Am scris primul într-un articol din luna iunie (SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc) despre problemele energetice ale primăriilor, fără a-mi propune o serie de articole pe tema aceasta. Ideea mi-a venit odată cu intrarea în precampania pentru locale. Acum câteva luni am lucrat la un proiect ce propune soluții pentru rezolvarea problemelor energetice ale Bucureștiului. L-am predat. O parte din concluziile trase de cei șapte specialiști care au colaborat sunt în acest șir de articole.
Al doilea articol (Problemele energetice ale viitorilor primari. Gunoiul – sursă de energie) și al treilea (Problemele energetice ale viitorilor primari. Transportul – consum de energie și sursă de poluare) par a fi lipsite de continuitate.
Cineva îmi reproșa că nu am scris despre soluții integrate. Există și o mare parte din idei nu îmi aparțin, după cum am scris mai sus.
Este de la sine înțeles că numai o soluție integrată poate genera un proiect de amploare care să rezolve mai multe probleme, fără eforturile de timp, bani și umane ce ar fi fost necesare pentru rezolvarea fiecărei probleme în parte.
Avem un SACET (cel puțin în București și câteva orașe). Nu discutăm cum merge, nu de alta, dar o să o supărăm pe Gabriela Firea, mai ales că mi se pare că a comandat o campanie de presă din care să reiasă că nu ea este de vină că sistemul RADET – Termoenergetica SA este falimentar. Evident că nu este singura vinovată, dar este ultima pe listă!
Deci avem un SACET, format din producție (patru centralele în cogenerare, din care una de înaltă eficiență), trasport și distribuție. În al doilea articol descriam cum se poate obține energie electrică, energie termică și / sau hidrogen din deșeurile municipale. În al treilea, promovam hidrogenul ca alternativă la actualul transport în comun.
Ce ar fi dacă o parte din producția de energie (electrică și termică) să folosească noile soluții energetice având combustibil deșeurile menajere? Există niște calcule ce demonstrează fezabilitatea propunerii. Calculele nu pot fi puse în acest acest articol, dar din ele reiese că la finalul ecuației energetice iese plus în orice variantă finală cu care lucrăm: energie electrică și energie termică sau hidrogen, considerat drept combustibil al viitotului și un mediu bun de a stoca energia.
Daca înclinăm spre obținerea excusivă a energiei electrice, aceasta poate fi folosită la electrolizarea apei, din care obținem hidrogen. Hidrogenul poate fi folosit drept combustibil pentru autobuzele cu pila de combustie, ori depozitat pentru a fi transformat înapoi în energie, atunci când este nevoie.
Eu și colegii mei am tras pentru București următoalele concluzii:
În București se produc 18.969.962 to/an de deșeuri, din care 1.033.874 t/an deșeuri menajere. Acestea sunt depozitate în gropi de gunoi în proportie de 94%. Valoarea energetică a unei tone de deșeuri menajere uscate este de 14,27MJ/kg (3,96kWh/kg). Rezultă că anual Bucureștiul pierde minim 14.753.382 MJ, adică 4.094 MW putere energetică, potențialul fiind mult mai mare. Aceasta poate fi valorificată prin procesul de gazeificare în cogenerare, putându-se obține 30 MW electrici și 180 MW termici pe zi.
Cei 180 MW termici sunt pompați în sistemul de alimentare cu agent termic al municipiului.
Cei 30 MW electrici pot fi folosiți pentru obținerea a 14,4 t de hidrogen și 115,2 t oxigen pe zi. Oxigenul se eliberează în atmosfera și hidrogenul este folosit pentru 360 de autobuze folosind drept combustibil hidrogenul, complet nepoluante.
Cele 360 de autobuze pe hidrogen contribuie la o scădere a poluării din transportul comunitar cu 30%, o reducere a consumului de motorină cu 8400 t / an și costurilor STB cu 10.000.000 euro.
Efectele propunerii utilizării acestei soluții integrate: Se obține eliminarea completă a deșeurilor municipale solide, prin gazeificare, cu folosirea gazelor pentru obținerea energiei electrice necesare producerii de hidrogen. Energia termică degajată ce însoțește procesele este folosită comunitar. O parte din transportul în comun, azi, „pe motorină”, se transformă în transport având drept combustibil hidrogenul. Poluarea rezultată din eliminarea prin orice alt mod a celor 1.033.874 t/an de deșeuri dispare, ca și poluarea dată de cele 360 de autobuze pe motorină. Căldura rezultată este gratis.
Împreună am generat următoarea schemă, avand drept scop înțelegerea facilă a procesului pe care îl propunem.
Nu pot să închei fără a mulțumi celor care au participat la acest proiect: Ing. Cristian Lungu, Arh. Gheorhe Bejan, Ing. Cristian Buzdună, Ing. Marian Agiu, PhD. Ing. Florin V. Mârza și Jr. Claudiu Crețu-Sârbu.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In sfirsit o incercare de evaluare financiara, care nu e nici pe departe completa. Lipsesc cifre legate de finantarea investitiilor.
Sunt uimit de ce nu se vorbeste de motorul cu apa, inventie pur romaneasca :)
P.S Pe vremuri aveam o vorba cind cineva venea cu o idee colosala, daca era buna o aplicau americanii.
Pe cine intereseaza?!
Solutia INTEGRATA nu poate fi aplicata decat de viitorul primar, ori nimeni nu te voteza daca vii cu astfel de bazaconii!
Electoratul nu este de loc interesant de arderea nepoluata a deseurilor, de hidornge pentu autobuze ecologice, si de alte prostii, ci numai de aspecte precum:
– viitorul primare, cat copii are?
– are stilista perosnala?
– cate vauchere ne da?
– dar galeti electorale?
– excursii gratuite?
– pune panselute?
Cui nu ii place cu poluarea sau cu traficul blocat, nu are decat sa se mute in alt oras!
De accea ar fi nevoie de 10 de ani de guvernare technocrata, guvernare care sa nu tina cont de cele sus mentionate, alta poveste. In Romania cel putin forma democratica actuala este profund corupta.
Termocentrală italiană cu combustibil gunoi menajer.
https://www.a2a.eu/it/gruppo/i-nostri-impianti/termoutilizzatori/brescia
Functioneaza din 1998. !!!!!!!!!
Produce prin 3 grupuri energetice :
– apa calda menajera și agent termic incalzire distribuit unor cartiere de locuințe.( Rețea de distribuție de 670 km !!!! )
– curent electric către orașul Brescia.
Nu trebuie sa inventam apa calda. Exista.
Doar că în RO cu gropile de gunoi unii fac milioane ( vezi cazul Glina cu implicarea mafiei din Palermo) iar alții primesc spaga groasa fara de care bugetarul nu are vila , Mercedes în garaj și fiul la Londra la școală. Primarul e tot bugetar.
Corupția generalizată din Romania e principalul motiv de înapoiere d.t.p.d.v.
Basca procedura de infracțiune a UE că nu am închis gropile de gunoi. ( Că de reciclare , centrale termice pe gunoaie , nici poveste in tara minunilor)
Aspectle sus mentioante sunt in occident de zeci de ani practica curenta si tot mai mult perfectionata, noi suntem inca stadiul aruncatului gunoiului, pe unde apucam.
Inainte sa vorbim de tot felul de programe ar terbui sa discutam despte mentalitati, la ce ajuta daca un primar de comuna mai are toaleta in fundul curtii si nu are nimic de obiectat ?
De ce destui compatrioti prefera aruncatul gunoiului pe camp , undeva in niste rape, in rauri si fluvii, al lasa pe plaja sau pur si simplu il arunca pe geamul masinii, de regula scumpe.
Gunoiul si deseurile menajere, molozul si alte materiale considerate „gunoi” se pot revalorica apropae in intregime si redate circuitului productiv.
Gunoiul menajer o data sortat poate compostat si obtinut substrat biologic care poate fi folosit in mult locuri.
Resturile pot fi arse in centreale termoelectrice performante putandu.se obtine energie de tot felul.
Sute de mii de tone de dejectii animaliere in urma cresterii lor in ferme poate fi valorificat otinundu-se biogaz.
Totul depinde de cum se organizeaza colectarea acestor deseuri si la ce costuri, in acest caz o subventionare in parte din partea statului fiind binevenita, ar fi bani mai bine investiti decat in alte precum ajutoare sociale, proiecte inutile etc.etc.
Nu in ultimul rand, cel care produce aceste deseuri trebuie responsabilizat si implicat incepand din clasa 1 si pana la nivelul industriei.
Este nevoie de stimulente si solutii astfel incat oamenii sa poata avea la dispozitie forme diverse prin care pot scapa, pe gratis, de gunoi spre exemplu la nivelul fiecarui oras si comuna intr-un centru de colectare.
La acest nivel pot interveni subventiile, investia fiind rentabila, investim intr-un mediu curat si sanatos,
la urma urmei intreg gunoiul fiind platit intr-un fel sau altul de consumator iar cel care il revalorica trebui sa-l recumpere la un pret stabilit si negociat.
Va rog sa cititi din Cotidianul de azi, on line, articolul Nelu Iordache, cauza unui dezastru ecologic, apropo de deseuri. Nimic nu s-a facut in 30 de ani de primarii Capitalei si de sectoare. Judetul Ilfov desfiintat si creata zona metropolitana a Capitalei pentru gestionare corecta a terenurilor.
30 MW electrici. O gluma proasta. In Bucuresti discutam in centralale de cogenerare, pt ca termoficare e denumire sovietica, de o putere elelectrica produsa iarna de:180 MW la CETVest, 100 la CET Sud, 50 la Grozavesti si 50 la Progresu. Asta doar cu un grup pentru fiecare Cet, instalatul e mult mai mare.
Domnul are idei bune, economic insa nu se pot sustine pt ca investitiile sunt f mari si fara subventii, nerentabile. Deseurile nu se vor utiliza in Buc, Mafia gunoiului e bine infipta si ,,taie” dorinta politicienilor de a face schimbarea.
O metoda cumva mai eleganta e depozitarea gunoiului in halde, acestea se acopera cu folii si ici, colo se construieste o priza de gaz metan. Prin fermentare gunoiul produce gaz metan care se colecteaza si poate fi folosit. Cantitatile de gaz sunt extrem de mici, dar totusi ecologic vorbind merita, nici cheltuielile nu sunt prea mari si se reduc masiv mirosurile care aapar la gropi deschise.
Asa e. Pacat ca nu se aplica. 30 MWh/zi egal cu 1.3 MWh/h. Lol. Un motor mediu de la Jenbacher MWM sau Cat.
Pentru ce am scris deasupra valorile din CETuri sunt in MWh/h produsi nu in MWh/zi cum zice autorul (aici am un dubiu, vred ca a gresit calculul sau a scris aiurea, e mult prea putin cat i-a iesit)
dar dispar cele 1.000.000 tone de deseuri urbane – gunoi menajer. e un plus!
„Problemele energetice ale viitorilor primari” sunt expuse în articolele domnului Cosmin Gabriel Păcuraru din diverse perspective, dar aș dori să aflu când vor fi date în folosință unitățile 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă.
…Pentru că ar fi rezolvate astfel multe dintre problemele energetice ale viitorilor primari.