Se apropie alegerile și încercăm să anticipam câteva probleme pe care edilii le vor avea. Prima este cea a gunoiului. Există vreo legatură între gunoaie și energie? Iată un răspuns!
De 40 de ani în occidentul civilizat se discută despre faptul că se produce din ce în ce mai mult gunoi și acesta ne va sufoca. Așa că a început să se discute despre conceptul de „management al deșeurilor municipale” și acesta a evoluat după cum urmează:
1980 – depozitarea controlată a deșeurilor, adică gunoiul de depozitează exclusiv în gropi organizate
1990 – managementul integrat al deșeurilor, înainte de a fi depozitate în gropi organizate se recuperează deșeurile cu potențial de reciclare
2000 – managementul resurselor materiale, adică după recuperarea deșeurilor reciclabile, gunoiul rămas se valorifică energetic, doar resturile rămase, aruncându-se în gropi organizate.
După cum observăm, România se află la nivelul anilor ’80 prin organizarea gropilor și timid își pune problema recuperării deșeurilor reciclabile.
Poluarea în marile orașe, ca și în București, este cauzată în special de deșeurile municipale, traficului auto și neaplicarea normelor de poluare în construcții[1].
Nu înțeleg de ce se uită că deșeurile municipale constituie o resursă energetică. Ce se află în compoziția acestora? Gunoiul menajer este compus din fracția umedă, reprezentată din cam tot ce rezultă din bucătărie și fracția uscată, în special ambalajele. Ambele fracții au în compoziția chimică într-o mare proporție carbon și hidrogen ce se află în celuloza din resturile menajere, hârtia de ambalaj sau ambalajele de plastic, restul elementelor fiind într-o proporție foarte mică. Să nu uităm că nu ne referim la metal, sticlă, piatră, beton sau orice alte deseuri provenite din construcții și micile reparații și renovări.
Fiecare locuitor al României produce conform statisticilor UE 9.012 kg de gunoi pe an[2]. Cu această cifră ajungem la cifre înspăimântătoare:
București[3]: 2.104.967 locuitori x 9,012 to/locuitor/an = 18.969.962 t/an
România[4]: 19 405 000 locuitori x 9,012 to/locuitor/an = 174.877.860 t/an
Statistica aceasta se referă la toată cantitatea de deșeuri produsă pe cap de locuitor și care se clasifică în: menajere, stradale, industriale, voluminoase, din construcții și demolări, de animale și păsări, industriale reciclabile[5]. La acestea le adăugăm și pe cele medicale și cele industriabile periculoase și toxice și avem tabloul complet. O clasificare academică se găsește în cartea „Noţiuni de gestionarea deşeurilor şi chimia materialelor” de Pălărie Daniela Laura, Chirigiu Liviu. – Craiova: Universitaria, 2016 ISBN 978-606-14-1102-3, pag. 5 [6].
Presa românescă și oficialii afirmă că Bucureștiul produce peste 1.000.000 tone de deșeuri menajere / an (Romania peste 6.000.000 tone / an)[7].
Ce se întâmplă cu aceste deșeuri?
Sunt depozitate în gropi de gunoi, în proporție de 94%. România nu recicleza deșeurile conform datelor Eurostat pe care le considerăm valide. Constatăm că, alături de Grecia și Bulgaria, suntem în coada Uniunii Europene[8]. Comisia Europeană amenință România că va iniția o procedură de infrigement pentru nerespectarea obligațiilor ecologice la gropile de gunoi[9].
Fig. 2: Reciclarea deșeurilor în UE (sursa Eurostat)
Pentru fiecare tonă de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi plătim 120 lei la Administrația Fondului de Mediu și minim 80 lei la administratorul gropilor[10]. La acestea se adauga și cheltuieli cu societățile care colecteaza și transportă gunoiul.
Deci cine produce gunoi, trebuie sa plătească! Banii sunt încasați de Primării și distribuiți către firmele de colectare – transport, firmele care gestionează gropile de gunoi și Administrația Fondului de Mediu.
Dar să nu uităm de compoziția chimică: celuloza din resturile alimentare, hârtia de ambalaj sau ambalajele de plastic adică avem un potențial energetic imens ce nu este recuperat ci aruncat.
În primăriile din mediul rural mai există încă o resursă energetică neglijată ce clasată tot ca deșeu: agrobiomasa, ceea ce nu este altceva decât celuloza încorporată în resturile vegetale ramase după recoltare. În Analiza SWOT al Planului National Strategic de la Ministerul Agriculturii (supusă consultării) se afirmă că suprafața agricolă a României este de 12,5 milioane de hectare. Pentru fiecare cultură exista o cantitate de agrobiomasa ce rămâne după recoltare. Cantitatea minima de agrobiomasă disponibilă este de 3 tone la hectar. Rezultă că România are un disponibil de minim 37,5 milioane de tone de agrobiomasă ce rămâne nevalorificată energetic.
Cum scăpăm de deșeuri și poluare atmosferică
Transformarea deșeurilor municipale solide (MSW) în energie este fundamentată științific[11], dezvoltată[12] în ultimii ani, construindu-se astfel de instalații în toată lumea. O astfel de instalație este reprezentată de un lanț de echipamente care sunt capabile de a genera energie electrică și termică sau hidrogen (sau motorină sau alți combustibili, ceea ce nu luăm în calcul).
Trebuie specificat că există două modalități de folosire a hidrogenului ca și combustibil. Prima modalitate de folosire este cea a motorului cu ardere internă și a doua se bazează pe electricitatea obținută în pila de combustie / fuel cell – o reacție inversă electrolizei – fără ardere internă, hidrogenul reacționând cu oxigenul atmosferic, producând multă energie electrică și apă. În ambele variante nu exista emisii de gaze.
Agrobiomasa din resturile rezultate în urma recoltei se poate folosi obținând peleți prin brichetare, syndiesel, kerosen sau combustibili Nafta și C5, acești produși având diferite utilizări.
În articolele viitoare ne propunem să înaintăm câteva soluții tehnice ce sunt deja implementate în „țările civilizate”.
NOTE___________
1[#] Primaria Municipiului București – Raport privind Etapa a II-a din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI
http://www.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_mediu/planuri_de_calitate_aer/docs/studiu_de_calitate_aer_buc/raport_etapa2_privind_calitatea_aerului_ambiental_buc.pdf
2- Site-ul Uniunii Europene https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics/ro
3- http://București.insse.ro/despre-București/
4- Inspectoratul National de Statistica – Comunicat de presa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/poprez_ian2019r.pdf
5- Agentia Nationala de Protectie a Mediului http://www.anpm.ro/documents/12220/2477709/Decizia+2014_955.pdf/19ea22d0-22fd-4898-803e-8534f1172a9f
6- Palarie, Laura; Chirighi, Liviu – Notiuni de gestionare a deșeurilor și chimia materialelor, Editura Universitaria, Craiova, 2016 – http://editurauniversitaria.ucv.ro/notiuni-de-gestionarea-deșeurilor-si-chimia-materialelor/rasfoire
7- https://www.news.ro/politic-intern/costel-alexe-Bucureștiul-produce-un-milion-de-tone-de-deșeuri-pe-an-din-cele-sase-pe-care-le-produce-romania-nivelul-de-alerta-se-depaseste-o-data-la-cinci-zile-1922403307002020012319220186
8- Siteul Uniunii Europene https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Waste_treatment,_2016_(%25_of_total).png
9- https://www.capital.ro/comisia-europeana-pedepseste-grav-romania-tara-noastra-va-intra-cu-siguranta-in-infringement.html
10- http://www.turnulsfatului.ro/2019/06/09/nu-mai-sunt-sibieni-dispusi-sa-lucreze-la-groapa-de-gunoi-tarifele-de-depozitare-cresc-cu-31/
11-Zhovtyansky, Victor; Valincius, Vitas – Efficiency of Plasma Gasification for Waste Treatment https://www.intechopen.com/books/gasification-for-low-grade-feedstock/efficiency-of-plasma-gasification-technologies-for-hazardous-waste-treatment
12- Yong-Kilogram seo; Md Tanvir Alam; Won-Seok Yanvir – Gasification of Municipal Waste https://www.intechopen.com/books/gasification-for-low-grade-feedstock/gasification-of-municipal-solid-waste
civilizatia urbana si educatia nu vor fi asigurate de cresterea pensiilor si lefurilor putorilor bugetare si asistate predominante in republica socialista a hotilor si infractorilor. intr o tara civilizata omul sorteaza gunoiul, nu scuipa cojile de seminte pe strada si nu si arunca petul acolo unde l a terminat. mai mult, omul coboara din limuzina cu pachetul de bere consumata pe care incaseaza citiva centi, un dolar sau putin peste. in republica socialista a hotilor si infractorilor, urangutanul coboara din limuzina sa si ridice ajutorul social si alocatia pentru ciurda de puradei „built to resist”
10 lei garantie pe un PET
ar rascoli si „ara” de pomana terenul in gasirea lor, ar fi curatenie bec.
Domnu Pacuraru,
Deseurile in general trebuie privite ca o resursa, nu ca un ‘gunoi’. Conform ierarhiei de prioritati a gestionarii deseurilor, valorificarea energetica despre care faceti vorbire, aeroba sau anaeroba, este pe penultimul loc, inaintea depozitarii controlate, ca ultima solutie. Exista alte variante de gestionare a deseurilor, mult mai eficiente, folosite pe scara larga in lumea civilizata.
Hmm:
– 9 tone deseu/cap locuitor mioritic, care ajunge la groapa de gunoi? https://www.euronews.com/2018/01/30/why-do-scandinavians-generate-more-waste-than-other-europeans-
-120 lei/tona contributia pentru economie circulara? Un tramvai numit dorinta. Taxa, ce se voia graduala, a fost introdusa si retrasa de 4 ori pana acum, in ultimii ani – va las sa ghiciti cat este in prezent.
slab. amesteci gunoaiele. cele industriale ajung tot la groapa?
in Bucuresti, DA! in Romania 4% nu ajung.
Gunoiul in orice forma umeda sau uscata nu a fost si nici nu va fi o prioritate pentru comune si orase. Exista cateva exceptii de reciclare la Cluj, Sibiu, dar si acolo tot gropile de gunoi sunt prezente. Min. Mediului a tot facut strategii peste strategii, dar nu avem planuri coerente si continue. Firmele de reciclare ar trebui scutite de impozite pe 10 ani. Iar munca in asemenea conditii sa fie in grupa a doua de munca, cu salarii mai bune. Apoi nu exista un sistem de amenzi drastice, de la o tigara si pet aruncat pana la materiale si deseuri de constructii. Garda de mediu nu patruleaza in localitati ci stau in birouri la invartit hartii. La fel si functionarii din primarii din directiile de mediu. Daca presa semnaleaza ceva abia se ridica de pe scaune si merg numai cu masini, in transportul public le pute. In plus, nu avem ateliere de reprelucrare mobilier vechi, lampi, produse electrocasnice vechi, textile, jucarii, sticlarie, faianta, etc. Acestea se arunca mai nou pe strada, la stalpii de iluminat, daca se poate noaptea. Acum in oras, la fiecare colt de strada vedem masti anticovid aruncate si tot felul de gunoaie. Aceasta este Capitala europeana a tarii.
cam subtire pentru un absolvent de doctorat poate fi ok pentru liceu
In urma cu peste 40 de ani, pe vremea inpuscatului, exista la INCREST o echipa care se ocupa de gunoaie. Cam faceam misto de ei, dar am gasit interesant cind am vazut rezultatele unor studii legate de componenta gunoiului in diferite tari, zone. Desigur, de atunci s-a mai schimbat compozitia, mai ales prin „aportul” adus la gunoaie prin ambalaje.
Se pare insa ca folosirea energetica a gunoiului nu e nici pe departe eficienta, nici caloric, nici d.p.d.v a gazelor emise.
Secretul e sortarea gunoaielor, eu am patru lazi de gunoaie diferite, si in plus, sticlelel, hirtiile, hainele vechi, mobila veche, electrice-electronice si altele trebuiesc duse la locuri speciale.
Nu inteleg ce doriti sa insinuati in postarea dvs (asa printre randuri) dar iata mai jos puterea calorica a deseurilor pe sortimente:
Deseuri plastic 46.000 (Antracit /huila 23.800 kJ/kg)
Textile 18.700 (Lignit /carbune brun 17.400 kJ/kg.)
Lemn 15.600 kJ/kg.
Hartie 12.300 kJ/kg.
In Germania, deseurile sunt sortate, adunate si in final arse in circa 90 de incineratoare (cu o capacitate totala de incinerare de circa 26 milioane de tone pe an). In anul 2016, cantitatea totala de energie (curent plus apa calda) produsa din incinerarea gunoaielor /deseurilor a fost de circa 136 Petajoule /echivalentul a 1,5% din consumul total de energie al Germaniei sau 6% din energia totala consumata in locuinte,
Si ce facem cu dioxina rezultata din arderea deseurilor menajere(Plastic, in mare parte)??!!!
Am inteles ca cenusa este amestecata (diluata) cu cement si cu alte materiale si ingropata /sigilata in fundatamentul autostrazilor, deponii speciale, etc.