de seminte pe strada si nu si arunca petul acolo unde l a terminat. mai mult, omul coboara din limuzina cu pachetul de bere consumata pe care incaseaza citiva centi, un dolar sau putin peste. in republica socialista a hotilor si infractorilor, urangutanul coboara din limuzina sa si ridice ajutorul social si alocatia pentru ciurda de puradei „built to resist”

  2. Domnu Pacuraru,
    Deseurile in general trebuie privite ca o resursa, nu ca un ‘gunoi’. Conform ierarhiei de prioritati a gestionarii deseurilor, valorificarea energetica despre care faceti vorbire, aeroba sau anaeroba, este pe penultimul loc, inaintea depozitarii controlate, ca ultima solutie. Exista alte variante de gestionare a deseurilor, mult mai eficiente, folosite pe scara larga in lumea civilizata.
    Hmm:
    – 9 tone deseu/cap locuitor mioritic, care ajunge la groapa de gunoi? https://www.euronews.com/2018/01/30/why-do-scandinavians-generate-more-waste-than-other-europeans-
    -120 lei/tona contributia pentru economie circulara? Un tramvai numit dorinta. Taxa, ce se voia graduala, a fost introdusa si retrasa de 4 ori pana acum, in ultimii ani – va las sa ghiciti cat este in prezent.

  3. Gunoiul in orice forma umeda sau uscata nu a fost si nici nu va fi o prioritate pentru comune si orase. Exista cateva exceptii de reciclare la Cluj, Sibiu, dar si acolo tot gropile de gunoi sunt prezente. Min. Mediului a tot facut strategii peste strategii, dar nu avem planuri coerente si continue. Firmele de reciclare ar trebui scutite de impozite pe 10 ani. Iar munca in asemenea conditii sa fie in grupa a doua de munca, cu salarii mai bune. Apoi nu exista un sistem de amenzi drastice, de la o tigara si pet aruncat pana la materiale si deseuri de constructii. Garda de mediu nu patruleaza in localitati ci stau in birouri la invartit hartii. La fel si functionarii din primarii din directiile de mediu. Daca presa semnaleaza ceva abia se ridica de pe scaune si merg numai cu masini, in transportul public le pute. In plus, nu avem ateliere de reprelucrare mobilier vechi, lampi, produse electrocasnice vechi, textile, jucarii, sticlarie, faianta, etc. Acestea se arunca mai nou pe strada, la stalpii de iluminat, daca se poate noaptea. Acum in oras, la fiecare colt de strada vedem masti anticovid aruncate si tot felul de gunoaie. Aceasta este Capitala europeana a tarii.

  4. In urma cu peste 40 de ani, pe vremea inpuscatului, exista la INCREST o echipa care se ocupa de gunoaie. Cam faceam misto de ei, dar am gasit interesant cind am vazut rezultatele unor studii legate de componenta gunoiului in diferite tari, zone. Desigur, de atunci s-a mai schimbat compozitia, mai ales prin „aportul” adus la gunoaie prin ambalaje.
    Se pare insa ca folosirea energetica a gunoiului nu e nici pe departe eficienta, nici caloric, nici d.p.d.v a gazelor emise.
    Secretul e sortarea gunoaielor, eu am patru lazi de gunoaie diferite, si in plus, sticlelel, hirtiile, hainele vechi, mobila veche, electrice-electronice si altele trebuiesc duse la locuri speciale.

    • Nu inteleg ce doriti sa insinuati in postarea dvs (asa printre randuri) dar iata mai jos puterea calorica a deseurilor pe sortimente:

      Deseuri plastic 46.000 (Antracit /huila 23.800 kJ/kg)
      Textile 18.700 (Lignit /carbune brun 17.400 kJ/kg.)
      Lemn 15.600 kJ/kg.
      Hartie 12.300 kJ/kg.

      In Germania, deseurile sunt sortate, adunate si in final arse in circa 90 de incineratoare (cu o capacitate totala de incinerare de circa 26 milioane de tone pe an). In anul 2016, cantitatea totala de energie (curent plus apa calda) produsa din incinerarea gunoaielor /deseurilor a fost de circa 136 Petajoule /echivalentul a 1,5% din consumul total de energie al Germaniei sau 6% din energia totala consumata in locuinte,

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro