luni, aprilie 22, 2024

Problemele fermierilor, pe cifre

Fermierii au iesit in strada si vad ca unii nu inteleg ca problemele lor chiar sunt reale, grele, nu e nimic politic, ba chiar mai mult, intr-o perspectiva mai larga avem de-a face cu ceva si mai  grav.

Am o exploatatie agricola mixta  de vreo 20 de hectare,  cateva vaci de lapte, urmaresc cotatiile internationale, volumele si preturile, am cumva o idee despre “the big picture”, asa ca pot sa va spun de la firul ierbii ca, la preturile de acum, nu doar ca multi fermieri vor intra in faliment daca nu se iau masuri urgente, dar este posibil sa avem de-a face si cu o lovitura parsiva data de Rusia pentru a provoca haos.

Voi structura un pic articolul, incercand sa sintetizez cam asa:

  1. Analiza  costurilor si veniturilor in cazul catorva culturi de baza, grau si porumb
  2. Analiza punctului de breakeven in cateva variante de productivitate si pret.
  3. Cotatiile preturilor cerealelor la diferite burse
  4. Ce face Rusia acum? Si mai ales ce pare ca vrea sa faca…
  5. Concluzii

1. Analiza costurilor si veniturilor o voi face trecand intr-un table excel costurile medii atat cu lucrarile cat si cu consumul de capital, vs diverse variante de pret si productii la hectar

Arata cam asa:

Mai pes curt, daca platesti lucrarile te costa 5090 lei/ha iar daca lucrezi tu 4223 lei/ha (fara a aduga toate, toate costurile..salarii de ex)

Vom lua ca baza 5000 lei/ha

Ponderea cea mai mare o au ingrasamintele 43%, si nu motorina!

 Manopera e intre 10 si 25% functie de performantele utilajului.

Cati bani obtinem pe hectar?

Depinde de productie si de pretul cerealelor

Iată cateva variante, fara subventie:

Deci, daca nu ar exista subventia, cheltuielile ar fi acoperite, functie de pret, doar de la casutele galbene in jos

Adica, daca pretul este de 50 bani/kg, ca sa acopar niste cheltuieli de 5000 lei/ha ar trebui sa am o productie de 10.000 kg/ha, la 70 de bani de 7182 kg/ha, la 1 leu de 5000 kg/ha si la 1,2 lei de 4160 kh/ha

Deja incepem sa intelegem ca, fara subventii avem nevoie de poductivitati imense sau preturi mari. Subventia aceea acopera o parte din costuri (20% maxim, la fiecare leu primit mai trebuie sa pui tu inca 4, nu iti cumperi “gipan” cu ei)

Daca se subventioneaza cu diferite sume/ha ce se intampla?( apropos, nu am vazut nicaieri un studiu facut de “stiutii”  din ministere cu marimea subventiei din alte tari, ca tot concuram cu ei)

Ce preturi si  ce productivitati duc la acoperirea costurilor?

2.Analiza punctului de breakeven.

Pentru o subventie de 100 euro/ha

Pentru o subventie de 200 euro/ha (cam cat e acum, daca indeplinesti si inverzirea)

Pentru 300 si 400

Observam ca la  o subventie de 200 euro/ha ar trebui sa avem o productie de 8000 kg/ha la un pret de 50 de bani/kg ajungand la o productie de 3000 kg/ha in cazul in care pretul este de 1,2 lei/kg.

Stiti cat e media multianual pe ultimii 5 ani, sa zicem? Vreo 4500…

Subventia nu imbogateste fermierul, ci scade punctul de recuperare al costurilor in limita unor productivitati mai mici, posibile la noi.

 Cu cat subventia e mai mare cu atat scade si limita.

Intelegem ca  in anii secetosi, de exemplu, pretul creste nu pentru ca se imbogateste cineva, ci pentru ca, pentru a atinge acel nivel de recuperare (macar) a costurilor fermierii trebuie sa vanda mai scump.

Nu mai socotim nivelul de tenologizare mediu de la noi vs la cel din tarile cu acre concuram in UE

Nici pretul creditelor sau alte “nenorociri”

3. Cotatii si productivitati

Ne uitam aici

https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/cotatii-bursiere/

La grau

Dupa un maxim de peste 400 euro/t (2 lei/kg) anul trecut acum suntem la 216 euro/tona (1,08 lei.kg)

La porumb

Maximul a fost cam tot atunci cand  fost si la garu…cam cand a inceput razboiul in Ucraina!!!

Acum suntem la 191 euro/tona (adica pe la 95 bani/kg)

OK, BASF probabil ca da, preturile de la Paris, de pe Matiff

Intram  aici:

Asta e “FOB SUA Golful NOLA / Grau HRW 12%”, adica “free on board”, incaracat pe vas, undeva prin  state.

La 1,4 lei kg!!!

Bun, un grau SRW

“FOB SUA Golful NOLA / Grau SRW”

Grau la 1,14 lei/kg!!! Nu anul trecut, ci azi!

 Cand la noi e 0,5- 0,6 lei/kg

Intrati aici:

https://bursacereale.com/stocks/wheat

Avem preturi intre 1,4 lei la grau HRW (Hard Red Winter) adica un grau bun de panificatie si de 1,14 lei/kg la unul mai fara gluten SRW (soft red winter)

La porumb cam tot asa:

Chiar si graul rusesc e peste 1 leu/kg

1,1 lei kg graul rusesc in 13 ian 2023!

 In Rusia, aia care  au si petrol si gaz ieftin pretul e mai mare ca cel de la noi!

Grâul ucrainean cat o fi?

0,88 lei/kg cel bun de pita si 0,77 lei/kg cel furajer

La noi cu cat se vinde? Cu 0.6 lei/kg!

Bun, OK, vorbim de preturi FOB, mai costa si transportul ceva, din Banat de exemplu e mai scump, ca e mai departe de port si costa vreo 50 de euro/tona, adica vreo 25 de bani.

Deci graul nostru, ca sa concureze cu pretul FOB ucrainan trebuie sa fie la 0.88-0,25 lei= 0,63 lei/kg

Aceasta este explicatia pretului mic, extrem de mic… Ucraina si Rusia fac dumping pe piata noastra.

Ucraina e de inteles cumva, sunt macelariti de bestiile rusesti, vand ca nu au incotro, dar la Rusia e alta treaba!

4.Rusia, pe scurt, este o tara care are in plan sa santajeze in viitor lumea intreaga cu cereale, petrol, gaze si ingrasaminte. Teroarea ruseasca nu este doar militara.

Rusia a pus stapanire nu doar pe vaste teritorii agricole din Ucraina, dar si pe recoltele de anul trecut.

Rusia este o dictatura si preturile pot fi scazute, functie de ce doreste tatuka. Iar tatuka doreste sa cumuleze cota de piata a Rusie cu coata de piata a Ucrainei. Sa planga “imperialistii” ca sa le dea Rusia mancare:

https://www.digi24.ro/stiri/externe/un-rus-spune-razand-ca-europenii-mor-de-foame-nu-au-nimic-de-mancare-implora-rusia-sa-le-dea-o-bucata-de-paine-sa-supravietuiasca-2630551

Efectul propagandei Kremlinului poate fi observat în rândul rușilor care spun despre europeni că „mor de foame” și că au ajuns să implore pentru „o bucată de pâine”.

Nu e doar propaganda:

“In the 2022/23 marketing year, Russia was the leading exporter of wheat, flour, and wheat products”

Aceasta este dinamica exporturilor rusesti, inmutit cu 1000, si in tone

2018/2019   2019/2020   2020/2021   2021/2022            2022/2023

35,863           34,485           39,100           33,000           43,500

Daca in 2018 exportau 35,8  de milioane de tone in 2022/2023 exporta 43,5 milioane, cu 21% mai mult.

“Livrarile de grau ieftin ale Rusiei au permis acestei tari sa preia o parte din cotele de piata ale SUA si Uniunii Europene, dominand vanzarile spre tari precum Egiptul, cel mai mare cumparator mondial de grau, unde in acest sezon graul rusesc a castigat aproximativ 80% din licitatii. O crestere a livrarilor rusesti spre Algeria ar fi o lovitura pentru exportatorii francezi de grau pentru ca Algeria este principalul lor client iar exporturile Frantei in afara Uniunii Europene sunt prognozate sa se reduca la jumatate in acest sezon.”

5.Concluzii

Productivitata medie la noi, arat cam asa:

AnulSuprafaţa 
ha
Producţie medie
Kg/ha
Producţie totală
to
20152.166.5913.7807.962.421
20162.137.7313.9448.431.131        
20172.052.9174.88810.034.955
20182.116.1544.79310.143.671
20192.168.3704.74910.297.107
20202.145.7912.9876.410.194

Anul asta cica am avut 5000 kg la hectar. Poate.

OK, daca ne uitam la tabele, pentru 5000 kg/ha un fermier “mediu” ar trebui sa vanda cu 1 leu/kg… nu cu 0,6 lei/kg!

Fara sa castige nimic!

Pretul ar trebui sa fie cel putin 1,2 lei, ca sa nu lucrezi pe gratis.

Este un pret mare, fata de preturile de pe pietele internationale?

Nu. Am ajunge la 1,2 lei, cam cat e cel american, argentinian etc.

Rusia si Ucraina vand sub pret, din motive diferite, evident.

Ucraina nu are incotro, este o tara distrusa de barbari, vand cu cat pot si pe unde pot, iar Rusia vrea sa distruga agricultura din Europa in general, si pe cea din tarile foste satelit in special.

Rusia produce cca 30% din ingrasaminte la nivel mondial, se fac din gaz metan, si Rusia are din belsug.

Controleaza prin asta partial si China, care, iarasi, prin metode de dumping, a devenit cel mai mare manufacturier din lume.

Alta parghie de control!

BRICS, o alta parghie prin care Rusia vrea sa controleze si alte resurse…dar asta e alta discutie.

Una peste alta, fermierii din Romania vand in paguba, socotind si subventia aia mult hulita de toti papagalii care vorbesc despre agricultura, fara sa fi lucrat nicio zi macar pe camp sau in grajd.

Da, pute, e adevarat!

Daca mai adugam la toate astea multimea de disfunctionalitati (pe care nu le mai insir, sunt o groaza, cauzate de nepriceprea celor care “carmuiesc” agricultura romaneasca de ani si ani) este de inteles starea de nervozitate si masurile extreme pe care fermierii simt ca trebuie sa le faca… A ajuns cutitul la os.

Dezmatul cu bani de la buget pentru oricine, numai bugetar sa fie, amplifica furia pe care o simte orice fermier adevarat.

 Nu avem zile libere, nu avem revelioane, Craciun sau Paste,  nu primim vouchere, al 13-lea “salar”, prime sau pensii speciale, muncim pe rupte sa nu ne falimentam micile afaceri pentru care am  varsat sange si sudoare.

OK, noi am ales viata asta, are si frumusetea ei, dura dar frumoasa uneori!

Dar nu va mai bateti joc de noi!

 Vorbiti si vom gasi solutii!

Sau plecati dracului din scaunele alea de care tineti cu dintii!

Distribuie acest articol

158 COMENTARII

  1. Am și eu o întrebare și o pun cu bună credință: de ce vinde fermierul român cerealele imediat după recoltare, deși vede de ani de zile că astfel nu obtine un preț bun și că, prin urmare, afacerea sa este în pierdere?
    Agricultorii care au ieșit în stradă le-au reproșat guvernanților – pe bună dreptate din multe puncte de vedere – că nu sunt pricepuți și nici bine intenționați, că actul lor de guvernare este absolut neperformant.
    Dar, mă întreb, noi ceilalți suntem performanți în ceea ce facem? Dacă afacerea mea agricolă merge an după an în pierdere și eu nu găsesc nicio soluție să o aduc pe profit sunt performant?
    Ce ar trebui să fie economia României, nu cumva o suma de afaceri performante?
    Reproșez statului toate afacerile sale neperformante din întreprinderile de stat care adăpostesc clientelă de partid. Reproșez statului birocrația și legile strâmbe.
    Hai să-mi reproșez și mie ceva: că nu îmi fac datoria la locul de muncă sau în businessul meu, că nu îmi dau interesul, că nu sunt creativ, că vreau, când îmi ajunge cuțitul la os, ca statul să acopere lipsa mea de performanță.
    Pentru că, da, toate acestea însumate sunt România de astăzi, România noastră.
    Să se dea jos din scaune miniștri de astăzi! Foarte bine, oricum, periodic, se întâmplă asta. Și? Se rezolvă ceva în acest mod?
    Nu. Până când nu vom fi fiecare la locul nostru performanți, va trebui să ne mulțumim cu realitatea curentă, oricât de frustrantă este ea. Cheia schimbării nu este în stradă, ci în transpirația, deșteptăciunea și dedicarea cu care ne facem treaba în fiecare zi.

    • Cauza e că s-a procedat greșit de la început! Trebuiau făcute investiții în agricultură pe banii europeni, nu pomeni la hectar. Silozuri de depozitare a recoltelor, perdele forestiere, irigații, plantarea cerealelor care dau productivitate mai mare pe diferitele zone de climă ale țării, făbricuțe locale pt prelucrarea recoltelor, subvenții care să fie egale cu cele ale celorlalte țări din UE, etc.
      Toate astea aplicate de la intrarea în UE, ar fi dus acum la recolte mult mai mari ( adică peste galbenul din tabel cu mult), obținerea unei valorificări locale a recoltelor prin prelucrarea lor ( nu să cumpărăm cocă înghețată pt pàine, biscuiți, cipsuri, macaroane și paste). Ce face ministerul agriculturii? Strategii pt culturi, studii de impact meteo, pe schimbări climatice?
      Nimic! Zero!
      Știe ministerul de existența perdelelor forestiere înființate de savantul Ionescu-Sisești? Acelea defrișate pe timpul comunismului, dar pastrate de bulgari în Dobrogea și de Ucraina in Bugeac. La ei sunt acum recoltele de 2 ori mai mari la ha.

      • Corect@ Ciudat este ca, Romania, prin Ciolos, comisar, Stolojan , comisia de agr in Parlamentul EU, a sustinut platile la hectar in destrimentul dezvoltarii rurale, desi era clar ca pierdeam vreo 250 milioane euro/ an …

        • Le-au sustinut fraudulos. Avertizorul de integritate care a sesizat APIA si a luat masura sa fie diminuata suprafata cu 42,8 ha, pentru care fermierul cinstit a primit necuvenit subventii, zeci de ani buni, a fost sanctionat si umilit .

    • Sa fie bine ca sa nu fie rau, vai ce bine ar fi. Daca Asf-ul trage tepe pe banda rulanta soferilor si antreprenorilor, sfatul dvs ar fi ca sa imi repar masina mai bine sau sa renunt la ea? Mai bine sa renunt la masina, nu e asa?, sa stam cuminti la locurile noastre si sa ne vedem de treaba.Teapa cu Euroins e din vina mea, vreti sa spuneti, sau am si eu o vina pe undeva, nu se poate altfel, nu=i asa? Presupuneti ca antreprenorii esueaza toti din lene sau din nepricerere? Sau din din prea mare corectitudine majoritatea? Legile din Romania nu sunt facute pentru oameni corecti, ci pentru cativa smecheri din agricultura. Atitudinea dvs este ca sigur ai facut tu ceva rau. Asa fac gaborii, si nu ma refer la politistii corecti, ci la aia car vor spaga si tot iti gasesc ei ceva.

      • @Bebe

        ASF -ul e un cuib de sinecuristi, fara indoiala, ca atatea alte instituti ale statului roman, nu pare capabil sa-si faca datoria. Deci nu putem astepta vreo solutie, de-aici.

        Inteleg ca agricultorii vor „RCA ieftin” (pe modelul Euroins sau City insuramce, adica „eu vreau RCA ieftin, nu-mi pasa ca cel pagubit de mine nu-si recupereaza paguba”. In loc de asta, nu, mai bine, un produs de tipul „RCA cu limita de suma asigurata”? Adica, esti asigurat, ai RCA (ieftin), ai drept de circulatie, dar, daca paguba e mai mare decat suma asigurata, platesti pagubitului din buzunarul (si patrimoniul) propriu. Cum suna? :)

      • Atitudinea asta de victima care nu poate face nimic nu ajuta nici atat… Cand dai faliment, te intrebi ce puteai tu sa faci mai bine, nu ce puteau altii sa faca pentru tine. Altfel, n-ai ce cauta sa faci afaceri. Ii lasi pe altii sa-si bata capul, daca nu te pasioneaza subiectul.
        Da, e loc de mai bine si in legi, si in institutii. Daca vrei sa le schimbi pe alea, faci politica, nu agricultura. Sau mai pui botul la un mic protest din cand in cand, desi nu stii cine sunt „liderii” si cu ce se ocupa.

    • ”…Am și eu o întrebare și o pun cu bună credință: de ce vinde fermierul român cerealele imediat după recoltare, deși vede de ani de zile că astfel nu obtine un preț bun și că, prin urmare, afacerea sa este în pierdere?…”

      Exact din acelasi motiv pentru care România nu are posibilitatea sa stocheze energe electrica și o vinde în pierdere.

      Stocarea este un concept economic cunoscut si de veveritele de pretutindeni

      PS . sa vedem care sunt cele mai mari capacitati de stocare cereale, unde sunt localizate, si mai ales cine le are in proprietate ”și face jocurile cu preturile in piata libera”…dupa aia mai discutam

    • Pentru ca pretenii nostri din Vest, ne-au dat niste bani prin 98/99 si noi ne-am angajat sa reducem rezervele de stat , sa inchidem institute de cercetare, sa privatizam depozite cereale, etc. Acum pretenii nostri, au distributia de seminte, pesticide, ingrasaminte, transport, depozite. De fapt agricultorul roman vinde productia inainte sa puna prima samanta in pamant, la pretul dictat. Asa au saracit de pe un an pe altul, si acum le-a ajuns cutitul la os si si-au adus aminte ca au si drepturi

    • Vin cu un exemplu. Zic eu ipotetic, dar cine îl consideră rupt din realitate, poate să-l completeze. Tatăl a înființat o afacere agricolă, care lucrează 1000 de ha în Bărăgan. Are doi fii, unul este reprezentantul unei firme care face trading agricol (X), altul al unei firme care face comerț cu mașini agricole (Y). Cum decide ce însămânțează? Păi, după ce sămânță vinde cu discont mai mare X, ca să ia fiul bonusuri. Și apoi, la recoltare, vinde recolta tot prin X. Ce mașini agricole cumpără? Păi ce vinde firma celuilalt fiu, Y, ca să ia și el bonusuri. Fiii își cumpără SUV-uri și își fac vacanțele în străinătate. Afacerea agricolă merge la voia întâmplării, proprietarii cer bani mai mulți din arendă, concurenta altora este nare, tatăl este sub presiune, dar nu schimbă nimic. Și cum ar putea să o facă? În ianuarie 2024 iese la protest, împreună cu fiii săi. Pentru că statul trebuie să-i protejeze pe cei care ne pun pâinea pe masă…

      • Eu nu sint de acord cu prostia asta – ,,statul trebuie sa ii protejeze ” pe nu stiu cine . Sa mai terminam odata cu situatia asta in care guvernul , prefectura , consiliul judetean , primaria joaca rol de closca . Poporul roman trebuie responsabilizat . Nu sint de acord cu nici o subventie . Cit costa biletul de tren fara subventie ? 50 lei ?!. Cine isi permite se urca cine nu, nu . Ca sa nu spun ca si cel care isi permite poate sa nu se urce daca nu vrea . In acest fel ii pui pe oameni sa gindeasca la solutii . Cit costa o piine fara subventii ? 5 lei ?! Cine isi permit o cumpara cine nu nu . Poate in acest fel nu mai gasesc piini si produse de patiserie aruncate pe strada , la ghena de gunoi , sau aiurea . Ghena de gunoi in cartierul unde locuiesc e plina de piine , mincare gatita in casa sau de la catering , borcane cu gemuri , compoturi , muraturi , jumari , …. cite ai mai cite . Sa arunci mincarea inseamna nesimtire , imbecilitate , iresponsabilitate si inconstienta .

          • Ce legatura exista intre cele spuse de mine si comentariul dumneavoastra ?
            Nu va ( mai ) obositi sa imi raspundeti . Nu este necesar .

    • @Cristian Felea
      D-le, iata istorisite (pe scurt) unele dintre lucrurile auzite direct care raspund, intr-o oarecare masura, intrebarilor dvs.
      Un client vindea o combina (moissoneuse-bateuse) Claas second-hand unui fermier din MH. MH e un judet in spre partea de jos a clasamantului prosperitatii in Ro.cum bine cunoasteti.
      Fermierul respectiv, evoluat din taran obisnuit (nu in sens peiorativ), avea la acel moment (2016) o exploatatie agricola de vreo 400ha din care in proprietate 32ha. Restul in arenda!
      – Cum merge treaba ? Cum va descurcati ?
      – Ah, bine! Cum sa mearga?!? Nu e usor da’ nu ma plang.
      – Da’ de ce va trebuie combina asta de 37k Eur? De ce nu folositi tractoare ro.dintr-acelea vechi UMTB facute pe timpul lui Ceausescu?
      – Ah, pai am avut deja 6-8 din alea. Mai am unu’. Domne’ nu sunt rele, cu ele am inceput. Nu, de fapt am inceput cu 1 caruta, am ajuns la mai multe carute pana cand mi-am luat un tractor ro.
      Dar acum am vandut toate tractoarele ro, mai putin unu’, dar il vand si p-ala.
      Cu tractoarele astea noi si batozele astea noi lucrez mult mai mult, mult mai repede si mai ieftin decat cu cele ro.pe care le aveam inainte.
      Uitati-va si dvs.au roti mai mari, trec ma usor prin noroi/teren moale, tractiune mai buna, motoare mai puternice si consuma mai putin, se ataseaza mai multe tipuri de utilaje. Pai degeaba dau eu atata banet pe unul second-hand. Pai ce, eu sunt prost?!?

      Plata s-a facut cash/virament (prin CEC bank); omul avea disponibili banii din ceea ce castigase din agricultura (exclusiv cereale), nu credit nu nimic.
      In curte avea un BMW superb de minimum 60k Eur…..
      – E a’ lu’ fii-miu. E baiat tanar, se duce si el la fete…..si fetele…. :-)) . I l-am luat ptr.ca munceste f.mult, f.mult. Zi lumina noi doi muncim tot.
      Poate ca omul exagera putin, dar situatia faptica nu poate fi contrazisa.

      Intr-o zi vad la viata satului un fermier din acelasi judet care exploata (nu stiu in ce forma de proprietate) vreo 3000 ha. Se plangea ca l-au parlit/inselat niste comercianti de austrieci de utilaje agricole si i-au vandut utilaje second-hand drept noi….. Era in situatie nasoala, aproape insolventa, etc. Asa o fi, nu zic nu. Realizatorii emisiunii il plangeau teribil.
      Dar din sursa directa va pot spune ca in anul precedent emisiunii cu pricina niste fermieri tot din MH care exploatau (majoritatea terenului era in prop.lor) cam 1000ha facusera cam 1 milion Eur !! Brut! Cam 600kEur, probabil, costase finantarea. Ramasesera cu 400K pe care ii pusesera la banca deoarece voiau sa finanteze cash/fara credit (cea mai mare parte din) recolta de anul urmator.
      Fara sa plateasca ingrasamintele, pesticidele, motorina la pret de catalog ci la pret de discount ptr.ca urmau sa achizitioneze in lunile in care NIMENI nu cumpara si vanzatorii sunt gata sa lase la pret substantial. Inca ceva. La pretul de catalog mentionat se adauga dobanda de credit daca cel care cumpara vrea sa plateasca la recolta. Dar la recolta preturile de vanzare a produsului agricol sunt mici. Asa ca fermierul trebuie sa se strofoace, sa se cazneasca, sa iasa din acest cerc vicios.
      Cum naiba de a ajuns in faliment/insolventa Porumboiu care exploata vreo 50.000ha?!? Va dati seama ce suprafata ?!? Asta e de fonduri mutuale/speculative de pe wallstreet, oligarhi rusi&ukr. E ceva incredibil !
      Acum, in sprijinul fermierului ro.este natura si istoria geologica. La noi si prelungindu-se in Basarabia si sud-estul UKR sunt cele mai bune soluri din LUME. Orice specialist in pedologie va va spune asta. Eu am avut curiozitatea sa intreb un prof.univ.american de la univ.of N.J.

      In UE nivelul rentabilitatii unei ferme incepe, minimum, de pe la 50ha. In FR un fermier care exploateaza 250ha e „regele petrolului”. Dar in conditiile subventiei agr.prin PAC. Ptr.ca la simplul joc al pietei mondiale fermierii UE ar fi, mostly, in faliment.
      Banuiesc ca nu trebuie sa argumentez ratiunile f.serioase ptr.necesitatea subventiei: suveranitatea&securitatea alimentara europeana, evitare santajului financiarizarii extreme a agriculturii de catre marii jucatori financiari americani, pastrarea diversitatii productiei si a know-how, etc, etc.
      UK (politicenii brit.) s-au opus mereu PAC. Culmea, fermerii brit.au votat orbeste ptr.Brexit in conditiile in care UE a fost cel mai mare aparator al lor, politicienii brit.fiind cel mai mare dusman. Dar s-au dus. Pe fond, ptr.fermieri UE e un efect pozitiv.

    • Domnule Felea, afacerile in agricultura merg greu, nu intotdeauna pe pierdere dar merg greu. Nu este vorba de nepriceperea oamenilor ci de variabile care nu se afla sub controlul lor si care, in afara de conditiile naturale, le afecteaza negativ activitatea. Domnul inginer v-a dat un desfasurator de consum, verificati dvs care este impactul scumpirii motorinei de la 5 la 8 RON/litru. Mai puteti vedea si care e impactul cresterii pretului la ingrasaminte, ierbicide sau cel al scumpirii utilajelor sau al costurilor de intretinere pentru acestea. Nu are nici o legatura cu priceperea oamenilor, are legatura cu un sistem mafiot care controleaza distributia si implicit preturile, facand inutila stocarea si vanzarea cu intarziere prin manipularea pietei(ei dispun de capacitati de stocare prin care „inunda” piata cand e nevoie pentru a evita o crestere de pret). Nu e vorba doar de marii mafioti(traderi) de cereale(eu le zic mafioti, ei isi zic traderi) e vorba de intreaga retea nationala de comert si distributie de produse alimentare care preseaza producatorii de carne si indirect pe cei de cereale. Un sistem complex, construit in timp si care a beneficiat, beneficiaza si va beneficia de sustinerea si/sau implicarea directa sau indirecta a unora dintre fostii dvs colegi de serviciu. Sunt sigur ca vedeti imaginea de ansamblu. Securitatea alimentara(asta inseamna si productia) cred ca e un subiect de siguranta nationala mai important decat achizitia unor gioarse numite pompos „armament”. Am senzatia ca nimeni nu nimeni nu se mai ocupa cu adevarat de asta, nici in CSAT nici in SRI.

    • Buna,
      Si eu mi-am pus aceasi intrebare. De fapt am intrebat un fermier care cultiva porumb si mi-a raspuns ca nu castigi foarte mult deorece in cazul lui porumbul in cateva luni pierde apa (se deshidrateaza) si chiar daca pretul e mai mare pierde la kilogram.
      Deci asta e raspunsul de la fermier. Spune ca imediat dupa recoltare e cel mai bine sa fie vandut + ca se mai adauga si cost pentru depozitare.

      • Si calitatea? Inainte de a”pierde apa” cum e?
        Lemnul de foc se pune pe foc imediat ce s-a taiat? De fapt de-aia lemnul se vinde la volum nu la greutate, ceea ce se facea si cu cerealele pe vremuri: O banitza de grau/porumb nu se vindea la cantar

        • 1. Tin sa precizez ca nu sunt fermier;
          2. Doar am raspuns domnului Cristian Felea;
          3. Toti avem ceva legaturi cu satul. Daca chiar te pasoneaza un domeniul du-te si cauta rapsunul direct de la sursa;
          4. Ce am postat e exact raspunsul fermierului.
          5. Acest fermier nu e unul gigant cred ca nu are nici 20 ha.
          6. Apropo de raspunsul domnului Mircea M. legat de stabilirea pretului in functie de umiditate. Aici nu se aplica deoarece cam intreaga productie o vinde la ciobani. In jud. Hunedoara, ciobanii reprezinta principalii cumparatori deoarece au nevoie de porumb pentru oi pentru iernat. Deci credeti-ma nimeni nu controleaza umiditatea.
          7. Ca e moral sau nu, nu stiu. Doar ma gandesc la producatorii de mezeluri care adauga apa cu sare la greu.
          8. Intre agricultura teoretica si cea practica. In satul unde locuiesc bunicii mei inca se mai pastreaza depozitarea pe timp de iarna direct pe camp. Adica nu se culege porumbul decat iarna tarziu, uneri pana aproape de craciun. Deci agricultura arhaica inca se mai practica la noi.
          9. O zi buna sa aveti

          • Eu am avut client un cioban ani de zile…un tip hitru si zgarcit ceva de speriat :P
            Am vazut prima dat la el o chestie: turna porumb cu o oala intr-o galeata de tabla si asculta zgomotul.
            Apoi m-am prins…verifica daca porumbul e uscat dupa zgomot.
            Am verifica si eu dupa aia…e ceva, nu e la marele fix, dar e ceva.
            Clientii care risca si nu verifica umiditatea au „sanse” mari sa se trezeasca cu porumbul mucegait. Sau loptaeaza pana le iese pe nas :P

          • Asta voiam sa spun: sa nu comparam preturi pe clase de produse diferite, pe criterii diferite, doar ca sa avem motive sa ne aratam nemultumiti… Nici eu nu sunt fermier, m-am nascut la tara, e drept, dar pot sa inteleg ca pentru consumul animalelor nu sunt aceleasi criterii de calitate ca pentru alimentatie. Iar silozurile nu sunt pur si simplu niste vase mari in care se depoziteaza cerealele. E si acolo o tehnologie intreaga.

    • Dl.Felea, este o poveste faptul ca la recoltare este pretul cel mai mic.
      Piata cerealelor este foarte volatila si depinde de multi factori.
      Sezonul actual si cel precedent am avut cele mai mari preturi la recoltare.

    • Unii vand productia la recoltat pentru ca au de platit inputurile(samanta, ingrasaminte, produse fitosanitare, motorina, etc) pe care le-au luat cu plata la recoltat, altii au nevoie de bani pt plata arendei si a impozitelor, altii au nevoie de bani pt plata unor salarii restante, altii au de platit ratele la banci pt leasing-urile de la utilaje, altii nu au unde sa o stocheze, altii nu au conditii de stocare cu mentinerea calitatii cerealelor, pe altii ii costa in plus sa intretina in siloz cerealele pana la vanzare si nu renteaza, altii au experienta anilor trecuti cand pretul la recoltat a fost mai mare decat toata perioada urmatoare, etc etc etc. Sunt diferite motivele fiecaruia.

      • mai exista si riscul sa ramai cu marfa nevanduta, sau sa fii nevoit sa o vinzi in dezavantaj dupa ce ai suportat pierderi la stocare

    • ,,că nu îmi fac datoria la locul de muncă sau în businessul meu, că nu îmi dau interesul, că nu sunt creativ, că vreau, când îmi ajunge cuțitul la os, ca statul să acopere lipsa mea de performanță ”
      Daca imi fac datoria pe ogorul pe care il detin in proprietate numai si numai eu stabilesc . Din pacate politicile guvernelor din Romania au fost tot timpul de asa natura incit orice antreprenor trebuia sa se alinieze la standardele in primul rind fiscale ( dar pot sa le mentionez si pe cele comerciale ) . Ridicarea acestor standarde prin lege are un sigur scop ; cresterea incasarilor bugetare din taxe si impozite . Sint antreprenor si afacerea mea produce intr-un an intreg , in medie , mai putin decit salariul minim pe economie stabilit de tilhari . Daca cuantumul lui creste prin efectul legii eu trebuie sa inchid afacerea . De ce ? Sau alta situatie ; daca afacerea produce venit mediu anual sub salariul minim pe economie si eu sint multumit cu asta caci cheltuielile mele sint reduse si le acopar cu un astfel de venit , de ce trebuie sa vina guvernantul sa ,, puna perna ” pe afacerea mea ca sa o axfisieze ?! Stabilirea salariului minim pe economie este o imoralitate si o imbecilitate . Salariul trebuie sa ia nastere prin negociere la angajare si dupa . Ce treaba are guvernul daca la un angajator vin doi candidati si in urma negocierilor acesta il angajeaza pe cel care solicita salariul mai mic ? Cel care solicita salariul mai mic are pofte/ necesitati mai putine decit cel care solicita mai mult . Isi imagineaza cineva ca exista roman ( in rindul celor care sint acum captivi ai salariului minim , vreo 1.500.000 ) care nu stiu sa negocieze salariul in functie de necesitatile sale ? Ce tot flutura guvernul grija asta sociala ?! O grija sociala care ii tine captivi in mare parte firmelor straine care au fost primite in Romania cu subventii de la buget si scutiri de taxe si impozite ….
      Vreau sa fiu lasat sa imi cistig existenta din ceea ce produc intr-un mediu fiscal care sa nu mai fie modificat 5-10 ani . Si dau scris ca nu vreau nici un sfant de la bugetele publice indiferent ce mi se intimpla in mod natural . Imi aduc aminte acum si de obligatia platii RCA si asigurarea obligatorie de locuinta . Eu vreau ca astea sa fie eliminate . Am platit RCA 10 ani si nu am lovit pe nimeni cu autoturismul . Banii mei platiti la RCA au mers pentru plata despagubirilor unor evenimente savirsite de altii . E imoral . Pentru ca vreau sa platesc numai pentru paguba ce o produc eu . La locuinta , alta imoralitate . In zona unde am locuinta exista risc numai de cutremur . Dar eu trebuie sa platesc si pentru celelalte doua . In plus , vreau sa am posibilitatea sa ma asigur daca vreau si unde vreau pentru riscuri legate de locuinta . De ce sint vinovati altii daca eu am hotarit sa imi contruiesc casa pe un teren care o poate lua la vale ? De ce sa nu aibe responsabilitate fata de acest lucru cei de la primarie / urbanism sau cei de la ISC care trebuie sa ma atentioneze sa nu imi fac casa in zone supuse riscului de alunecare de teren sau inundatie ? Dau scris ca nu vreau un sfant de la bugetele publice in cazul in care cutremurul imi pune casa jos . In astfel de cazuri romanul nu trebuie sa intinda gitul si mina la institutii bugetare ci sa se ajute unul cu altul si sa dea flit bugetarimii si guvernantilor .

    • Am fost extrem de obosit si ocupat zilele astea…incerc sa raspund la cat mai multi comentatori
      Incep cu primele comentarii, uneori chestiunile se repeta.
      1. Pretul cerealelor este dat in conditii „stas’ de calitate:umiditate, corpuri straine, continut de gluten-la grau, elasticitate, proteina sau ce intereseaza cumparatorul de regula.
      De ex. daca vinzi un porumb la 28% umiditate si la stas ai impus14% pretul pe kg este corectat scazand apa aia in plus….deci nu e nicio sfaraiala a, sa vinzi porumb ma „greu”
      Ba chiar mai mult, cerealele care depasesc umiditatea de depozitare necesita musai un proces de uscare pana la umiditatea de depozitare, asta costa si scade si mai mult pretul final pe care il primesti.
      2. Este de inteles ca cei care recolteaza la umiditati mai mari si nu au uscatoare(care nu sunt deloc ieftine) trebuie sa „sape”cat mai rapid de ele, ca sqa nu le mucegaiasca in depozit. Sau a plateasca uscarea…care incaraca si mai mult costurile
      3. un ndepozit de cereale profi nu e doar o platforma de beton, cerealele trebuie „plimbate” periodic, aerisite, protejate de gargarita si alte lighioane…nu e ceva simplu ca si cum ai pune setul de anvelope in garaj :P
      4 evident ca pricepere fermierului este de baza, adesea se face suprainvestire in utilaje, ratele nu pot fi achitate pentru ca nu s-a facut un calcul elementar de genul pret-volum-cost, care iti va spune cata ar trebui sa lucrezi cu acel utilaj astfel incat sa ai o amortizare logica, (la ore de lucru, ha) nu din aia pe care o gasesti intr-o conta rigida.
      de ex, amplificand u npic ca sa fie mai usor de inteles, chiar daca un utilaj care in conta o amortizare pe 10 ani una etse sa lucrezi 10 ha sau 10.000 hectare in aia 10 ani, Daca scula a costat 10.000 euro, de ex, vei avea costuri de de 1000 euro/ha sau de 1 euro/ha.
      De aceea am introdus in tabel si pretul lucrrilor+pretmsminte erbicide etc ca baza de calcul ptr un cost mediu. Acest reprezinta un fel de cost de oportunitate care nu trebuie depasit…si per care trebuie sa-l iei in calcul atunci cand investesti in ceva, orice. La fel e si cu costul de oportunitate la depozitare…daca hala ta se amortizeaz in 400 de ani nu prea are rost sa o faci :P
      Cam atat…trec si la alte raspunsuri…si asa nefasta se uita cam ponchiu la mine, tacane tastaura in draci, ma grabesc, nu mai am timp a verific si sa corectez de aia mai si gresesc, ma rog de iertaciune :P

    • Ar fi bine daca ar vorbi cei in cunostinta de cauza. Avem o exploatatie de 600 de hectare si nu ne permitem silozuri. Vindem marfa ca avem nevoie de lichiditate pentru cheltuielile curente. Ar fi bine sa fie infiintat un program de insilozare, dar asta va duce la perturbari majore ale preturilor caci toti vor stoca, si vor astepta momentul oportun.

    • Din pacate cifrele nu sunt corecte in ce priveste preturile.
      Nu cunosc costurile fermierilor pe hectar( oricum depinde de marimea si dotarea fiecarui fermier)
      Dar pretul in Constanta a fost si este mult mai mare decat mentioneaza autorul articolului.
      De fapt autorul compara preturi FOB (Rusia, USA,etc.) cu preturile la poarta fermierului.
      Adica mere cu pere.
      Asta ar fi prima eroare.
      A 2-a este pretul in sine care la poarta fermierului a fost tot sezonul in intervalul 0,8-0,98 lei/kg.
      Nu inteleg de ce foloseste cifre false, dar pe termen mediu si lung fermierii au o activitate profitabila , se dezvolta si prospera.
      Este adevarat ca sezonul agricol actual a fost foarte dificil pt.fermieri pt ca inputurile au fost scumpe la insamantarea din toamna trecuta,iar preturile cerealelor au fost pe trend scazator.
      Dar faptul ca 1 sau 2 ani din zece au pierderi nu inseamna ca este o afacere proasta.

      • 1. Am precizat in articol..pret FOB, adica incaracat pe vapor. Daca recoltez in Braila (chiar am un prieten in Braila si intotdeauna el vindea cu cel putin 15 bani mai scump) si vand cu 90 bani, transportul ma costa 5 bani, incasez 85 de bani…cu atat vand de fapt, atat imi intra in buzunar
        Daca vand din Banat tot cu 90 bani (cumparatorul atat da, e treaba ta cum si cat te costa trasnsportul pana in Constanta) si transportul te costa 25 de bani incasezi de fapt 75 de bani…asta e pretul real.
        2. nu stiu despre ce zone vorbiti, eu nu am putut sa vand cu 1leu/kg nici la sac,:P in piata la Buzias, de ex, cu sacul, se vindea cu 80 bani…baza cumpara cu 70 de bani la stas, ieseai la 60 bani la kilul de combina. Nu ma credeti? OK, nu cade cerul…
        3. aveti bani bagati in agro sau chibitati de pe margine? ca sa stim o treaba cu afcerile proaste pe care le suporta altii…

  2. Cu cât citesc/aud mai multe voci care vin din sectorul agricol, cu ațât pricep mai puțin ce se întâmplă. Nici articolul de față nu mă lămurește în ciuda tabelelor și graficelor afișate. Aud că agricultura este nesatisfăcătoare din punct de vedere economic și că statul nu dă suficiente subvenții. Si cu toate acestea nu aud de mari falimente sau mari asocieri în domeniu. Nu aud că producătorii de anumite plante pun mână de la mână și fac o fabrică de ulei sau de bulion. Cât de scumpe pot fi? Deci, ceva e neregulă dar modul de rezolvare e de alt tip decât cel abordat până acum.
    Si, ca să-mi aduc și eu contribuția la multele aspecte care se prezintă pe acest subiect, am cunoscut întâmplător câteva persoane deținătoare de un număr mic de hectare de teren agricol care primesc subvenție pe acel teren fără să-l cultive cu ceva; nu-l vând, nu-l arendează, nu-l folosesc, pur și simplu îl păstrează pentru a primi acei bani. Cum, naiba, e posibil? cei care fac plățile nu verifică ce plătesc?

    • Raspunsul e simplu! Marii proprietari sunt si arendasi. Ei au o societate comerciala a lor și o asociatie de arendă. Toate pierderile, cheltuielile le trec de la societatea lor pe seama micilor proprietari, care le-au dat pământul în arendă. Sistematic ei declara, recolte mai mici, ca e seceta ei nu s-a făcut nimic. De aceea nu dau faliment, ci cumpara in continuare pământ.
      Ati auzit vreodată de vreun control la un arendaș? Niciodată! Se preferă această stare feudală! Oare de ce?
      2) pt a primi subventie este verificat prin satelit că pământul e lucrat!
      Subventia e de la UE, nu de la stat, primar, președinte de partid, cum se minte pe la sate.

    • Subventia pe terenul necultivat este reglementata la nivel de PAC, nimic nou sau incredibil. Si asta de când exista politica agricola comuna!

    • Subventia nu se plateste pentru terenuri necultivate. Nici nu e logic asa ceva, nu e o renta, e un sprijin pentru lucrari agricole.
      Da, se mai intampla, am si eu cativa vecini care nu cultiva, ba si mai rau, au aparut niste boscheti care imi invadeaza terenurile mele pe la margine.
      Am sesizat la APIA, fotografii, tot tacamul, am primit un raspuns aiuritor cum ca nu au ce face, nu e stare de urgenta !!! si nu primesc niciun ban…nu cerusem nimic, voiam doar ca „ala” sa nu mai imi produca paguba, terenul meu era cu lucerna si boschetii aia imi „mancau” an de an din cultura
      Aia cu pusul mana de las mana e grea de tot la romani…va pot da o groaza de exemple.
      Spre exemplu, de ce nu puneti dvs, orasenii, mana de la mana ca sa va faceti parcari in Bucuresti? Sau un CET perfomant, ca sa nu va mai platesc eu, privatul; via buget, compensatii la gigacalorie.
      Eu, taranul nu am compensari nici la curent, ca am peste 350 kwh, nici la caldura, ca maincalzesc cu lemne, nici la gaza…ca nu am gaz.
      Dar asta nu se pune, doar subventiile primite oricujm, cam de de la „Brusal”

  3. My two cents:
    Nu cunosc agricultura romaneasca, scriu din papucii omului de pe margine. Urmaresc regulat emisiunile „Ferma” si „Viata satului”, de pe TVR. 80% dintre fermierii care-si spun parerile acolo, se plang ca statul nu le da si nu le face, ca e seceta, ca nu e productie sau ca e prodcutie prea mare si pretul va fi mic etc. Ceilalti 20% spun „nu ne plangem, am investit intr-un sistem de irigatii, avem silozuri, ne producem singuri furajele, accesam fonduri europene, ar putea fi si mai bine, dar ne descurcam”.
    Revendicarile de genul „fara e-factura” si „fara inspectori de la APIA” suna a revendicari de mafioti, nu de fermieri cinstiti. Iar la o combina de 400.000 Euro, cam cat ar fi corect sa fie RCA -ul?
    UE a pompat 40 miliarde de Euro, in agricultura romaneasca. O mare parte din banii aia au fost bagati in combinele si tractoarele care blocheaza, azi, orasele mari din tara.
    Nu neg ca unele dintre revendicarile agricultorilor au miez si sunt intemeiate. Dar tot acest protest are un fetid iz politic, pentru mine. S-au mai vazut cazuri de manipulari politice ale unor grupuri precum minerii sau dascalii, de exemplu…
    Ne place sau nu, traim al 3 -lea razboi mondial (militar, economic, informational, ideologic etc.) si, ne place sau nu, suntem parte a acestui razboi. Uneori, nu totul este despre bani si despre profit.

    • La o combina de 400mii de euro rca-ul ar trebui sa fie zero daca nu e deja. Cate combine ai vazut folosind non stop drumurile publice si cate accidente s-au intamplat cu combine? Restul articolului e evident si nu are nevoie de prea multe tabele, se vinde in pierdere contra valuta forte foarte necesara razboiului.Si astea sunt doar cifrele oficiale, se vinde si la negru ca la balamuc chiar si sub aceste preturi! E de-abia al doilea an, vandutul in pierdere nu face picioare prea lungi, insa se poate merge multi ani, romania comunista a murit dupa cam un deceniu de dumping contra valuta forte, va inchipuiti ca tot atat macar poate rezista si Rusia!

      • Nu conteaza cate combine am vazut eu sau tu, conteaza calculele companiilor de asigurari. Au algoritmi care-i asigura ca nu ies in pierdere.
        Cat despre rusia, nu exista decat doua variante: facem ceva sau nu facem nimic. Pe care varianta vrei sa mergi matale?

    • Nu prea imi plac nici mie multe aspecte din protestele astea…articolul meu arata cateva cifre care justifica nemultumirea fermierilor cinstiti, nu sustine sumedenia de bazaconii „revendicate” de tot felul de insi dubiosi. Pare ca cineva incearaca sa decredibilizeze niste nemultumiri legitime…sau e prostia celor care si-au arogat rolul de lideri ai fermierlor, nu asta a fost rolul articoluli, repet. Am vrut ca cifrele sa vorbeasca :P
      Probleme raman..asta e vina celor care ne carmuiesc, nu inteleg, sunt habarnisti, nu stiu ce sa faca, ma uit acuma la Bolos cum da din clont ca defictul in sus si-n jos, OK, asa e, 5,7% la PIB inseamna vreo18% bani lipsa la buget, un leu din sase lipseste, tot vaicareli sunt si astea, nu?…pai cand au dat cu banii in pereti la profi, pensii speciale, prime fara numar in regiile de stat atunci nu erau probleme?

      • @MirceaM
        Nu sunt doar habarnisti, sunt si ticalosi, needucati si neinstruiti. Sistemul politic din Romania este putred, in adancime si produce oameni politici putrezi, chiar daca sunt tineri.
        Pe cat posibil, trebuie sa invatam sa ne descurcam fara acesti carmuitori, care ne tot carmuiesc (cu accent pe a doua silaba).
        Cat despre resorturile recentelor proteste, am banuiala ca o parte dintre ele tradeaza o lupta interna, in coalitie sau in „monoliticul” PSD.

  4. La scoala primara am invatat o zicala pentru tarani. Cica numai cu vitele se scoate saracia din casa !
    Nu mai spun ca autorul ar vrea sa traiasca doar din cultivarea cu grau a 20 ha !? Cand se stie ca suprafata minima necesara pentru rentabilitate e de 200 ha !
    Am cunoscut candva un mic fermier austriac , detinea 16 ha teren agricol, crestea 10 vaci. Venise in Romania cu un TIR cu marfuri, mi-a explicat ca in perioadele cand e mai liber isi completeaza in acest fel veniturile. Iar sotia, vara, inchiriaza doua camere pentru familii in vacanta …
    Am vazut o statistica zilele trecute. In Franta si in Germania 80% din porumbul cultivat se transforma in siloz. Va spune ceva ?

    • In prima parte cu vitele ati nimerit-o la fix…eu vand lapte si branzeturi, in principal, de aici vin banii. cam ca austriacul ala al dvs.
      Nu inchiriez nimic, dar mai avem si alte afceri mici (atelier de croitorie, prestari servicii etc)
      Nu dau siloz la vaci, asta se face la un numar mult mai mare de animale, ai nevoie de o platforma speciala, prelate, fermeantatie, investitie care nu se justifica pt 10 vaci…si laptele are , parca, si un gust diferit.
      Al meu e grozav, furaj lucerna, fan, macinatura de porumb, triticale si ovaz, plus ceva premix ptr echilibrare..am un client care face 60 km sa cumpere 6 litri de lapte crud, are o boala autoimuna si zice ca il ajuta. Sper ca asta va spune ceva :P
      Vand doar surplusul de cereale, nu am datorii la banca, folosesc doar utilaje second hand, deja amortizate…da, am lucrat 120 ha cu doi angajati, aproape ca am dat faliment! ai nevoie de alte utilaje, alte costuri…nu e asa cum pare la televizor. Acuma s fi fost in cacao pana la gat!
      Aia cu Ge? Nu stiu de ce 80% si nu 64,5%…dar stiu ca un vecin exporta baloti de lucerna in Ge.
      Stiti cat l-a costat presa si incarcatorul? cat o casa noua cu garaj de 3 masini..sper sa scoata banii, fiecare afacere are specificul ei si trebuie sa calculezi bine orice investitie

  5. interesanta argumentatia facuta de domnul fermier paul stanescu ! sau de unul din angajatii sai ! cum se face ca nu solicitati irigatii si apa in sistem ??? nu vad aceasta solicitre in lista demonstrantilor ! probabil de aceea au productii sczute ! ca sa fiu si mai clar, 90% din protestanti sunt angajatii marilor fermieri latifundiari , nu sunt fermierii insisi. deci regia si regizorii sunt ascunsi in palatele lor! ce vedem e un schimb de replici dinainte regizat pentru o frauda atent planificata ! de aici si soliicitarea regizorilor pentru liber la frauda ! ce mistocareala de protest ! studiati actiivitatea lui paul stanescu, traian rece, doru octvian taracila si marea majoritate a varfului psd si activittea agentiei domeniilor statului casa intelegeti mai bine miza legislativa si infractionala !

  6. Tot respectul pentru oamenii care muncesc. Totuși din câte îneleg fermierii vor subvenții, adică bani pe gratis din impozitele contribuabililor. Sunt și eu un mic contribuabil și plătesc la stat jumătate din cât câștig pe PFA în alt domeniu. În afară de asta, statul ne-a impus noi obligații, efactura, certificat digital, contabil etc, care ne costă bani – bani pe care nu îi primim înapoi de la nimeni, doar îi dăm. Si credeți-ne că ne-am cam săturat de atâția bani dați din munca noastră. Eu nu mi-am permis să-mi cumpăr un amărât de teren, alții care le primesc pe gratis sau le-au cumpărat în anii 90 pe nimic nu sunt în stare să le cultive sau să le facă profitabile prin eforturi proprii? Sau hai – prin fonduri europene, am prieteni care au accesat fondurile europene și au făcut treabă bună.
    Suntem mai puțin de 3 milioane de lucrători în privat care ținem în cârcă toată țara asta – și milioanele de bugetari, și pensionarii, și minorii și asistații sociali și subvenționații. Și nouă ne-a ajuns cuțitul la os și nu ne ajută nimeni. Anaful ne pune bețe în roate și ne blochează activitatea celor cinstiți (că pe evazioniști nu-i găsește nici dracu). Nu mai ai voie nici măcar să îți desfășori activitatea legal că ți se găsește imediat o problemă și ți se trântesc amenzi (că au abrgat legea prevenției) în timp ce alții sunt iertați.
    Cred că se înțelege aici că nu e vorba de vreo invidie ci de stresul provocat de profunda lipsă de echitate.

    • Pentru ca romanul s-a obisnuit cu gandul ca „subventia” vine de la UE. Pomana.. In realitate, politica agricola comuna a UE a avut initial rolul de a proteja fermierii din tarile mai bogate ale uniunii de preturile de dumping din cele sarace. Apoi au subventionat si blocul estic pentru a-i ajuta pe fermieri sa se tehnologizeze. Doar ca romanii au luat banul gratis, l-au bagat in buzunar si tot agricultura clasica, extensiva, fac.

      Bomboana de pe coliva.. ingrasamintele alea scumpe sunt cel mai probabil importate tot din Rusia.

    • „Conform datelor oficiale furnizate de ministerul Muncii, în baza informațiilor incluse în sistemul REGES/REVISAL, în acest moment, în România lucrează legal 6.791.743 de oameni, dintre care 5.093.669 în domeniul privat, 1.573.979 sunt angajați la stat, în timp ce 123.979 lucrează în sistem mixt.” 2 august 2023

      • Cu aproximativ 10 ani in urma am calatorit in Israel si am stat intr-un hotel unde in fiecare dimineata primeam Jerusalem Post. Un articol mi-a atras atentia: la o populatie cam jumatate din cea a Romaniei acolo lucrau cu forme legale tot acelasi numar de oameni. De aici vin multe probleme, prea putini contribuabili. Asigurarea de sanatate ar trebui sa se numeasca taxa pe boala sau taxe pe sanatate, nu asigurare. Nu are caracteristicile unei asigurari. In schimb contributia pentru pensie are caracteristici de asigurare – pentru cei mai multi dintre noi – pentru ca are legatura cu contributia. Caracteristic pentru Romania este ca si aici a mai aparut o categorie. Se numesc pensii speciale dar, iarasi, ar trebui sa se numeasca altfel, salarii speciale sau venituri speciale pentru ca nu au nici o legatura cu asigurarea de pensie, de varsta. Cu alte cuvinte, din exceptie in exceptie catre dezastrul final. Nu avem o tara, nu exista solidaritate pentru ca nu exista egalitate in fata legii. Parca am fi pe peronul garii asteptand trenul care ne duce, pe fiecare, catre o alta destinatie.

        • Poate se indura si statul (degeaba0 sa iti comunice cati au contribuit efectiv, si in ce valoare la CAS si cati au beneficiat , si de cat anume. O sa fiti, distinse domn, socat sa constatati ca cei care cotizeaza trebuie sa dea si spaga , iar cei ce nu cotizeaza (atentie la lioposuctii, dezalcolizari,…) sunt marii si numerosii beneficiari. Adica, CAS este ineficienta Odata, in nov 2000, un candiat promite ca daca va fi ales, va face ordine in CAS si va afla unde s-au dus cele 9000 mlrd lipsa . Dupa ce a fost ales, nu numai ca nu a aflat, darcle 9000 mlrd lipsa, se facura 12 000 mlrd, iar in 2022, erau deja 24 000 mlrd … Si g a t a

  7. Daca se da subventie ca vin rusii si ucrainienii smenari, atunci sa fie si mercurial la piata, preturi fixe. Adica tu din banii altora vrei sa faci profit, dar nu vrei sa se bage nimeni in oala ta, ca brusc esti capitalist liber si fericit? Cand e sa ceri esti CAP-ist, cand e sa dai esti antreprenor capitalist. Luati credite si faceti-va silozuri. Asociati-va, nu mai fiti atat de mandri si orgoliosi ca muriti de frica sa nu castige altul mai mult, in schimb va fura pamanturile de sub picioare strainii. Mergeti direct in Africa sau la arabi, chinezi sa va vindeti produsele, nu la Paris sau Berlin ca e clar, pe linie politica, nu aveti sanse. Asta pentru ca tara voastra nu are nicio politica agrara, are doar politica vanzarii ei pe.nimic si caciulirii in fata noilor sultani, ca intotdeauna. Nu s-a schimbat nimic. Nu ne-am hotarat sa avem o tara, pentru ca conducatorii ei au fost si sunt mult prea prost pregatiti pentru asta, dar orgoliosi si mandri de ei, nevoie mare. (cu putine exceptii)

  8. @dl.Mircea Modan
    Foarte util articolul !
    Confirm multe din cifrele prezentate !

    V-as intreba urmatoarele: considerati ca articolul subsemnatului publicat aici in Contributors pe 13 Ianuarie a.c, pe tema agriculturii, n-ar putea constitui o solutie ?
    Va intreb dintr-un singur motiv: absolut toti agricultorii cu care am discutat (cei cu terenuri mai mari, de peste 100 ha), cind le-am explicat conceptul de economice circulare, toti, fara exceptie ar fi optat pentru schimbarea culturilor ”riscante” la griu si porumb, pentru alte culturi (ex hibrizi sorg zaharat), in care le-as fi garantat profit net de min 1000-1500 EUR/ha, plus scaderea costurilor de expolatare, plus prelucrarea ”loco” a productiei (zahar, faina, sucuri farmaceutice)…deci nu export de materie prima si import de piine congelata…iar peste toate acestea…ENERGIE…pe care o pot face/valorifica ei insisi, cu mijloace deja existente !

    VA INFORMEZ CA ACEST LUCRU A INCEPUT DEJA SA SE INTIMPLE…
    sa producem giu si porumb numai cit ne trebuie noua pt. piine si mamaliga si sa ne ocupam de alte productii pe care sa le valorificam superior si

    apropos, ca tot ati vorbit de ”inverzire” care detemina subventia azi la agricultoriȘ
    – Min Agr. si Mediului, oricum ori sunt ageamii ori nu inteleg mai nimic cum e cu emisiile:

    – o plantatie de Sorg zaharat absoarbe cca 50 tCO2/ha/an, iar aceste 50 t x 80 EUR/t CO2 sunt cam 4000 EUR/ha/an….asta e o cifra care nu s epoate compara cu penibila subventie de 200 EUR/ha, DAR, POATE CONSTITUI O ARMA REDUTABILA DE NEGOCIERE cu ”oficialii” de prin Guvern….nu mai zic de ”deseurile” rezultate care ”decarbonizeaza” alte segmente din energie

    Ce ziceti ?

    • nea Catalin, am relatii intr-o zona agricola din sudul Germaniei. „taranii” au pus mina de la mina si au infiintat un institut de cerecetare, pe care l-am vizitat si e plin de eprobete, calculatoare, si tot felul de traznai, incl de economisti. Acestia nu fac altceva decit sa-i sfatuiasca pe tarani ce si cum. Sa vezi dracie, iau periodic probe de pamint, citesc rapoartele de Wetter, analizeaza cind e timpul optim de sadit, irigat, recoltata, depozitat etc.
      Domne, taranii de azi sunt ingineri, economisti, chimisti, tractoristi, mecanici, soti, bunici, doctori veterinari si chiar si ecologi.
      Cum spuneam eu am o incredere oarba in ei.

      • nea neamtule, te cred, dar mai avem si noi (inca) agronomi si buni cercetatori in agricultrura, meseriasi, dar, evident, nu sunt, probabil la nivelul dotarii si accesului la informatii si tehnologii noi ca in Deutschland.
        Dar, in saracia noastra, am putea sa ne descurcam mult mai bine daca am fi o țîră mai destepti

    • Aveti dreptate! Monocultura cerealiera ne omoara economic. Guvernul trebuie sa dea licente pentru productia de cereale doar pentru nevoi interne si restul sa puna cele mai bine platite plante. Sau sa treaca pe livezi.
      Nu uitati ca noi punem griu inferior, totusi. Il exportam ca furaj.
      Dar daca punem atit griu/porumb si nu se vrea limitarea productiei (o prostie antiationala, cred eu) ar trebui sa dezvoltam capacitati de prelucrare a productiei agricole pina la 90-95%.
      Ai nostri lideri nu fac nici una, nici alta… Destepti si patrioti!

    • Am vorbit cu un mare arendaș cu vreo 6000 de hectare! Nu a auzit și nu vrea să se gàndească să pună sorg! Preferă să primească subvenția la hectar și despăgubiri în caz de secetă. Fiind terenurile în Băragan, cu incălzirea evidentă, seceta începe să se manifeste anual, în special la porumb și floarea soarelui.

    • Nu am citit articolul dvs, sunt foarte ocupat acum…caut de luni de zile o firma de instalatii sa-mi faca o incalzire centrala mai smechera (pe lemne, da , lemne, cioclozi si alte alea) puffer 1000l, pardoseala la o casa, calorifere la celelate 2 mai vechi (vedeti…sunt bogat si ma plang :P)…acum am gasit-o, niste tipi superok, parolisti, meseriasi, o surpriza de proportii dupa ce am discutat cu o groaza de pacalici.
      Promit sa-l citesc cand termin treaba si va spun parerea..OK?

      • Daca e vorba de o incalzire in pardoseala cu apa calda o sa regretati . Nu peste mult timp . Dar cine si ce se poate pune in calea entuziasmului si a incintarii vis-a-vis de ….tehnologie ?! Solutie tehnica costisitoare si interventii tehnice de remediere a defectiunilor la fel de costisitoare . Auzi ! Smechera …. Pfua

  9. Articolul este corect pana la un punct pt ca nu merge mai departe cu amortizari, salarii, cheltuieli inerente desfasurarii activitatii, arenda. Da nu ati auzit de mari falimente, dar nu e tarziu, inca un an de seceta si razboi (cereale ucrainene in port Constanta) va cam incheia socotelile cu agricultura Romaneasca. Aici nu pun societatile cu capital strain, fonduri de investitii, pe cei cu bani multi in general. Agricultorii se agata de afacere pt ca in primul rand multi au facut doar asta, continua afacerea parintilor, au angajati care in mediul rural cam intretin intreaga familie, platesc arenda la unii oameni care prin acei bani isi completeaza pensia aia mica de CAP si isi cresc niste animale in curte. Da, ar fi bine sa se poata procesa productia, dar asta implica costuri foarte mari, dar si personal angajat (in general acesta lipseste din mediul rural, tineretul nu vine ci mai bine pleaca in strainatate) iar producerea la pret mare (necesar pt amortizare investitie) nu te face competitiv in piata. Depozitare a produselor exista, dar ce folos, in ultimii ani toti care au depozitat au reusit sa comercializeze la preturi mult mai mici decat la recoltare! Evaziune in domeniu poate ca este, dar foarte mica, deoarece cerealele se vand fara TVA, deci revendicarea ”fara e-factura” este facuta pt ca implica alte cheltuieli suplimentare (semnatura electronica, soft specializat) la care se adauga niste notiuni cat de mici de operare pe PC si timp de care multi nu dispun.

    • Amortizarile complica foate mult calculele, si asa au fost multe date, si oricum difera de la afacere la afacere, de la om la om, cum gandeste planul de investitii, indicatorii de risc, profitabilitate, analiza pret-volum-cost etc.
      De aceea am peferat suma costurilor ca si cum lucrarile ar fi externalizate…orice manager care nu e nebun nu va dapasi aceste costuri, nu are rost sa investesti daca rezultatul e mai scum ca serviciul pe care poti sa-l cumperi…daca poti, evident :P

  10. Cred ca este util a se vedea si Clarkson’s Farm
    https://www.youtube.com/watch?v=RXfvZPWYaSs

    UK are un regim de legi mai stufos decat UE.
    Serialul este foarte distractiv dar si instructiv.
    Kaleb si Gerald sunt extraordinari de simpatici.

    Lasand la o parte distractia si hahaiala ma intreb de ce UE nu acopera pierderile provocate de preturile de dumping ale lui Putin-KGB. Pe o perioada de sa spunem o medie a pierderilor pe ultimii 3-5 ani.
    Nici medii simple ca sa nu mai spun si ponderate nu au invatat birocratii UE?
    Chiar toti corijentii si repetentii la matematica au ajuns in posturi de conducere?

  11. Excelent articol, felicitari ! Cifrele sunt destul de clare pentru cine intelege o aritmetica elementara. Mi-ar fi placut sa aflu si despre un eventual impact (si cost aferent) al irigatiilor la productivitate precum si impactul crizei de forta de munca in agricultura. Intr-o oarecare masura fermierii romani se trezesc cu aceleasi probleme pe care le-au semnalat cei polonezi, la scurt timp dupa ei. In conditiile unei agresiuni barbare a Rusiei asupra Ucrainei statul roman tolereaza contrabanda cu cereale provenite din Ucraina, fara sa inteleaga sau fara sa-i pese ca isi destabilizeaza propria agricultura ! Atata vreme cat asta e facuta de privati nu pare sa-i pese.

  12. Cred că cheia problemelor fermierilor e în afirmația dvs: „Ponderea cea mai mare o au ingrasamintele 43%, si nu motorina!”

    Practic inputurile în agricultură s-a scumpit enorm odată cu creștere prețurilor la gaze și energie și ele determinate de Rusia (dar și de politici europene greșite fiindcă devenise mult prea dependentă de Rusia înainte de 2022). Nu cred că războiul din Ucraina se va termina prea curând și nu cred că se va reveni curând la vechile importuri de gaze din Rusia. Prin urmare impresia mea e că aceste inputuri vor rămâne în continuare ridicate în UE. Reglementările și normele europene nu ajută nici ele pentru a scădea costurile lucrărilor agricole.

    Prețurile foarte mici la cereale pe piața românească (față de restul lumii) se explică și prin faptul că aici piața este suprasaturată și din punctul de vedere al posibilităților de export al mărfii (porturile sunt suprasolicitate).

    Prin urmare eu nu văd decât două variante: ori fermierii sunt ajutați să reziste pe piața mondială cu subvenții și mai mari (dar asta înseamnă o taxare suplimentară a celorlalți agenți economici) ori efectiv unii vor da faliment (depinde aici și de costurile de transport, climă, productivitate etc.).

    • Sunteti deja 3:P
      Nu stiu foarte clar care sunt solutiile…dar nu pot sa nu ma gandesc la cartea lui M Friedman, „Free to Choose”, o biblie a liberalismului clasic…unul dintre cazurile in care statul liberal (pe bune) intervine este efectul de vecinatate…caz scoala si acum…. probabil ca da, statul trebuie sa intervina Cum?…e de discutat, tot pe cifre.

  13. 20 de ha si cateva vaci nu este o ferma comerciala este un hobby…agricultura mai ales intr-o tara cu potential agricol ca al Romaniei se face la scara mare si organizat. Datorita faramitarii proprietatii dupa spargerea CAP – urilor singura solutie viabila si performanta erau asociatiile de tip cooperativa…cu ferme mici si neperformante, pentru ca nici nu produc suficienti bani pentru input-uri de calitate si nici nu renteaza mecanizarea si automatizarea lor, nu vom avea niciodata o agricultura care sa asigure consumul intern si exportul de produse alimentare. Degeaba ies in strada fermierii ca nu vor controale de la Apia sau ca vor credite fara dobanda, cat timp nu vor intelege sa se asocieze, sa-si faca unitati de procesare proprii si chiar lanturi de desfacere, situatia lor nu se imbunatati. Producatorul primar a fost intotdeauna cel mai prost platit iar pe seama lui se imbogatesc procesatorii, intermediarii si comerciantii…Trebuie schimbat sistemul dar nici dupa 30 de ani fermierii nu par sa fi inteles. Au aparut cateva asociatii si ferme mari si moderne dar numarul lor este inca irelevant.

    • La inceput da, a fost hobby, acum asigura banii de cosnita cu prisosinta.
      Tot aud asta cu asocierea…am mai scris mai sus, orasenii de ce nu se asociaza sa-si fac parcari private, ca e taxa mare, sau CET-uri private, sa nu va mai subventionez eu, privatul, gigacaloria la oras? Sau vreo hidrocentrala? :P
      sau doar taranii sunt „prosti”. Dvs ce-ati inteles dupa 30 de ani? Ca la oras e OK sa suventinez gazul, gigacaloria, metroul, curentul si la tara taranii trebuie sa se asocieze? bleah!
      Eu am fanatana mea, imi inclazesc apa singur, caldura in casa pe banii mei, fara subventii, curentul cat costa fara niciun banut subventie(ba chiar mai mult ca in contract, ca asa au priceput guvernantii sa legifereze la un moment dat)
      Dvs? platiti tot la cat costa? Sa sunteti asociat ca sa rupeti norii…din gura!

  14. Interesant ca nu se aduce de loc in discutie faptul ca in conditiile unor terenuri si conditii cel putin la fel de favorabile ca in restul Europei, productiile sunt la jumatate sau mai putin.
    Ideea e simpla: cu productivitate mica nu ies calculele. Nu tu faci preturile, ci piata, asa ca nu poti spera profit in orice context. Faci 10 to de boabe la ha ca in Germania, ai profit si la 60 bani/kg.
    Nu poti spera la profit din lapte, cand ai 20lcap de vaca, iti trebuiesc 40l. Etc

    Iar subventiile sunt si ele acolo, totusi. Cele mai multe domenii economice nu au asa ceva. Iar subventiile ne scumpesc de fapt viata, nu sunt un „must have” pentru societate. Mi se pare asadar firesc sa protestezi pentru ceea ce iti scumpeste artificial productia, nu pentru eliminarea concurentei, cresterea subventiilor etc

  15. Nu sunt fermier, sunt IT-ist deci vorbesc din afara.

    Discutam cu niste cercetatori la un institut de cercetare in agricultura (din acelea fondate in comunism, dar care exista inca si lucreaza). Ei imi spuneau asa (pe scurt): „clima se schimba, conditiile naturale se schimba, soiurile vechi nu mai merg. Treaba noastra (a cercetatorilor) este sa producem soiuri adaptate la noile conditii si o facem, dar nici un fermier nu e interesat sa cumpere soiurile de la noi sau sa lucreze cu noi si expertiza noastra”… „Cand aud ca suntem institut national se asteapta ca noi sa dam totul pe gratis, dar si noi trebuie sa ne autofinantam…”

    Pe Internet vad ca Francezi raporteaza o productie medie in 2017-2021 de 7.1t/ha la grau.

    Poate ca si astea sunt probleme!

    • Cercetarea romaneasca pe agro, hibrizi, erbicide e varza vizavi de aia de la Pioneer sau Monsanto, de ex.
      Performam aproape exclusiv cu soiuri Dekalb, KWS, nu cu Lovrin (ultimul soi de la ei e de dinainte de revolutie, cred) sau Olt de la Fundulea. Aia supravietuiesc, in cel mai fericit caz.
      Nu aici e problema, e la costuri, tehnic la utilaje..adica tot la costuri :P Si da, la managementul riscului.

  16. Articolul spune și demonstrează că Rusia (și Ucraina, dar Ucraina e scuzată, numai că aceste scuze ar trebui să vină și cu subvenții) practică „prețuri de dumping” pe piața mondială. Cum face China în alte domenii.

    Repet asta pentru că văd din comentarii că cititorii nu înțeleg.

  17. Către autorul articolului:
    Lăsând la o parte stilul bolovănos, cu ortografie aproximativă și iz agresiv, sunt de acord cu alți participanți la comentarii. Pe scurt, unde nu-i cap, vai de picioare. Cine a accesat fonduri auropene și și-a făcut o afecere sustenabilă o duce bine. Cine a găbjit banii și i-a băgat în te-miri-ce, suferă.
    La un moment dat, urmăream desfășurarea protestelor la televizor; soția m-a surprins cu o întrebare: „Dacă le e greu, de unde au bani de combustibil să vină să protesteze cu utilajele?” Întrebarea are noimă: un ditai tractorul nu consumă 5 litri la sută. Avem bani să consumăm tone de motorină la proteste, dar suntem falimentari? Cum vine asta?

    • Vorbiti din auzite cel mai probabil
      Am incercat pe fonduri europene o investitie in rural, nu pe agro, adevarat. Am bagat bani in proiect, consultant, aia, aia…pac anul urmator s-a schimbat ghidul si s-au calificat aia pe servicii nu pe productie.
      Vidanjorii, aia cu „pensiuni” ..noi cu productia am primit o laie! (da, bolovanos si obraznic :P)
      Alt vecin s-a aruncat la tractoare si scule noi, lucreaza vro 100 de ha..ai zice ca e OK…la preturile de acum imprumuta de la unul sa-l plateasca pe altul… s-a imbolnavit de ficat.
      Eu, prostanul, fara datorii la banca, duc cat pot, dar ceva merge al dracu de prost si tare imi e teama ca va fi rau…dar rau de tot!

  18. la o scurta cautare pe internet, am gasit urmatoarele date: productia medie de grau la hectar in Romania 4,3t. Productia medie de grau la hectar in Germania 8,5t. (sursa perplexity.ai). De unde vine diferenta aceasta enorma? Sunt in Romania agricultori care scot 10t. la hectar si daca da, ce fac ei diferit? Dpdv structura de costuri, cu cat variaza pretul ingrasamintelor intre consumul pt 20ha. si 2000ha? Poate merita ca micii agricultori sa isi faca si consortii/cooperative de achizitie. Si doar ca remarca, in Romania si in Germania agricultorii protesteaza actualmente…

  19. Dar de ce nu cumparam cereale ieftine de la ucrainieni si rusi ,iar apoi sa le vindem mai scump?;vrem economie de piata,adica bazata pe cerere-oferta,sau nu?!?

    • pai de unde stiti ca nu facem si asta ? si ramanem fara fermieri, care n-au cui sa-si vanda recolta, ca n-o pot trimite nici in Egipt, nici la bursa, nici macar pe Emag; iar la cereale costul de transport terestru devine rapid prohibitiv, e ca si cum ai vrea sa exporti balast de rau: costul transportului va depasi costul marfii;
      guvernul polonez a luat masuri sa-si protejeze fermierii, iar cerealele din Ua intra in Ro in zona GL-TL, ceea ce a si atras dronele rusesti pe partea ukraineana, nu de dragul focurilor de artificii;

  20. Unu articol bun, la obiect.
    Probabi ca se stie dar si-n Germania au inceput mari proteste ale taranilor, pe care eu le consider indreptatite.
    Am urmarit zeci de talkshowuri cu personaje implicate direct in aceasta poveste. Problema subventiilor e f veche si, ca sa zic asa, cotoioasa. E la nivel european, chiar mondial.

    Si odata intrat in aceasta spirala e greu de iesit din ea. Daca initial s-a vrut o masura de protectie a producerii de mincare, sau a pastrarii pretului in limite normale, cindva a luat proportii grotesti, pina la plata taranilor de a nu face nimic. Nu mai vorbesc de santajul politic, cel putin la inceput, al Frantei pt proprii tarani.

    Eu va urez succes, si o salut pe prietena mea Juana, sau cum o chema.

    P.S Incerc si eu in micuta mea gradina sa-mi procur cele necesare burtii. Periculos e ca si productia de tuica si vin devine critica.

    • Era un banc odata cu un miliardar si un cersetor, apropo de subventiile oferite gratuit taranilor care nu mai faceau nimic la un moment dat:
      -un bogat se intalneste la coltul vilei intr-o zi cu un cersetor care-l impresioneaza si caruia ii lasa 10000 de dolari. A doua zi il vede din nou si din nou ii lasa 10000, si asa pana intr-o zi cand ii lasa 5000 dolari. Apoi, dupa alte cateva saptamani ii lasa 2000, pana intr-o zi cand ii lasa 10 dolari.
      Cersetorul se uita la el si il intreaba ce se intampla de ii lasa asa de putin de la o vreme.
      -Pai, zise bogatul, a venit criza, pandemia, am concediat oameni din companie, am inchis unele firme, iar apoi am si eu familie, copii de intretinut, abonament la golf de platiti, etc.
      – Cersetorul: bine, bine, inteleg ca ai cheltuieli si ca trebuie sa platesti abonamenul la clubul de golf, insa te rog sa nu faci asta pe banii mei ai inteles?!!
      La fel a ajuns si Europa: o imensa pusculita din care plateste subventii pentru papica noastra. Dar atunci cand afacerile nu mai merg sau cand subventiile nu mai pot fi platite, fermierii nu se adapteaza, ci prefera sa iasa in strada si sa-si ceara „banii” inapoi.

    • salutare…ma mir ca zici de bine :P noi ne cam luam in coarne
      Glumesc, cam apreciez ce zici, in afara de aia cu gravitatia :P
      Dar ai dreptate..eu as fi cel mai ferict daca s-ar elimina subventia la agro, dar la toti, nu doar la noi
      De ce? Pentru ca la vaca oricum nu primesc oricum nimic, ale mele nu sunt „purtatoare de prima” :P si concurez cu succes cu aia care primesc Vorba aia, ce nu te omoara te intareste, nu? te intareste pana te omoara…
      Luna o cheama pe prietena ta… te contrasaluta, vorbim uneori de tine si pare sa te placa :P

  21. articolul contine multe confuzii si informatii incomplete,

    nu exsta semnul egalitatii intre meseria de agricultor si meseria de vanzator al productiei agricole,
    sunt meserii diferite care presupun cunoștinte diferite,
    iar vanzarea la bursa nu este un etalon,
    a face profit presupune sa fii specializat atat in agricultura cat si in vanzarea produselor agricole,
    sa faci scoala profesionista pt a fi un bun agricultor si un bun vanzator de produse agreicole,

    apoi, nu se spune in articol despre unii agricultori carora nu le pasa despre depasirea concentratiilor terenurilor la ingrasaminte, erbicide, etc. care ajung in final in produse agricole si pe masa consyumatorului,
    are parca ministeru o lista cu zonele cu depasiri, sau ar trebui sa aiba,
    ca productia tb sa iasa repede si cat mai mare, ca si profitul cat mai mare cu minim de efort,

    totusi, omu sfinteste locu si sunt multi agricultori care isi fac meseria si fac performanta,
    jos palaria in fata lor,
    iar guvernu nu are timp sa rezolve problemele reale din agricultura, similar cu alte tari din Vestu Evropei, ca e ocupat cu drepturile infractorilor,

    nu se spune in articol ca mare parte din agricultorii din Evropa incepand de Marea Neagra si pana la Atlantic se plâng permanent de lipsa fondurilor/resurse financiare insuficiente desi au in propiretate sau explotează utilaje agricole de sute de mii/milioane de euro,
    dar chiar si propiretari pe utilaje de sute de mi/miloane de euro nu se considera bogati,
    chiar cu utilaje de sute de mii/milioane de euro statu, guvernu si tara tb sa le creeze conditi pt acumula mai multa bogatie,

    contrar povestilor din articol agricultura facuta de profesionisti in Romania este mai profitabila decat mare parte din profesiile din tara,
    vernitul real al agricultorului care se pricepe in meseria sa si stie cum sa isi vanda productia agricola, depaseste de departe salariul mediu pe economie,
    dar totusi nu este destul,

    nu se spune in articol ca multi agricultori considera ca statu, guvernu si tara are obligatia sa le asigure toate conditiile pt a scoate profit maxim,
    nu se spune in articol despre cazuri in care ies producti mari, despre agricultori care au incercat sa intoarca comunitatii, natiunii, guvernului si tarii o parte din supraproductie – ca asa ar fi normal,
    dar normalitatea la noi e mai greu de constientizat,

    pt că, sa fi mare nu-i mirare,
    sa fi om ii lucru mare

    • ,,productia tb sa iasa repede si cat mai mare, ca si profitul cat mai mare cu minim de efort”

      Pentru mine acesta este un motiv sa nu cumpar . Exemplul ce imi vine acum in minte este cu berea . Au inventat niste scursuri sociale enzime care ii ajuta pe berari sa faca berea in trei zile . Si berarii justifica imbecil ca ei procedeaza astfel pentru ca ….cere piata . Pe jumatate au dreptate caci consumatori inconstienti , iresponsabili si imbecili sint peste tot in lumea asta . Dar cu moralitatea ce fac ei ? O calca in picioare . Sint sortimente de bere mai ieftine ca apa . Eu am renuntat sa beau bere de peste 15 ani . Ma simt cu constiinta impacata ca nu sustin ( cumparind ) o industrie de rahat . Beau cind simt nevoia must si vin pe care il fac impreuna cu finul meu . Si cu asta basta .
      Si exemplele pot continua cu fermierii care cultiva rosii si castraveti ( de exemplu ) care au invatat ce sa puna in apa cu care le uda ….
      Fermierii care au invatat ca brinza o pot face si din altceva decit lapte …
      S.a.m.d
      Cine vrea se poate proteja sau poate renunta la a consuma produse care nu sint realizate moral , firesc . A fi responsabil inseamna sa stii sa spui nu nesimtitilor , imoralilor , imbecililor , iresponsabililor , ….

      • Aveti dreptate cu berea, de multa vreme este imposibil sa o mai bei. In Romania mai exista doar berea produsa de Bermas facuta dupa metoda clasica. Legat de legume si fructe se mai pot gasi lucruri de calitate. Ceea ce zic producatorii e corect, oamenii vor produse care sa fie perfecte, care sa nu se strice, vor cirese si ardei iuti in ianuarie si multe alte bazaconii. Unul din modurile in care iti poti pastra capul pe umeri este sa ai o gradina, o livada, in care sa produci unele lucruri facute de tine. Asa poti aprecia lucrurile care mai sunt inca de calitate si le poti deosebi de marea majoritate care sunt de fapt otravuri.

        • Trebuie sa va spun ca stiu multe detalii . Am avut un var ( spun am avut pentru ca a decdat ) care lucra in domeniu , inginer chimie alimentara . A inceput activitatea profesionala in industria de prelucrare a tutunului . A lucrat apoi in doua fabrici mari de bere . Apoi intr-o fabrica de sucuri ,,naturale” care produce si sortimente dedicate copiilor . Au urmat doua mari fabrici de prelucrare a carnii . Ultima unitate de unde nu a mai apucat sa se pensioneze , o fabrica mare de industrializare a laptelui . Nu exista aici spatiu suficient sa va descriu …. Multi oameni traiesc confortabil mental gindind ca nimeni nu a murit dupa ce a consumat mizeriile ( eu asa le numesc ) produse de industriasii astia dar eu de peste 15 ani maninc si beau numai ceea ce pot sa controlez intr-o masura cit mai mare . Si nu ma refer la control final … Nu moare nimeni consumind vin facut din pastile ( stiu chimistii lipsiti de moralitate cum sa faca substantele astfel incit sa nu moara nimeni ) dar nu vreau sa introduc in corp substante straine ( de sinteza in laborator ) si nici sa platesc din truda mea industrii imorale .

    • OK, eu am dat cifre…puteti comenta pe ele?
      Ati inteles ca in tabel vorbim de 500 kg de ingrasamant chimc? azotul e vreo 34% , la NPK difera, dar sa luam ca baza 34%, niciun complex nu area mai mul azot e atat, cata substanta activa azot iese? 500x 0,34=170…stiti cat e limita? fix 170 kg…ce coincidenta :P
      In rest ce sa zic?
      Nu e deloc simplu sa fii fermier, mic, mare…dar acum avem un caz clar de distorsionare a pietei…ma gandeam ca ati bagat de sema la ce preturi vand performerii din state..oare de ce? sunt mai lacomi? sau asta e pretul pe bune care acopera costurile si mai iese si un profit mititel? asa, fara sa ne mai batem capul cu cifre…

  22. Romania nu poate concura ca pret si cantitate cu Rusia, Ucraina, Turcia, etc in zona produselor agricole conventionale bazate pe combustibili, erbicide, fertilizatori, utilaje. Mai ales ca totul ce e necesar aici este importat. Ar trebui sa caute produse mai neconcurentiale, sa integreze productia agricola cu prelucrarea, cu cresterea animalelor. Ar trebui sa creasca foarte mult suprafetele cultivate in regim de produse traditionale, bio, organice care au si pret mai bun si sunt si mai intensive in munca. Asta ar folosi si motiva mai mult rata mare de populatie ocupata in agricultura. Ar trebui sa investeasca in banci de soiuri, in cercetare pentru cultivarea soiurilor mai putin pretentioase, care nu au nevoie de atat de multe erbicide, fertilizatori, care sa fie adaptate la clima din Romania, sa adapteze soiuri noi. Sa reincurajeze cresterea animalelor, reproductia in ferme mici, pastrarea raselor autohtone de animale, a soiurilor de plante si pomi.
    Iar fermele mari de exemplu nu platesc nimic pentru poluarea apelor, a solului cu erbicide, insecticide, fertilizatori industriali.

  23. „am o ferma”.. „grau, porumb”..”ingrasaminte cu lopata”..”de ce e ieftin graul?”
    Romania, 2024.

    Pentru ca neuronii zac si creierul se netezeste de plictiseala. Pentru agricultura e o stiinta pentru care exista universitati.. sau exista dorei care dau cu sapa si arunca azot aiurea pe camp. Pana la desertificare. Apoi se intreaba de ce verii lor din guvern nu au fost mai intelepti.

    De ce trebuie sa concurezi cu ucrainienii la recolte? Cum ramane cu rotatia culturilor? De ce nu folositi aceste cereale ieftine ca furaje?
    Rusia face dumping la pret? Perfect! Eu le-as cumpara toata recolta daca o vand in pierdere. Nu e ca si cum dispar terenurile agricole daca nu puneti grau cativa ani la rand.

    • pesedenelistul lui peste nu se putea abtine. exista investitii care se amortizeaza intr-un grafic de pret estimat. adica ratele bancare incepute cu ani in urma pentru retehnologizare, cred ca ai vazut tractoarele de la proteste, curg la dobanzi din ce in ce mai mari, iar tu produci si vinzi la preturi din ce in ce mai mici fata de cele estimate initial o productie ce altii pur si simplu o arunca cu lopata la orice pret in piata locala cu acordul tacit al statului roman, care cica reprezinta romanii si interesele romanilor.

  24. asta arata incremenirea in proiect din agricultura. mantra graului repetata ad nauseam. dati o fuga pe la olandezi si vedeti ce fac domne de sunt atat de profitabili in agricultura !

    • In Olanda au fost proteste foarte mari acum cateva luni, se doreste din motive ecologice inchiderea multor ferme si interzicerea deschideri altora.
      Olanda are terenuri in ardenda in Spania, Maroc si alte locuri din Africa unde poate produce extrem de profitabil fara amestecul UE.

  25. Nu putem vorbi de agricultura la general.
    Statul trebuie sa stie cui da banii de subventii. Una e sa subventionezi o latifundie, alta o ferma de 20-100 ha si alta niste loturi prapadite. Unde nu se face decat agricultura de supravietuire.
    Asta e primul lucru care trebuie reglementat. Si oamenii incurajati sa vinda/cumpere pamint. Iar hotii de pamint (acte false, acte furate etc.) impreuna cu mafiotii din primarii si notariate, trebuie inchisi 20 de ani! Sa dispara obiceiul asta.
    Cum incurajezi vinzarea/cumpararea de pamint agricol? Credite suficient de lejere, ca toti cei care vor sa mareasca ferma sau sa devina fermieri (indiferent de virsta) sa poata cumpara pina la 100 ha.
    In plus, a mai spus cineva: fermierii trebuie sa se uneasca si sa faca mici fabricute de prelucrare a produselor agricole. Pardon! Prelucrare si comercializare. Nu colhozuri. Fiecare are lotul lui, pe care-l lucreaza cum vrea, dar recolta o duce la coop sa fie prelucrata local si comercializata. Statul poate pune la dispozitie credite pentru asa ceva. Dar nu o face.
    Nu in ultimul rind, nu uitati ca fermierii nu pun numai griu, an de an, pe aceesi suprafata. Asta o face doar arendasul meu, care nu ma plateste decat la productia de griu. Oricine stie macar putina agricultura, stie de rotatia culturilor. Pe un teren pui in 5 ani, culturi diferite. (Sa zicem fasole, griu, porumb, orzoaica, cartofi. Mai sunt posibilitati, e un exemplu facil.) In felul asta, chiar daca iesi prost un an, cu griul, suplinesti in ceilalti ani.
    Agricultura noastra a fost lasata de izbeliste. In numele liberalismului economic. Teren de imbogatire necinstita pentru secureii din mediul rural. Si toate partidele trag foloase materiale, nu se grabesc sa rezolve ceva.
    Poate ca acum, cand PSD-ul vede ca-si pierde popularitatea in mediul rural, ei, cei votati de tarani in majoritate -mai ales sud si est-, se vor gindi si la ce trebuie facut, pentru ca sectorul agricol sa produca, nu sa ceara subventii. Mai ales ca au nevoie de bani pentru …”speciali”.
    Oricum, nu trebuie uitat ca lupta cu agriculturile subventionate din UE (mai ales Ungaria) nu se face prin subventii mai mari aici, ci prin taxe vamale usturatoare. Trebuie sa militam la UE, pentru a fi lasati sa ne protejam agricultura de hotii din UE, care nu respecta regulile. Este vital sa impunem aceeasi grila tuturor. Altfel vorbim vorbe.
    Dar, cainii latra, ursul trece!

  26. Cel mai mare grup ce reprezenta agricultura din Romania s-a retras de la proteste .Au ramas doar cei care trebuiau sa ramina .Lucrurile sunt extrem de complicate si adevarul devine greu de inteles daca privim totul doar punctual .Este foarte clar ca nu putem accepta astfel de proteste . Protestele ce deja influenteaza nivelul de trai , ce influenteaza si impiedica aprovizionarea cetatenilor ba chiar si aprovizionarea militarilor romani sau a celor din NATO , ce incomodeaza deplasarea in tara a cetatenilor sau care produc disconfort celor care au dreptul sa foloseasca toate drumurile publice , nu mai sunt sau nu mai pot fi considerate proteste . Acesti cetateni romani nu au acest drept .Guvernul trebuie sa actioneze in conformitate cu legile si sa protejeze marea majoritate a cetatenilor ce nu isi pot vedea de propria lor viata si nu pe cei putini care incearca unilateral sa distruga normalitatea .Daca nu se retrag atunci „ starea de urgenta” trebuie rapid votata in Parlament si legalitatea trebuie reinstaurata .Daca miine magazinele ramin fara marfa ce veti face ? Cetatenii trebuie sa inteleaga la nivel global amplitudinea momentului .Suntem cu totii nevoiti sa luam atitudine impotriva impostorilor .Arendasii au platit catre apartinatorii de terenuri sumele promise chiar daca pe alocuri ele au fost mai mici decit cele din 2022 .Nu puteau plati aceste sume uriase daca erau in faliment .Dealtfel agricultorii s-au retras intelegind capcana in care puteau cadea si care sunt consercintele legislative .Problema transportatorilor tine strict de investitii .Daca va uitati la tractoarele care au venit catre Bucuresti parca eram la „parada modei”tractoarelor cum dealtfel s-a observat si la alte utilaje agricole sau de transport marfa .Ratele sunt prea mari si cistigul nu acopera valoarea ratelor .Totusi acest neajuns nu poate scuza ceea ce acesti cetateni ai Romaniei au facut .Nu aveau dreptul sa blocheze orase intregi sau vami sau porturi .Pentru asta trebuie pedepsiti .O investitie nefericita nu poate fi sustinuta de catre Stat .Vor prelua altii care pot si care stiu sa faca transport fara a se aventura material .Nu putem plati noi toti greselile unora .Daca ajuti transportatorii trebuie sa ii ajuti pe toti cei care si-au cumparat cite ceva in rate (case masini de lux etc ) .Ceasusecu putea face asta si s-a vazut unde am ajuns .Ciolacu nu o poate face

  27. Ar fi bine daca ati putea lamuri dvs sau cineva din domeniu, in special pt. cei contra, cat este subventia la ha in Romania pt. o ferma medie vs 1-2 exemple din EU!
    In Fr mi se pare mai mare, cel putin la o prima vedere (oricum pare complicat si nu ma pricep sa navighez la mare arta prin birocratia agro FR) este si mai mare cumulat cu eco regim, sau tanarul agricultor etc. ies sume destul de indepartate de ceea ce par a primi fermierii romani:
    https://conseilenagriculture.fr/calculer-aides-pac/
    https://agrointel.ro/261853/avans-apia-2023-plata-minima-pe-hectar-care-se-achita-la-prima-transa/

    Iar pt. cei care blameaza lipsa apetitului antreprenorial al fermierilor: fiecare poate sa faca bine un anumit lucru. Unii cu cultura mare, altii cu moara asociatiei, altii cu o fabricuta de paine etc. (cei mai buni au tipografie :-)). La fel ca si in industrie nu pot fi toti coordonatori de lanturi complete de productie de la cui la nava spatiala. Fiecare cu felia lui. Agricultura este aceeasi si la noi si aiurea si la fel si fermierii, ca altfel n-am avea proteste in atatea tari UE. In general in EU majoritatea fermelor sunt mici, ceea ce explica si existenta subventiilor (inclusiv la motorina) si importanta lor pt. fermieri.
    PAC este pilonul agriculturii europene dar subventii exista pe toate continentele, de multe ori mai mari % decat in EU. PAC reprezinta o protectie a pietei si implicit a sigurantei alimentare, fata de situatii disruptive din exterior. In cazul Ukr, situatia cerealelor a fost trata complet defectuos de catre UE, si o spune cu subiect si predicat chiar fostul comisar pe agricultura dl. Ciolos.

    • Domnule draga nici eu nu sunt lamurit :P
      Stiu aproximativ, e o schema mai complicata, primesti bani daca indeplinesti diverse conditi (diversificare, inverzire difera fctie si de culturi…nu e o suma fixa
      Chestia cu adevarat nasoala e ca nu primesti niciodata un mail, o notificare cu ce ai primit si de ce.
      vezi ca intra niste bani in cont, virati de APIA si cam atat.
      Eu ma incadrez la mai multe, e vreo 200 euro/ha..mai vine ceva maruntis de la sprijinul cuplat (la lucerna in cazul meu)…difera mult la soia, de ex, fata d eporumb, la vci nimic ca nu sunt purtatoare de prima :P (mu e gluma)..in concluzie nu stiu sa va spun la fix. Cred ca nimeni nu stie

      • Frunzarind un pic mai mult prin Fr(daca tot e cel mai mare producător agricol al EU) am remarcat doua fatete ale aceleiasi probleme: Profitabilitatea fermelor! Daca cele mari spuneau ca estimează sa facă (erau prognoze la nivel de 2023) cam 1400€/ha la un radament de 9t grau moale (calculul era 2000 costuri, pv estimat la 260€/t x 9 = nu prea inteleg de unde ieseau 1400 , poate au gresit in 0) cei mici erau pe minus clar(si probabil productivitate mai scazuta pt. ca media fr este cam 7t/ha,). Si in Fr sunt regiuni super-productive la grau (N-NE-NV, centru) si altele mai putin (fosta zona Vichy).
        La noi am găsit o info din insula mare a brailei 2022 sau 2023, am pierdut linkul, unde randamentul era de asemenea peste 7t.
        Exista un ecart de randament NV EU(5-5,6t/ha mefie) fata de sud si est cam de 2t/ha. In cazul Olandei se ajunge la 3t in plus(agricultura superintensiva, de-aia pute in zona in perioada aplicării de ingrasaminte). Are de a face cu climatul atlantic, mult mai ploios decât in restul continentului si mai echilibrat termic(ierni blande, veri relativ racoroase). Inclusiv in estul europei nici PL nu trece de 5_5,2t/ha. In sud, Spania, it sunt si mai jos. Ma frapează estonia cu 2,3 t(probabil un an prost), Fin cu vreo 4 vs No cu 5-6. Deduc de aici ca fiecare zona cu specificul ei de sol, clima si mecanizare(irigatii, ingrasaminte etc.) dar in mod sigur si costuri diferite. Apar de asemena diferente uneori imp de la an la an – secete, boli, modificări ale suprafetei cultivate, a structurii culturilor….una peste alta e complicat si cam reductionist sa compari tarile intre ele. Mai degrabă e util sa compari regiunile continentului.
        Cat tot dau exemplul FR, unul din linkurile din comentariu ma ducea la instructiuni de calculare a propriei subventii…ceva mai bine pusi la punct.

  28. Imi amintesc cu lehamite de fapul ca basescu o certa pe o pensionara ( parca de prin Dobrogea ) care i se plingea de dimensiunea pensiei ; a avut bipedul tupeu sa o admonesteze pentru faptul ca ea nu cumpara produse de stricta necesitate din comert pentru ca le produce in gradina proprie .
    A fost o scapare a bipedului . Dar eu va spun ; toti guvernantii gindesc astfel . Ei nu vor nici macar un cetatean rezident care sa produca in gradina proprie cele necesare traiului . Toti ne vor cumparatori fideli ai lanturilor comerciale . Pentru ca numai cei care cumpara platesc pe bonul fiscal taxe care umfla bugetele publice din care se infrupta bugetarii capusa .

  29. Statul ar trebui sa ajute agricultorii atat prin subventie, dar mai ales prin know-how, tehnici noi, ajutor la achizitionare de masini agricole, seminte noi, irigatii, credite etc. O simpla subventie in lipsa celorlalte explica productivitatea relativ mica. Ceea ce e pacat pt ca noi avem soluri extraordinare pt agricultura, cernoziom, pamant negru fertil. Am putea scoate productii la hectar mai mari decat in Ucraina, Franta, Rusia, etc.
    Deocamdata protestele fermierilor sunt indreptatite, totusi sa nu exagereze cu cererile, exista si alte categorii pe piata muncii care muncesc pe rupte si au venituri mici si fixe.
    Si mai ales statul ar trebui sa taie pensiile si salariile uriase ale trintorilor care nu fac mai nimic, tot felul de asociatii de stat, pensii speciale, trepadusi de prin ministere si regii de stat. „Sa stam ca de la stat luam bani”..

      • Vorbesti sa te afli in treaba. Iar vorbitul la „per tu” fara sa ma cunosti denota marlanie si prostie. Se vede ca in viata ta nu ai avut vreo responsabilitate sau vreun job serios, stai si freci menta aiurea pe site-uri. Complexitatea juridica si administrativa, creditari, etc necesita personal specializat; ar trebui ca fiecare fermier sa aiba angajati pe partea juridica, altii pe partea economica, fara a mai vorbi de ingineri agronomi, mecanici, etc.

        • LMAO. Forma fara fond sa traiasca. Respectul nu se mai castiga, e implicit, ca pe vremea tovarasilor. Deci fermierul in inchipuirea „domniei voastre”, nu stie nici legile, nici economie, nici agronomie… e fermier pentru ca si-a cumparat un teren si taxele altora trebuie sa-l tina in spate? Nu e in stare nici macar un credit sa ia de la banca? Jenant.
          Pai eu zic sa faca un bine tarii si sa-l vanda cat mai repede. De penibili din astia misecuvinisti nu e nevoie in agricultura. Sunt destui oameni care stiu ce au de facut, vor doar sa nu le mai puna bete’n roate guvernele si parlamente pline de mascarici care se „domnesc” unii pe altii dar mai mult nu-i duce capul.

          • Comentariul lui pehash dovedeste o gandire foarte lenesa, precara, cu multe gauri… Respectul e cuvenit oricui, e vorba de o minima politete, sau tu te adresezi pe strada initial la „per tu”, ca „nu ti-a castigat respectul”… vai de capul tau de repetent, zero bun simt, zero creier..
            Cu „sfaturile” tale pt fermieri, iar dai in gropi, ce fermier ai impresia, habarnistule, ca stie si agricultura, si economie, si juridice?!
            Se vede clar ca esti un pierde-vara care taie frunza la caini, „comenteaza” pe siteuri. Esti somer, asa-i?! sau te tin acasa parintii.
            Cica daca nu se descurca, sa vanda pamantul. Vai de capul tau, ce „perle” scoti.. NU, fermierii trebuie ajutati sa devina performanti de catre stat. Statul se ajuta pe el astfel, va creste productivitatea la hectar. Trebuie ajutati cu know-how ultimele tehnici agricole, sa ia credite, sa aplice pt unele programe, etc.

            • Fermierii trebuie ajutati dar nu de institutiile bugetare cu bani luati cu japca legala de la tot poporul truditor . Nu sint de acord cu subventii de nici un fel in economie . Guvernantii sa ii ajute pe fermieri prin crearea unui cadru juridic si fiscal in care acestia sa poata produce mincare pentru popor fara sa fie nevoie de import . Subventiile si ajutoarele sociale sint imorale si antieconomice .

  30. Agricultura românească, aproape de faliment: Costurile tind să sară peste venituri, ferma medie a devenit nesustenabilă / https://spotmedia.ro/stiri/economie/agricultura-romaneasca-aproape-de-faliment-costurile-tind-sa-sara-peste-venituri-ferma-medie-a-devenit-nesustenabila

    “Pentru înființarea culturii, prețul la care se cumpără în prezent grâul și porumbul, cifrat la aproximativ 0,80 lei/kg, deci în medie, fermierul primește 4.000 de lei pentru producția pe un hectar, dar trebuie să cheltuie peste 5.000 de lei (sămânță, motorină, salarii etc) pentru a înființa o nouă cultură.”

    Niciunde in EU fermele medii nu sunt rentabile fara subventii la ha, motorina etc. asa e modelul PAC.
    Nu vorbim insa despre marii latifundiari ( nu doar la noi, pana si in germania sunt scandaluri cu multinationale si ferme mari care iau min 2/3 din subsidiile e tara desi au o cu totul alta rentabilitate decat fermierul de rand),

    https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-si-a-neglijat-romania-fermierii-in-favoarea-ucrainei
    “În plus, ministrul Agriculturii a recunoscut că fermierii români au suferit pierderi din cauza importurilor făcute de Ucraina și, ca atare, vor fi despăgubiți.

    Nu e clar de ce nu au putut fi evitate aceste pierderi, cine e responsabil că agricultorii români au fost lăsați la urmă și care e valoarea oficială a despăgubirilor. Tot procesul le folosește însă extremiștilor, chiar dacă AUR a fost huiduit de manifestanți. Petre Daea, fostul ministru de resort, aprecia pierderile fermierilor la 417 de milioane de euro și era nervos că UE a evaluat totul la doar 45 de milioane.“

    Citez doua aspecte din memoria recenta:
    1. Neacceptarea canalului siret baragan in pnrr de catre comisie pe motive de co2 si natura etc. Poate va mai amintiti idei vehiculate prin ministere, acum nu mult timp, despre “green-uirea” proiectului prin acoperirea canalului cu fotovoltaice!
    2. Cu toate neajunsurile lui, Daea a estimat realist pierderile din cauza liberalizarii complete a importurilor de cereale din ukr. Dar cum era la moda sa blamam cu orice pret orice venea contrar glasuirilior comisiei(pt. care totul era cool) imi aduc ca a primit doar oprobii din partea celorlalti politicieni de pe la noi in loc de sprijin. Si ce mandra era Ursula cand a aruncat cu un 50mio de euro spre romania!

    In concluzie, nu ne ajunge doar miopia alor nostrii, mai avem si tampeniille din creierasele varza de la bruxelles. Cum spunea cineva pe aici : toata clasa politica de la noi si din UE este inadecvata situatiei ivite de la pandemie si razboi incoace.
    Asta nu inseamna ca trebuie sa fim anti-UE, doar sa cerem mai apasat anumite lucruri.

    • vad ca si in art dvs sunt cam tot cifrele mele..na, sau pe aproape.
      Da, e ceva putred in PAC-ul asta…ma gandeam la o groaza de alte raspunsuri pe care le primesc cand intreb cate ceva pe la APIA…dar nu am siguranta ca nu sunt minciuni, se paseaza gaina moarta ceva de speriat!
      Aia cu vaca nepurtatoare de prima, data de reeferinta etc, e bagata in carca UE….mi se pare improbabil sa fie ata de idioati incat sa reglementeze Ue ca aia cu vaci sa nu primeasca subventi in folosul alora fara!
      Doar la vaca… la porc, oaie nu!

      • Exista conditionari pt. Eligibilitate similare cu cele de la noi in Fr : https://www.eure.gouv.fr/Actions-de-l-Etat/Agriculture/Politique-Agricole-Commune-PAC/PAC-Animale/Aides-Bovines-campagne-2024

        Sincer, pe masura ce intri mai in detaliu devine din ce in ce mai complicat🙂. Ma îndoiesc ca cineva mai stie motivatia si fundamentarea initiala a PAC asa ca scăpări fata de lumea reala a agriculturii or fi cu duiumul.

        Ceea ce vad eu putred e (ma repet) proasta gestionare a unui input de milioane de tone de produse sub pretul pietei, in detrimentul producătorilor nterni, platitori de taxe. Si se putea rezolva super elegant ieftin si profitabil implicand firme de logistica care sa tranziteze acele produse prin eu (se punea problema iesirii din. ukr). Castiga toata lumea : Eu oferea bani mult mai putin din buget raportat la pierderile reale ale fermierilor, catre business-uri interne(deci return prin taxe) de genul k&n, schencker etc, castigau transportatorii(platind la rândul lor taxe local), ukr exporta făcând profit iar pietele de destinatie nu erau pierdute in favoarea rusiei. Suna si simplist poate dar nu degeaba se spune keep it simple!

    • @Nman
      01.am citit intr un raport ca Romania macina cam un sfert din boabele ce le produce , undeva la o treime la rapita
      tot acolo am citit ca dintr o tona de grau iese cam tot o tona de faina care e 5x mai scumpa( nu chiar 1 la 1 de buna seama)
      Desigur fermierul poate fi in continuare cu probleme in timp ce morarul o poate duce bine.
      o perioada buna de timp Turcia de exemplu nu putea prin lege sa exporte boabe, ci numai faina
      02.Legat de export , in top 10 exportatori e un singur roman din Dolj; nu mi e clar daca prin dana modernizata(pe banii exportatorului ) din port poate exporta oricine sau numai cel ce o are (probabil in concesiune)
      In Ukraina cel mai mare exportator(si producator) e o firma locala listata la bursa din Polonia; proportia exportator local vs multinationala e echilibrata nu ca in Romania
      03.Legat de productivitate in Germania nu au cernoziom ca in Romania , poate ploua mai mult dar de unde vine diferenta de productie , daca cineva stie sa ne explice.

      • Eu tocmai am citit o frantura de stire cum ca Ro a exportat seminte de oleaginoase de 10mio in ukr in 2023 – ceea ce imi aminteste de privatizarea si distrugerea fabricilor de ulei din Ro cu ajuntoul unui grup american care, a cumpărat, inchis, mutat in est si apoi valorificat superior terenurile. Bineinteles ca importam ulei. La fel si cu zaharul – franco – germani this time! De ce ar fi mai roza treaba la morarit? Ce putem face pt. a reinterioriza procesarea când deja suntem parte a unui mecanism economic continental sub umbrela UE, cu actorii principali multinationale? E complicat, mai complicat decât pe vremea lui ceasca dar nu imposibil. Problema e ca nu ai urma de viziune coerenta si pe termen lung la nivelul celor ce ar trebui sa dezvolte, nu doar sa coordoneze agricultura in ro.
        O fi faina de 5x dar e de văzut cat din pretul ei de vânzare la poarta fabricii este dat de cheltuielile operationale. E interesant ca au mai fost exemple de mari agricultori integrati pe verticala care au dat chix (porumboiu). Prin urmare nu e chiar asa simplu si probabil separarea activitatilor este calea economica mai rationala de urmat (boromir de ex).
        Nu cunosc speta cu dana dar ma gândesc ca un activ concesionat este purtător de cheltuieli tot timpul anului. Daca tu nu ai suficient input ca sa-i ocupi capacitatea ar trebui sa prestezi si pt. Altii, nu doar ca sa acoperi costurile cat si pt. A face profit. Deja devine o activitate separata in sine, dincolo de un simplu departament logistic al unui exportator, fie si printre cei mai mari.
        Germania – pe lângă regim de precipitatii superior (climat atlantic) mai au si cate un BASF mare producător de ingrasaminte si structura economica bazata de ferme imense (cu actionariat din industria chimica si nu numai). Fr de ex protestează si iau masuri (produit en france) de ani de zile fata de concurenta acerba a carnii de porc din De – compleurile zoo Fr sunt mai mici in medie si implicit mai putin productive decât in De. Stiti cu cu. Cu nemtii, o firma poate sa nu producă decât un cui, dar in cantitati de pista globala, implicit productivitate mare.
        Nu cunosc despre agricultura ukr dar imi face impresia ca structura este apropiata de cea din de – multinationale sau ferme mari. Cel putin asa ar trebui sa fie tinand cont de ponderea tarii in exporturile globale.

  31. „Am o exploatatie agricola mixta de vreo 20 de hectare, cateva vaci de lapte…”

    Am o rudă apropiată care a încercat cu 20 de vaci. A renunțat și văcuțele au fost puse în situația de a vizita abatorul.

    Am parcurs calculele din perspectiva microeconomică…Ceva similar se întâmplă, spre exemplu, cu antreprenorii în industria confecțiilor. Nu are legătură?…Ba da!

    Antreprenorii constată că investiția lor nu este competitivă pe o piață deschisă concurențială și când se întreabă de ce, găsesc răspunsul: materia primă este scumpă, energia este scumpă, forța de muncă este scumpă, iar prețul cu care vând este prea mare.

    Soluția este să primească de la stat subvenție pentru materia primă, subvenție pentru energie, muncitori din Bangladesh/ scăderea salariilor, subvenționarea prețului de vânzare, cel puțin prin obligarea distribuitorilor să le cumpere produsele la ce preț doresc.

    Chiar nu pare nimic în neregulă? De ce nu ar vrea toți antreprenorii din orice domeniu să fie tratați de stat la fel? Cine este statul și de unde „le dă”?

    Statul „le dă” de la mine, adică, din rezultatul muncii antreprenorilor competitivi. Iar eu le recomand să-și eficientizeze activitatea. Să se asocieze. Agricultorii să-și amelioreze terenurile, să planteze perdele forestiere și să-și cumpere sisteme performante de irigații. Să investească în spații pentru depozitare. Să investească în tehnologie performantă și know-how. Să investească în marketing și să vândă la un preț superior produse de calitate superioară, cu valoare adăugată mare.

    …Par banalități, sau lucruri greu de făcut? Ei, bine, asta fac toți antreprenorii în economia de piață, sau închid afacerile. În statele occidentale am văzut cum cooperativele agricole au lanțuri de distribuție proprii, nu cer statului să oblige supermarket-urile să le cumpere produsele.

    Aș putea să continui, dar mi se pare ridicol…Fermierii din Occident protestează pentru că regulile de mediu îi obligă la cheltuieli majore cu privire la limitarea emisiilor de compuși de azot, spre exemplu. Nu pentru bazaconii precum carburant gratis, desființarea ITP, desființarea RCA șamd.

    • Cei din germania au treaba cu intentia guvernului de a elimina subventia la motorina!
      Cei belgia si fr au in general treaba cu pretul laptelui, carnea de porc prea ieftina din germania(productie superi tensiva).
      Cei din spania ai trena cu apa. Polonezii cu grâul ukr… Restul cate putin din fiecare.
      Chiar daca sunt si exagerari exista probleme reale pe care nimeni din ue nu catadicseste sa le accepte si apoi sa încerce sa le rezolve.
      Agricultura nu este antreprenoriat per se ci un domeniu strategic, reglementat prin PAC.
      Nu stiu cum e cu RCA, poate lamureste cineva – se poate plăti doar pe o perioada scurta, de campanie, atunci vehiculul ajunge si pe drumuri publice? Care este situatia vis a vis de rca pt. vehiculele agricole care nu părăsesc spatiul fermei? Pe drum public este absolut necesar, in ferme probabil sunt alte tipuri de asigurări care sa acopere incidentele in spatii privat (daca sunt).

    • Cu unele sunt de acord, cu altele nu.
      Nici mie nu-mi plac o groaza de „revendicari”, aia cu carburant gartis e o o prostie maxima
      Dar aia cu ITP la tractoare agro e si ea o prostie. Ce treaba are ITP cu aratul? tractorul e o scula pana la urma. De ce sa nu facem asta si la masinile de spalat, ca te poti curenta, sau la pantofii cu care mergem pe strada? daca alunec si dau peste o baba care-si rupe piciorul?
      Bun, inteleg logica, uneori mergi pe asfalt, daca faci un accident? platesti…de ce nu merge solutia asta?
      Eu nu merg pe asfalt decat cu un tractor, sezonier, maxim 1 km, cand nu am drum adiacent ptr a ajunge la holda…de ce sa fac ITP la toaate 3? Care nu vad asfaltul neam…
      Si cat sa coste ITP-ul la un tractor care merge 3 ore pe an pe asfalt vs unul care merge 1000h?
      Am circulat cu numere galbene, puteam merge pe o anumita raza in jurul localitatii, mi s-a parut o solutie simpla…nu-mi dau seam cum poti impaca si capra si varza, dar nici sa belesti capra ca sa scape varza nu e OK :P
      cate accidente au fost in „speta” asta? au platit pagubele sau nu? nu as fi atat de sigur pana nu stiu mai multe
      Restul poate fi OK teoretic, nimeni nu e scutit de faliment si nu e treaba societatii sa salveze un fermier care face greseli de management…dar poate ca intelegeti ca protestele au ceva comun, si aici si in vest: costuri mari vs pretul de livrare.
      „Performerii” aia din vest, organizati si tehnologizati nu sunt in stare sa gasesca solutii? Noi de ce am fi ?:P Sa avem si noi falitii nostri, neicusorule!

  32. Un articol foarte bun, domnule Modan. Încercați să nu puneți la inimă hărțuiala ciolacilor, ciucilor și celorlalți troli activați de urgență pentru a băga bățul prin gard in ograda celor mai coerenți critici ai guvernanților, din contră, numărul mare de derapaje și atacuri ar trebui să vă măgulească, mie îmi rezultă că sunteți considerat periculos (pe mine mă distrează teribil trolacii care zbiară împotriva agriculturii românești și pretind că aceleași megacorporații pe care le înjură in subsolul altor știri o să le dea lor pâine multă și ieftină pe viitor, după dispariția țăranilor români și înlocuirea lor cu un oligopol funciar).

    acum asupra chestiunii. din păcate, pe moment nu cred să existe soluții, pentru că rădăcina răului este in chiar sistemul de subvenții (greu de desființat). Probabil că următoarea Comisie va introduce insă noi forme de protecționism (in răspăr cu tot ceea ce clamau până astăzi), atât față de dumpingul rusesc (nu numai cerealele lor, ci și orice îngrășămînt produs cu gaz rusesc va fi blocat pe piața europeană), cât și de cel chinezesc. Să sperăm.

    • Aaa, nu, nici vorba! Nu pun la inima, nu ma deranjeaza criticile, nici nu ma magulesc Acuma, sa nu fiu ipocrit, imi pica bine si cate o lauda, nah :P
      Da, nu prea exisat solutii simple…dar dv, ca liberal declarat (ba parca libertarian ziceati odata) trebuie sa stiti ca (am zis si ieri) statul are datoria sa intervina atunci cand elemente de baza ale unui capitalism functional, cinstit, sunt in pericol. Vorbeam de efectul de vecinatae, Free to Choose a lui MF explica ce si cum…sunt mult putine cazurile in care statul intervne vs Keynes (la „ala” intervine si cand tragi mun part)… si asta e un caz scoala…efectul de vecinatate care altereaza piata.
      Cum poate sa intervina? simplu…eliminand efectul de vecinatate :P :P
      Ar fi o discutie interesanta ce se poate face din perspectiva unui liberalism clasic

      • Cum poate sa intervina? simplu…eliminand efectul de vecinatate
        Interesant! În mod natural am fi complet liberi în opțiunile noastre de afaceri. Natura nu e morală și deci, pentru a ne putea asigura nevoile și chiar luxul, am putea minți, înșela, fura sau chiar ucide. În natură totul este permis. Dacă poți, mănânci, dacă nu, ești mâncat.
        La capătul celălalt, avem viața de tip Borg ca in Star Trek, în care opțiunile individuale sunt complet eradicare în favoarea succesului comunității.
        Omenirea se află undeva, subiectiv evaluat, la mijlocul distanței dintre cele două extreme. Cred că oricine ar dori ca reglementarea să fie minimă: avem un Decalog, ce ne trebuie mai mult?! Chiar presupunând că toți îl acceptam ca îndreptar de conduită publică, tot e greu de interpretat ce înțelege fiecare prin furt, prin înșelăciune, prin pericol de moarte și mai ales în ce raport de gravitate se află eventualele încălcări între ele: de exemplu, dacă cineva încearcă să mă însele ca să-mi ia 10 RON, am voie să-l snopesc? Sau dacă aruncă sticlele la gunoiul biologic/organic?
        Nu e ușor si nici universal să fie reglementata orice aspect, dar la fel de greu este să lași totul la liber. Este necesară oare concurența locală? De ce trebuie evitat monopolul sau oligopolul, dacă acestea sunt rezultatul liberei concurențe? De ce e necesar preaviz pentru cumpărarea unui pachet de acțiuni prin bursa de valori, dacă asta ar permite cumpărătorului obținerea unuia majoritar? Inteleg ca vrem o concurență perpetuă si niciodată nu vrem sa ajungem la un podium final. Sunt reglementările atunci de stânga sau de dreapta? Ca idee ar fi de dreapta, menținând concurenta, dar în momentul aplicării lor sunt de stânga, întrucât inhibă dezvoltarea libera a afacerii.
        Acum „complexul de vecinatate” ar trebui din nou rezolvat de stat, spuneți. Sunteți progresist, deci marxist, deci neo-marxist, de I de stânga și nu vă asumați această viziune, doar pentru că ați încropit o afacere. 😏🥴😃

  33. Felicitari dlui Modan pentru aceasta documentare. Dar agricultura merge ca un lant cu multe verigi interconectate. 1. Suprafetele cultivate, calitatea solurilor si asolamentele. 2. Tipurile de ferme si fermieri ca numar si marime. 3. Dotarea cu utilaje agricole si irigatii. 4. Tipurile de soiuri plante si rase de animale.5. Aplicarea de noi solutii prin cercetare si inovare la preturi decente 6. Multiplicarea unitatilor de procesare pentru materii prime si bunuri alimentare, energie biomasa.7 Noi forme de pregatire profesionala in domeniu, pe durate mai scurte dar eficiente. 8. Analiza periodica a pietei si ale burselor agricole. 10. Mediul urban cu mai multe unitati comerciale ale producatorilor si fermierilor asociati/ avem sute de mall uri cu produse de import. 11. Control al calitatii produselor alimentare. 12 Facilitati fiscale pentru afaceri de familie ale fermierilor la a 2-4 generatie. 13. Legislatie simpla si aplicabila. Toate guvernarile din 1990 nu au facut ceva coerent si sustenabil. Au vrut doar voturile taranilor.

    • Cand iti faci un plan de faceri e mai simplu :P
      Multumec pentru apreciere, azi am luat raspunsurile de la coada si vad ca e mai bine ca ieri :P

  34. Vazand cifrele si explicatiile prezentate, ajungi sa te intrebi daca nu cumva guvernul nostru face jocul rusilor (ca si Occidentul cu „interdictiile „sale la adresa rusilor, care au intarit economia Rusiei dar si a SUA) ori este aplicarea recomandarilor progresistilor de a reduce clasa de mijloc (proprietari, intreprinzatori, fermieri etc.) care avand autonomie financiara are si autonomie politica! Aceasta este atacata in toate dictaturile (si la noi in 1948 dar si mai recent) ca sa nu se opuna politicii centrale, indiferent care ar fi aceasta.

  35. eu nu înțeleg foile de calcul excel, în special coloanele cu prețul per litru motorină și azot per kg… ceva nu e clar exprimat… plus, consumul normat de motorină per hectar de grâu este pe la 70 de litri… iar de îngrășământ pe la 35 kg per hectar, la noi, nu în Sahel sau Brazilia… poate cateva vaci de lapte nu urmaresc cotatiile internationale, volumele si preturile cum ar fi util… ochiul stăpânului îngrașă vita

    • În concepția guvernanților din Romania o afacere care nu produce minim taxele și impozitele stabilire de ei trebuie închisă . Daca un antreprenor se mulțumește cu puținul ce îl produce o afacere el trebuie să o închida pentru că din puținul pe care îl acceptă nu poate plati taxele impuse de căpușele națiunii ( bugetarii ) .

      • Fals! Toți cetățenii cu minime cunoștințe economice înțeleg că o afacere trebuie să fie profitabilă pentru a supraviețui. Iar profitabilitatea acesteia nu se poate baza pe ocolirea nesfârșită a impozitelor sau pe plata neconforma a angajaților (un angajat care vă acordă și până la 10-12 ore din timpul său in fiecare zi lucrătoare, are dreptul la un venit îndestulător pentru el si familia lui).
        Nu există afaceri „închise”, care nu folosesc drumuri publice, apele râurilor sau pânza freatica, care nu deversează deșeuri, care nu sunt protejate de poliție și armată, ale căror angajați nu se îmbolnăvesc niciodată, ale căror proprietari sau angajați nu au fost școliți gratis în instituțiile publice șamd.
        Vreți să trăiți ca într-o comunitate de menoniți sau amish, refuzând toate avantajele traiului modern, fără contacte comerciale sau sociale în afara comunității proprii? Chiar și atunci apelați la unele servicii pe care vi le pun la dispoziție cetățenii prin intermediul statului.

        • Profitabila pentru cel care pune la bataie economiile sale si infiinteaza afacerea . Nu profitabila la nivelul la care vrea guvernantul tilhar ca sa poata impozita cit vrea el .
          Si daca nu am angajat ?! Daca sint administrator si lucrez personal ?!
          Nu ma poate introduce nimeni pe git ,,avantajele traiului modern ” . Eu pe foarte multe nu le doresc . Nu doresc sa platesc din truda mea toate imbecilitatile si imoralitatile puse in ractica de guvernantii de la orice nivel . In tara asta din 1990 pina astazi guvernantii nu au facut nimic din ceea ce am dorit .
          ,,Nu există afaceri „închise”, care nu folosesc drumuri publice, apele râurilor sau pânza freatica, care nu deversează deșeuri, care nu sunt protejate de poliție și armată, ale căror angajați nu se îmbolnăvesc niciodată, ale căror proprietari sau angajați nu au fost școliți gratis în instituțiile publice șamd.” Nu am inteles ce ati dorit sa spuneti cu cele de mai sus ….
          Am platit 30 de ani asigurari publice de sanatate ( eu si angajatorii mei ) si am beneficiat de o singura internare pentru hepatita A fix in primul an in care am fost angajat cu carte de munca .( De un anumit numar de ani nu mai platesc CAS , CASS si impozit pe salariu . Nu mai vreau) . Pentru restul timpului am fost bun numai de plata ….. ca sa beneficieze altii pe principiul colectivist comunist . Altii adica needucati care nu duc o viata sanatoasa .
          Daca va place in Romania asta n inseamna ca trebuie sa imi placa si mie . Eu vreau ca guvernantii sa faca schimbari . Dumneavoastra nu doriti schimbari . Asta e o realitate . Eu stiu ce am de facut si am inceput de mult timp sa pun in practica planul meu . Dumneavoastr ail urmati pe al dumneavoastra .

          • Adran Popescu, Încasările trebuie să depășească cheltuielile (care includ taxe și impozite, asigurări și salarii, achiziții și întreținere șamd) și atunci afacerea este profitabilă.
            Oricât de deconectată de viața publică ar fi o afacere, tot accesează servicii pe care cetățenii României i le pun la dispoziție prin intermediul statului. Chiar și afacerile neprofitabile fac asta, întrucât statul creează cadrul juridic, democratic, social în care se desfășoară relațiile de afaceri. O vreme cele neprofitabile pot fi tolerate, dar a le oferi la nesfârșit clemență pe banii contribuabililor nu se poate.
            Dacă dumneavoastră, in calitate de administrator, vreți să vă angajați pe sine ca șofer, manipulator și femeie de serviciu cu un salariu negociat mai mic decât cel minim pe economie, asta miroase a evaziune, întrucât este evident că folosiți în mod privat profitul nedeclarat al afacerii. Ca să acumulați chiar și acele economii cu care ați purces în afaceri, ați accesat deja mai multe servicii: școlarizare gratuită, protecție militară, utilizarea infrastructurii publice. Este rândul dumneavoastră să dați ceva înapoi!
            Ideal ar fi ca fiecare să plătească numai pentru serviciile accesate. Dar pentru a le contabiliza și a le urmări, statul ar avea nevoie de încă mai mulți bugetari. Se procedează deci la o aproximare mediană, unii plătind mai mult, alții mai puțin. De obicei, cei care încearcă să-și păcălească concetățenii, sunt cei care se fraierii.
            Îmi este complet indiferent dacă vă place sau nu în România și puteți din partea mea să căutați o lume mai apropiată de așteptările personale pe alte continente, căci în Europa nu găsiți așa ceva. Dumneavoastră sunteți cel cu jălania în băț, eu doar am vrut să vă arăt, ca la ciclul primar, cum stau lucrurile. Nu vreau conversație de dragul conversației.

            • ,, Chiar și afacerile neprofitabile fac asta, întrucât statul creează cadrul juridic, democratic, social în care se desfășoară relațiile de afaceri”
              Perceptia mea de antreprenor este ca institutiile statului ( si nu statul , caci statul e format din cetateanii care trudesc nu din institutii bugetare tilharesti si mincinoase ) NU creeaza cadrul juridic si social ( democratic nici atit , pentru ca nu face consultari publice ) in care noi sa desfasuram afaceri . Institutiile statului creeaza cadrul juridic favorabil structurilor bugetare si nu antreprenorilor . Institutiile statului creeaza cadrul juridic care ingradeste libertati de multe feluri . Probabil dumneavoastra nu ati simtit asta pe propria piele ( ca cetatean sau antreprenor ) .
              Am dat inapoi timp de 30 de ani taxe pe munca ( impozit , cas , cass si nu am primit mai nimic . Am dat inapoi taxe pe consum si nu am primit nimic . Am dat inapoi taxe pe proprietate si pe tranzactii legate de proprietate si nu am primit nimic . Si pot continua .
              Ca sa acumulez acele economii am ….economisit din venitul meu net pentru care am trudit platind taxe foarte mari pe munca . In popor este o expresie care suna cam asa : ,, mi-am rupt de la gura ca sa fac economii ” .
              Nu ideal ci firesc este sa platesc numai pentru serviciile pe care le accesez ( indiferent ca sint servicii oferite de institutii bugetare sau private ) . Toti am vrea sa traim din ,,abonament ” fara sa prestam efectiv . Cam cum incaseaza ,,medicii de familie ” platile per capita din FNUASS . Dar asta inseamna moartea socialismului colectivist . Si mai inseamna ca institutiile bugetare sa aibe pe mina bani la mai putin de jumatate fata de cit au acum . Nu vor . Asta inseamna ingradire de libertate si mentinerea unei gloate imense de cetateani in starea de inconstienta si iresponsabilitate . In Europa nu o sa gasesc ,, asa ceva ” pentru ca toata Europa este construita pe schele socialist – colectivist .
              Daca eu doresc sa traiesc cu un venit mai mic decit salariul minim pe economie asta nu e evaziune ci neincadrare in limitele stabilite nefiresc de legi imorale . Standardul de venit si de cheltuieli trebuie sa am libertatea sa mi le stabilesc singur . Dar nu , trebuie sa ne ,, incadram ” in ce vor altii ( guverne nationale sau suprastatale ) . Va multumesc pentru atentia acordata .

    • Astazi incep de la coada cu raspunsurile
      Pentru a putea analiza influenta anumitor factori la un anumit tip de cost folosesc formule pe care le trag apoi pe toata coloana.
      La arat costul este F4x$G$3, trag formula in jos si voi avea rapid toate costurile la diverse lucrari ca produs intre consumul/ha si o valoare fixa ($G$3).
      . Astfel pot vedea ce influenta are variatia pretului la motorina ($G$3), daca descompun nin acciza si restul voi vedea si influenta eliminareii accizei sau mai stiu eu ce modificand doar casuta galbena, de pret.
      Dac aalte casute folosesc rezultatuele din acea coloana toate se modica automat si pot edea, de ex, cu cat la suta influenteaza eliminarea accizei pe total costuri. Instant.
      La fel si al pretul complexelor, azotului..se poate extine si la manopera, amortismente.
      Este ceva foarte simplu si eficient, folosesc chestia asta de ani de zile la absolut toate analizele pe care le fac, merge rapid. dureaza un pic pana faci formulele, la analize mai complexe iei valori si din alte pagini etc.
      Cat priveste consumul normat asta e o prostie pa care o folosesc doar aia de la APIA msi de pe la directiile agricole, daca mai exisat :P consumul depinde atat de suita de lucrari ( daca ai scule bune, puternice, nu mai faci arat, faci scarificare, dai un disc greu si o freza si ai un teren superpregatit) Daca ai un teren mai usor, pamant galben poti sa rezolvi pregatirea terenului doar dintr-un disc greu si o grapa rotativa.
      Taoae aceste variante duc la consumuri diferite. mFunctiile te vor ajuta sa le vezi instant, dupa ce ai conceput tabelul special ca sa vezi asta.
      Dar acele utilaje sunt mai scumpe si se modifica „treaba” si la amortizare.
      Poti sa cuplezi toata aceste variabile folosind un tabel elaborat in excel care ia date din pagini cu analiza de costuri specifice. pe capararii
      Am facut odata asa ceva, utilajele scumpe nu scad ata de mult costurile incat sa comopenseze amortizarea aia mult masi mare decat daca lucrezi sute de hectare. Daca cumperi utilaje sh mai merge…
      Daca lucrezi sute de hectare trebuie sa ai asigurata desfacera, depozitarea care coista si ea etc
      Nu e foarte simplu sa pui cap la cap aceste variabile..eu am dat eu in tabel u o schema oarecum comuna ptr fermierii mai mici, din experienta.
      Scarificarea presupune tractoare de peste 150 cai, la fel si discul greu etc.
      Cat priveste ingrasamantul exista un maxim admis de 170 kg substanta activa la azot, din cate imi aduc aminte, ca sa nu faci rau pamantului, pe langa rotatie ei alte alea…asta inseamna vreo max 10 saci /ha (500 kg) atat am si luat in calcul..5 saci de complex si 5 de azot. Desigur exista si alte variante…eu am dat ceva comun. Iarasi poti vedea automat influenta in costurile totale modificand pretul /kg sau cantittea
      Aia care obtin 10.000 kg/ha pun mult mai mult…vad la strainii care lucrea la noi inzona…e alb pamantul dupa ce dau cu ingrasanmant, cred ca dau cel putin dublu. Atunci nu te mai costa 5000 lei /h..poate 6.7…
      Dar mi-a placut intrebarea dvs….inseamna nca sunteti interesat!

  36. Titlul e puțin înșelător: când citesc „probleme” gândul ma duce la oarece ilegalități inerente, la corupție, sau măcar ceva inconsistențe de legislație. Am citit articolul curios să aflu în ce constau aceste probleme. N-am găsit ceva deosebit, nici exotic, nici neaoș, ci doar o înșiruire de dificultăți cu care se confruntă întreprinzătorii din agricultură. Dar oare nu asta este obstacolul universal al celui curajos, care trebuie să găsească soluții pentru a face profitabilă o afacere în orice domeniu ar începe?
    Să nu fiu înțeles greșit! Nu doresc să minimalizez eforturile în agricultură, mai ales că în această ramură economică nu doar se produce plusvaloare din țărână, dar se creează și potențialul pentru profit în ramurile conexe. Alături de industria extractivă, agricultura este cea care introduce valoare nouă în circuitul economic, deci e firesc să fie susținută de stat. Dar nu în orice condiții si, ca în orice altă economie liberă, concurența și eșecul sunt inevitabile. Dar fiecare concurent trebuie să identifice propriile atuuri și să compenseze astfel decalajul tehnologic sau informațional.
    Deși nu lucrez direct in branșă, am avut câteva proiecte de automatizare pentru o asociație țărănească din Baden-Württemberg, Germania. Țăranii șvabi și-au pus la comun terenuri și utilaje agricole, a.i. să le utilizeze cât mai eficient, cu drumuri cât mai scurte, fiecare specializandu-se pe anumite lucrări și comandând en groß semințe, răsaduri sau, in măsura in care aveau producție bio, îngrășăminte și pesticide. Pentru un institut de cercetare privat din zona Freiburg/Breisgau am proiectat câteva instalatii pentru verificarea acidității solurilor sau pentru împachetat răsaduri germinale. Pe lângă discuțiile specifice proiectului, am aflat și detalii despre funcționarea asociației. Bineînțeles, nu pot spune că am pătruns toate secretele, dar așa în mare țăranii pun la comun fonduri, utilaje și teren cât doresc din ceea ce dețin, pe baza unui punctaj agreat și se înțeleg fiecare ce să cultive, umrandet sfaturile institututului, unde majoritatea colaboratorilor sunt chiar odraslele țăranilor, care au studiat in universitati de profil. Profitul rezultat se împarte după punctajul rezultat din participare, indiferent ce profit individual a realizat fiecare asociat. În felul acesta toți câștigă, chiar dacă pentru unii un an poate fi mai bun, iar altul mai prost. Îmi este lar că în România nu e posibilă imediat o asemenea asociație de așa anvergură, dar cred căde undevatrebuie pornit. Orice început e mic, spune neamțul.

  37. Buna seara!
    As incerca sa structurez acest comentariu astfel:
    1. Analiza costurilor si veniturilor, fiind fermier, banuiesc ca nu o aveti doar pt. ziua de azi. V- as ruga, daca se poate, aceeasi analiza si pt. 2021, daca nu si pt. aprox. 10 ani anterior. Multumesc anticipat!
    2. Aceeasi analiza de breakeven point si pt. anii anteriori. Si cu subventie, va rog (chiar daca nu este „ca sa-ti cumperi gipan din ea”, unii chiar o fac!). Si, daca puteti, va rog introduceti si costurile de asigurare a culturilor (hedging), costuri care ar fi normale pt. oricare antreprenor constient de posibilele consecinte ale unor evenimente nefavorabile, indiferent de domeniul de activitate, cred eu. Dar, costurile de asigurare sunt mari, probabil (evident as zice eu, cand ai de asigurat evenimente neprevazute!). Totusi, exista destule exemple de ferimieri beneficiari de despagubiri pt. calamitarea culturilor si care „reusesc” sa si vanda productia „la negru”. As fi curios ce parere aveti si despre asta.
    3. O intrebare de nestiutor: de ce un fermier roman (mic, mijlociu sau mare) nu- si vinde productia pe diverse burse, daca pretul e mai avantajos? Sau e aceeasi problema ca si in discutia cu supermarket- urile, ca nu poate asigura cantitatea, calitatea, cantitatea si cadenta necesare? Ca sa vinzi pe bursa cred ca trebuie sa- ti asumi o responsabilitate, sa astepti sa creasca pretul „la poarta ta” nu implica decat profit (sau, uneori) pierdere (care trebuie asumata de ceilalti).
    Multumesc pt. raspunsul dvs.!

    4.

  38. https://www.econlib.org/library/Enc/AgriculturalSubsidyPrograms.html

    Pt. cei carora nu le este clar de ce agricultura este subventionata, spre deosebire un business (care si el la randul lui este subventionat indirect intre blocuri economice sau tari prin tarife vamale si alte taxe), un articol revelator despre istoricul subventiilor si mecanismele de subventionare a agriculturii pe tot globul!

    citez:
    „Government intervention in food and fiber commodity markets began long ago. The classic case of farm subsidy through trade barriers is the English Corn Laws, which for centuries regulated the import and export of grain in Great Britain and Ireland. They were repealed in 1846. Modern agricultural subsidy programs in the United States began with the New Deal and the Agricultural Adjustment Act of 1933. With trade barriers already in place for agricultural commodities and everything else, this law gave the government the power to set minimum prices and included government stock acquisition, land idling, and schemes to cut supplies by destroying livestock. Land idling and livestock destruction were sometimes mandatory and sometimes induced by compensation (Benedict 1953).” – as sublinia „land idling” – adica lasarea in parloaga! care se compenseaza, sub anumite conditii, dupa cum vedeti si pe alte continente.

    apoi: contra
    „Economists have criticized farm subsidies on several counts. First, farm subsidies typically transfer income from consumers and taxpayers to relatively wealthy farmland owners and farm operators. Second, they impose net losses on society, often called deadweight losses, and have no clear broad social benefit (Alston and James 2002). Third, they impede movements toward more open international trade in commodities and thus impose net costs on the global economy (Johnson 1991; Sumner 2003).”

    pro:
    „Supporters of farm subsidies have argued that such programs stabilize agricultural commodity markets, aid low-income farmers, raise unduly low returns to farm investments, aid rural development, compensate for monopoly in farm input supply and farm marketing industries, help ensure national food security, offset farm subsidies provided by other countries, and provide various other services. However, economists who have tried to substantiate any of these benefits have been unable to do so (Gardner 1992; Johnson 1991; Wright 1995).”

    cumulat cu barierele tarifare, in OECD: „The highest national average support equivalent rates, across all major commodities, are offered in Norway, Switzerland, and Iceland, with average subsidies of about 65–75 percent of the value of production, and in Japan and Korea, with support rates of 60–65 percent. The lowest subsidy rates (less than 4 percent) are found in Australia and New Zealand. The average support rate in the European Union is about 35 percent of the value of production.”

    prin urmare cauzele situatiei de acum tin nu de harnicia fermierilor (din Ro, Bg, PL, De, Fr etc) ci de vicierea sistemului in EU prin: proasta gestionare a Comisiei a eliminarii tariferolor pt. ukr coroborata cu dumpingul Rusiei si, bineinteles, cu oportunismul marilor angosisti. Asa ca nu e cazul sa blamam veriga ce mai mica.

    • @Nman _ „prin urmare cauzele situatiei de acum tin…”

      Eu văd drept cauză principală a situației de acum disponibilitatea unor marionete ale intereselor Rusiei de a sancționa în orice fel pot Ucraina și a-i bloca una dintre sursele principale de venit, vânzarea cerealelor.

      Argumentul este faptul că liderii protestatarilor și incitatorii apropiași de aceștia au legături strânse cu partide politice, unul fiind chiar fondator al unui partid pro-rus care susține ieșirea României din UE și NATO.
      https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cine-sunt-liderii-protestelor-si-ce-legaturi-au-ei-cu-aur-psd-si-pnl-andrus-omul-cu-caciula-de-oaie-doresc-sa-fac-politica-2652203

      Apoi, despre activitatea agricolă, aș mai spune două lucruri în plus față de comentariul anterior…
      Unul, oare cine este „statul” și de unde le dă lor bani, facilități, gratuități?! Simplu, statul suntem noi toți, iar banii vin de la mine și alții ca mine, care muncesc din greu și eficient! Și eu nu văd de ce am susține o activitate ineficientă.

      Al doilea. Agricultorii români, deși vorbesc despre experiența altor state, refuză pur și simplu să facă ceea ce agricultorii de acolo fac. În loc de irigații, vor subvenții pentru că n-a plouat. Îi invit să viziteze Turcia, de unde sunt importate legumele pe care le mănânc. Vor subvenții pentru că a fost frig și au înghețat roșiile. Îi invit să viziteze Olanda, de unde ne vin roșiile. Românii nu au chef de bani împrumutați cu care să facă investiții și să muncească mai eficient, crescându-și productivitatea, ci de bani veniți degeaba prin subvenții pe care să-i cheltuiască.

      Agricultorii români nu fac efortul minim de a planta perdele forestiere precum vecinii bulgari, sau precum făceau românii în anii 1970. Se roagă la Dumnezeu să plouă, iar la guvern să vină subvențiile. Îi invit să viziteze culturile agricole din Israel să vadă cum se obține apă pentru recolte. Românii nu cer sprijin pentru împrumuturi în vederea investițiilor în tehnologie și know-haw, pentru sporirea productivității și eficienței, ci vor bani pur și simplu.

      …Mi-amintesc de Conu Leonida și societatea utopică în care „statul dă”. Și, dacă nu sunt capabili să fie eficienți, tot statul, să blocheze concurența prin bariere comerciale!

      • Io zic sa cititi mai atent istoricul, motivatia si dezvoltarea subventiilor pe mapamond. E scris negru pe alb ponderea subventii+bariere tarifare din valoarea productie poate ajunge de la 35% in EU, la 55% pe anumite culturi in US la 65-75% in No, Ch. Este un sistem global

        Bani vin in general de aici: „Some subsidy programs, such as import tariffs, actually generate tax revenue for the government but also impose costs on consumers that exceed the government’s revenue gain.” in cazul EU bugetul primeste 75% din taxele vamale percepute la intrarea bunurilor in comunitate (statul prin care intra rămâne cu 25%).

        Productivitatea in ro, fie si fara irigatii la nivel de olanda (nici nu e complicat sa irigi atunci când mare parte din tara e sub nivelul marii(si implicit al Rinului)) + ca ploua la nesfarsit, este, asa cum am pus mai sus iuntr-un link de la Banca Mondiala undeva peste 80% din media EU! In 2021.

        Pe de alta parte averi dreptate sa remarcati i ceecarile de acaparare, amplificare a protestelor de diverse forte extremiste (in toata EU : De, fr, pl, nl…) dar asta nu schimba sursa principala a problemei de proasta gestionare a tranzitiei cerealelor Ukr spre traile sărace, unde nu prea a ajuns mai nimic. Ok, daca tot nu sti sa gestionezi acest flux atunci nu fi ipocrita (comisia, care chiar a băgat ăumnul in gura comisarului polonez pe agricultura atunci când a sustinut 5 tari, printre care si Ro) si fa bine si compensează pierderile provocate chiar celor de care răspunzi – agricultorii di tarile UE.

        De ce exista totusi subventionarea agriculturii peste tot – din motive de siguranta alimentara coroborate cu politici de atenuare a fluctuatiilor preturilor de la an la an. Si a apărut in special dupa marea depresie din 1929 si perioada agricola/climatica dificila din midewest de atunci.

        Apoi – perdelele forestiere sunt responsabilitatea statului care, chiar daca nu are in proprietate pământul poate incentiviza plantarea lor. Sunt curios care este implicarea statului israel in sustinerea fermelor? Ar fi util de aflat.

        • @Nman _ “Io zic sa citiți…”

          Domnul Iancu Guda a avut răbdare și a adunat cifrele.
          https://republica.ro/daca-afacerea-merge-bine-antreprenorul-din-agricultura-beneficiaza-de-profit-prin-dividende-daca-merge

          …Exprimă în proporție de 90% și opiniile mele. Diferența (până la 10%) este ca eu susțin în continuare, pe cât este posibil, deducerile în locul subvențiilor. Apoi, mai cred ca bunii fermieri care se pricep cu adevărat la agronomie și-au angajat deja buni administratori și oameni de vânzări calificați.

          • Domnul Iancu Guda, pe care il apreciez, greseste in câteva privinte dar are mare dreptate intr-una: sistemul american de subventii este legat de productivitate pe când cel european(PAC, nu doar cel de la noi) de suprafata! Iar discutia in UE pe tema ineficientei acestui sistem este din anii 2000!
            In rest, ar fi putut sa se întrebe oare cate din lucrările din agricultura sunt fiscalizate? E doar o parte din explicatia scoaterii dividentelor, practicata pe larg si in economie. Si uite asa marja neta devine mai putin neta.
            Apoi, agricultura este productie si nu comert, prin urmare nu stau in picioare comparatii intre distributie de orice (adică o marja pusa peste costul de achizitie +cheltuieli de distributie) si productie. Sunt cu totul alte activitati. Iar productia agricola clasica, daca e bine facuta, la scara si prinde ani buni poate duce la marje (e discutabil cat de nete) de pana la 30% (chestie de manual la agro).
            Nu in ultimul rand, pentru a investi in irigatii pe tarla ai nevoie de acces la apa care, din cate stiu tine de apele romane. Canalele principale de irigatie se fac de catre stat, nu de catre privat (cam de când lumea moderna). Statul roman trebuia de mult sa fi avut o politica coerenta in domeniu. Inclusiv incentivizare pe zona privata.
            Si in ultimul rand, ca actionar ai tot dreptul sa-ti scoti dividentele atunci când le ai (si de preferinta înainte de o viitoare mărire a impozitului) la fel de mult cum trebuie sa iti acoperi pierderile. Iar când vorbim de pierderi nu luam in calcul compensarile datorate Reglementarilor din PAC : Pt. Ca Astea sunt regulile jocului, asumate si de catre state+UE si acceptate (pt. ca au fost impuse politic de la infiintarea PAC) de catre fermieri(cu rundele de proteste de rigoare).
            Dupa cum vedeti, in alte tari se da foc, se arunca cu gunoi prin orase, se blochează autostrăzi. Si in ciuda acestui fapt, daca urmariti reportajele si presa Fr veti vedea ca protestul agricultorilor este inteles si sustinut de 89% din populatia sondata chiar si când stat in blocaj pe sosele cu orele!!!. Iar guvernul vine, printre altele, cu propuneri si încurajări catre populatie de a consuma francais! (oricum produsele fr sunt etichetate si promovate de ani de zile la raft – la ei e bine, la noi e cah!). Cineva a făcut un calcul pe un anumit cos in fr: Cu 7€ in plus pe luna cumperi produs in franta si astfel sprijini agricultorii!
            Unii fermieri au trecut la masuri agresive fata de produsele străine la raft : Golit rafturile din cate un supermarket si dat foc in parcare (nu stiu ce treaba avea unul cu mierea produsa in BG care cică are alte norme decât FR – asta esfect de radicalizare aiurea) chiar daca media lor este de abia 20% din total! Pai noi in ro cu sub 20% romanest ce sa facem?

  39. Pamantul , fermierii , punctul de breakeven si geopolitica. Plus variabila lipsa (1 )

    Protestul fermierilor (si transportatorilor ) care blocheaza de mai multa vreme tara , orasele si granitele ei are cateva interpretari in presa care nu ating de fapt fondul problemei.
    Prima poate fi gasita pe platforma Contributors.ro . Aceasta interpretare tehnicista ( Analiza costurilor si veniturilor , Analiza punctului de breakeven(rentabilitate), Cotatiile preturilor cerealelor , Ce face Rusia…, etc.) porneste de la cateva axiome :

    ” Subventia nu imbogateste fermierul (s.n.), ci scade punctul de recuperare al costurilor in limita unor productivitati mai mici, posibile la noi. Cu cat subventia e mai mare cu atat scade si limita(s.n.).”
    “ Intelegem ca in anii secetosi, de exemplu, pretul creste nu pentru ca se imbogateste cineva(s.n.), ci pentru ca, pentru a atinge acel nivel de recuperare (macar) a costurilor fermierii trebuie sa vanda mai scump.”
    ” Una peste alta, fermierii din Romania vand in paguba(s.n.), socotind si subventia aia mult hulita de toti papagalii care vorbesc despre agricultura (s.n.), fara sa fi lucrat nicio zi macar pe camp sau in grajd.”
    ” Nu avem zile libere, nu avem revelioane, Craciun sau Paste, nu primim vouchere, al 13-lea “salar”, prime sau pensii speciale, muncim pe rupte sa nu ne falimentam micile afaceri pentru care am varsat sange si sudoare.”

    Si in sfarsit ceva ceva doar pentru initiati :

    “FOB SUA Golful NOLA / Grau SRW”
    Grau la 1,14 lei/kg!!! Nu anul trecut, ci azi!
    Cand la noi e 0,5- 0,6 lei/kg
    Intrati aici:
    https://bursacereale.com/stocks/wheat
    Avem preturi intre 1,4 lei la grau HRW (Hard Red Winter) adica un grau bun de panificatie si de 1,14 lei/kg la unul mai fara gluten SRW (soft red winter)”

    Sursa:
    Mircea Modan- Problemele fermierilor , pe cifre
    https://www.contributors.ro/problemele-fermierilor-pe-cifre/

    In opinia autorului : “ Subventia nu imbogateste fermierul (s.n.), ci scade punctul de recuperare al costurilor…”. Asa sa fie , dar atunci este mai greu de explicat pasiunea brusca pentru agricultura a unor celebritati din cele mai diverse domenii ( Dragnea, Borcea, Dinescu, Gigi Netoiu ,etc. )
    La o asemenea stare de pauperitate reclamata exista si contraexemple. Intr-o comuna din Mehedinti exista cazul unui fermier din Italia venit inca din anii `90 care recent a cultivat in mod abuziv si cu de la sine putere terenul unui satean . Pus in fata faptului implinit, sateanul s-a infuriat si a recoltat tot ce a cultivat italianul. Reactia fermierului italian l-a lasat fara replica : “ Ia-o , nu ma intereseaza recolta, ma intereseaza subventia !” , ca sa nu mai vorbim de cazul unui fermier venit mai recent din Moldova care din toata saracia agriculturii s-a afisat prin praful din Mehedinti cu o superba decapotabila galbena (Ferrari ?) de sute de mii de euro .
    Lasand gluma la o parte , sa punem lucrurile la locul lor . Nu exista niciun fel de legatura logica intre productivitatea scazuta din Romania ( arhicunoscuta ) si intentiile agresive ale Rusiei ( arhicunoscute ) de a distruge agricultura din Europa .

    A doua interpretare este de tipul indignarii cetatenesti , dar venita de la un politician populist :

    “ Marea majoritate dau la arendă nu 1600-1700 kg la hectar, cum ar trebui. Vin cu 6-700 (s.n.), contravaloarea a 4-500 de lei.”
    “ …să verificați, cei care ați arendat pământul, dacă ați primit contravaloarea minimum a 1700-2000 de kg de grâu sau contravaloarea la prețul minim la hectar. Nu. Iar unii trebuia să primiți minimum 2500/3000 la hectar.”
    “ Mai mult, la stat declară producții de 2000 de kg la hectar, și 3000 nu le declară (s.n.)ca să nu plătească impozit.
    Aici este cea mai mare evaziune fiscală din România, iar acum când statul le cere un picuț să-și plătească din dări și să-și diminueze din profit au turbat și vor să blocheze țara.”
    “ Pentru că acum doi ani au avut profit de 1500 de euro la hectar, asta în timp ce la bătrânii de unde au arendat le-au dat cel mult 120€
    Pe milioane de arendatori înșelați cine-i reprezintă? Nimeni, vă spun eu. Îi înșală de îi rup”

    Sursa :

    Antonia Hendrik – Gelu Vişan, mesaj pentru fermieri: Dați arenda corect celor care v-au dat pământul să-l lucrați

    https://evz.ro/gelu-visan-reactie-fermieri-arenda-pamantul-lucrati.html

    Este foarte adevarat ca fermierii platesc execrabil pentru pamantul luat in arenda . Aceasta este o practica generala pentru ca exista asociatii ale fermierilor ( arendasilor ) , dar nu exista si asociatii ale proprietarilor ( arendatorilor ) care sa le apere drepturile, deci fiecare se poate apara doar individual exact ca in cazul Caritas-ului de altadata .

    Mai mult decat atat, se pare ca exista un model stadard al contractului de arendare folosit la nivel national . Un exemplu din 2018 : ( Un contract standard distribuit in Mehedinti in 2018 ) Imagine1

    In sfarsit, o a treia interpretare ( “ecuatia de business “) o gasim pe publicatia “Curs de Guvernare “ . Aceasta porneste de la analiza sistemului ( crestere de costuri , lipsa irigatiilor , scaderea productivitatii , etc. ) :

    “ Ecuația de business care a scos fermierii în stradă e rezultatul a 2 ani de turbulențe pe care lipsa de modernizare a ecosistemului și lanțurilor economice nu a reușit să le ocolească:
    Așa cum se va observa în graficele de mai jos, costurile din agricultură au crecut sub presiunea crizelor din ultimii ani , prețurile de vânzare a producției au scăzut, totul pe fundalul unei scăderi de productivitate: fără irigații și prețuri mai mici la inputuri, ferma medie românească nu poate atinge pragul minim de rentabilitate.”

    Laurentiu Gheorghe – Analiză / Agricultura în ”Triunghiul Bermudelor”: creștere de costuri, scădere a productivității, scădere a prețului produselor

    https://cursdeguvernare.ro/analiza-agricultura-vegetala-romaneasca-crestere-de-costuri-scadere-a-productivitatii-scadere-a-pretului-produselor.html

    Toate bune si frumoase , dar ceea ce omit cele trei abordari este exact fondul problemei. Discutia despre pamant , fermierii care il lucreaza si rentabilitate evita sa aminteasca situatia proprietarilor care il detin ( sau mai exact il detineau ) , respectiv fostii tarani. Marea intrebare la care nu exista un raspuns clar este cum au ajuns fermierii sa-l lucreze si care sunt raporturile lor juridice cu proprietarii pamantului.
    Aici raportul dintre starea de fapt si starea de drept este de domeniul SF. “ Ecuatia de bussines” porneste de la subventii si fondurile europene obtinute de fermieri pentru pamantul care nu este al lor deoarece proprietarii lui sunt scosi din ecuatie din start.

  40. Pamantul , fermierii , punctul de breakeven si geopolitica. Plus variabila lipsa (2 )

    Prestidigitatia este in acest caz uluitoare . In primul rand , daca proprietari raman proprietari ( caz fericit in raport cu altele ) tehnica este momirea lor sa semneze un contract de arendare initial pe cinci ani, dar care ulterior devine practic pe termen nelimitat. Strategia este simpla . Arendasul prelungeste contractul a la long cu concursul primariei , al APIA si al circuitului hartiilor in asa fel incat proprietarul este plimbat intre diferite instante , practic scos pe tusa si lasat in afara ringului asa cum rezulta dintr-un raspuns dat de APIA ( Centrul Judetan ) unui proprietar : ( Modul in care fermierii pot lucra pamantul taranilor pe termen nelimitat si
    cu ajutorul statului ) Imagine2

    Mai mult decat atat,  nu este obligatoriu ca proprietarul initial ( care a avut titlu de proprietate emis in 1990 ) sa ramana proprietar, iar reversul medaliei este acela ca oricine are sansa „democratica ” sa devine proprietar  .
    Solutiea simpla este favorizata de lipsa cadastrului facut la nivel de tara care a transformat terenul arabil intr-un fel de grajduri ale lui Augias .
    Este suficient ca un doritor ” care se descurca”  ( sau firma ) sa solicite un cadastru pe un teren care nu este al lui pentru ca ulterior sa devina el proprietar pentru ca : “ Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. “( Constitutia Romaniei , Art.44(8)) si poate oricand sa vanda terenul unui alt doritor istet (sau firma ) , etc., etc. in sa fel incat proprietarul initial ramane cu buza umflata.  Daca acesta isi mai vrea inapoi terenul lui initial ,trebuie sa-l cumpere de la ultimul lui proprietar ,  daca afla cine este acesta .
    Explicatia oferita favorizeaza pe cel care a luat pamantul , nu pe cel care l-a avut deoarece : ” legea nu permite ca pe acelasi teren sa fie facut un cadastru de doua ori “ decat printr-o sentinta defintiva in justitie , deci terenul ramane al celui care a facut cadastrul si nu al proprietarului care ar trebui sa dea in judecata pe toti cei la care a ajuns pamantului lui , daca ii mai gaseste ,  daca are bani si posibilitatea sa ii dea in judecata si daca va castiga procesul/procesele aferente.
    Daca nu, ramane valabil principiul sacrosanct decretat in 1990 de “parintele Constitutiei” Antonie Iorgovan in 1990 ( „averea dobandita se prezuma a fi licita ” )  respectiv Art.44(8) din actuala Constitutie a Romaniei.
    Toata aceasta prestidigitatie SF prin care pamantul care ne hraneste pe toti trece in realitate de la proprietari la samsari cu ajutorul hartiilor ( ” mortii se acopera cu pamant , iar vii cu hartii „) este demonstrata cu punct si virgula si pentru cine vrea sa vada de singurele anchete care isi aduc aminte de amaratii de tarani ramasi fara pamant intre 1949-1962 , improprietariti  cu ajutorul legii in `90 , dar scosi din ecuatie tot cu ajutorul hartiilor :
     

    https://youtu.be/O_IjK8GcMi8

    https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/cum-a-ajuns-cadastrul-din-bani-publici-pe-mana-fostilor-sefi-de-la-agentia-nationala-de-cadastru-clan-mafiot.html

    Mai mult decat atat , pamantul a devenit atat de pretios la nivel national incat pana si apele din Delta cu stuf cu tot  devin pasuni printr-o minune biblica posibila tot cu ajutorul hartiilor respectiv  birocratilor care le genereaza si le semneaza reusind sa intre in vizorul Parchetului European :

    https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/minune-in-romania-apele-din-delta-au-fost-declarate-pasune.html

    https://www.g4media.ro/surse-afacerea-cu-stuful-din-delta-a-familiei-baronului-psd-paul-stanescu-in-vizorul-parchetului-european-o-institutie-guvernamentala-a-stopat-plata-subventiilor-de-aproape-6-milioane-de-euro-cum.html

    Sa rezumam . Pana in 1949 taranii si-au lucrat pamantul cu boi , cai , plug si sapa. Dupa  instaurarea comunismului taranii au ramas  fara pamant , doar cu sapa . La caderea comunismului in 1989 taranii au primit inapoi pamantul pe care  acum il lucreaza fermierii  cu tractoare de zeci de mii de euro plus subventia de la APIA (UE).
    Veriga de legatura intre toate aceste epoci a ramas pamantul care ne hraneste pe toti . Ceea ce s-a schimbat in mod esential au fost raporturile de munca.
    Inainte de asta, o mica istorie. La campania de colectivizare din Mehedinti in curtea unui taran a intrat celebra comisie care  incearca  sa-l convinga sa intre in „colectiva” de buna voie ( daca nu voia asa , se stia bine ce urma …) .
    Taranul ii primeste si raspunde : ” Nu spun ca nu intru, dar sa vedem cum . Inainte  lucram singur pamantul care era al boierului  , dar cu plugul si vitele mele . Cand strangeam recolta , faceam  trei gramezi in curte si chemam boierul. Doua gramezi le lua el ca pamantul  era al lui  , una imi ramanea mie. Acum au disparut boierii si eu lucrez pamantul care este acum al colectivei, dar din recolta nu mai ia nimic boierul. In locul lui a aparut presedintele colectivei , contabilul, socotitorul , secretarul, portarul, etc. care trebuie sa traiasca si ei . Mie ce imi ramane din recolta pe care am strans-o ?”
    Dupa aceasta mica istorie sa schitam cum s-au schimbat raporturile de munca din agricultura intre 1949 si 2023 : ( Raporturile de munca in agricultura din Romania intre 1949 – 2023) ( Imagine3)

    Ce a fost a fost si am vazut deja, dar sa vedeti ce va urma. Dupa principiul carul inaintea boilor, Agrinnovator ne asigura cu tarie ca vom avea in curand digitalizarea fermelor ( https://economedia.ro/fermierii-din-agrinnovator-lanseaza-un-ghid-pentru-digitalizarea-agriculturii-din-romania.html ) deasupra solului probabil , pentru ca dupa 34 de ani nu avem cadastru la nivel de tara , deci nu se mai stie a cui este o proprietate, unde incepe si unde se termina ( chiar asa , daca nu l-am facut pana acum , la ce ne mai trebuie ?!).
    Ceea ce este, este, ceea ce nu este, nu este , deci asta este .

    Nota . Imaginile 1,2,3 mentionate anterior se regasesc aici : https://sergiusimion.blogspot.com/2024/01/pamantul-fermierii-punctul-de-breakeven.html

  41. @Mircea Modan
    „Ar fi o discutie interesanta ce se poate face din perspectiva unui liberalism clasic”
    Ar fi. Din păcate pe moment sistemul de subvenții și implicarea statelor in sectoarele așa-zis strategice sunt prea avansate pentru ca o terapie de șoc să mai poată avea vreo șansă de reușită. Pur și simplu economia ar capota imediat ce s-ar aplica vreo tăiere drastică a subvențiilor/protecțiilor tarifare.

    Sistemul de subvenții din PAC-ul european a condus la o concentrare mare de capital in anumite zone ale agriculturii in timp ce altele au fost neglijate, s-au format adevărate bule, iar statele au ajuns să sprijine producția destinată exportului (deci acapararea de piețe cu preț susținut), deci in esență nu foarte diferit de ceea ce a făcut China cu dumpingul finanțat la nivel statal pe piața papucilor, bicicletelor, tabletelor ori, mai recent, a panourilor solare. Practica asta nu poate continua la infinit. E nevoie de o retragere treptată a banului public din agricultură (cu excepția unor sectoare strict securitare gen asigurarea unor cantități anuale de cereale pentru consumul intern). Pentru atragerea banilor privați (prin credite și investiții) e nevoie de o adevărată revoluție mentalitară, de pildă in percepția publicului asupra cultivării și comercializării cânepei; o liberalizare chiar și parțială a producției -să zicem in limita a 2% din extravilanul comunelor- ar determina o capitalizare rapidă (și desigur inegală) a micilor fermieri ce și-ar permite astfel o reprofilare (e evident că se produc prea multe cereale din moment ce prețul este atât de mic), de pildă in pomicultură. Poate n-ar fi rău să producem mai multe nuci. alune. prune. mere, pere și rachiu din ele :)

    • @euNuke _ „Din păcate pe moment sistemul de subvenții și implicarea statelor in sectoarele așa-zis strategice sunt prea avansate…”

      Permiteți-mi vă rog să adaug câteva observații comentariului dumneavoastră…

      În primul rând, „sistemul de subvenții” este o aberație economică, întrucât prin el însuși îndeamnă la ineficiență. Alternativa eficientă este aplicarea deducerilor. Acestea stimulează munca și crearea de valoare adăugată în economie.

      Apoi, tot citesc despre domenii strategice în economia românească. Bun! Un sector strategic este Apărarea…Și aud discutându-se în industria de apărare despre nume precum Gigi Becali și Victor Pițurcă. Despre ce discutăm?! În statele normale, industria de apărare, pentru că este strategică, este controlată de stat, nu de „inginerii pariurilor [sportive]” .

      De-mi amintesc bine, la un moment dat era declarat de interes strategic turismul. Au fost cheltuite sume imense fie pe „Dracula”, fie pe o frunză care a fost promovată pe la târgurile internaționale pe un birouaș cu două scaune alături.

      Care este strategia în agricultură?! Să dezvolte „paludicultura” în folosul fermierului Stănescu?
      https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/cum-au-ajuns-doua-firme-sa-ia-subventiile-destinate-localnicilor-din-delta.html

      Această strategie de fraudare a fondurilor europene a reușit pe deplin. Și nici măcar nu este vreo strategie inedită, ea a fost folosită de „fermierii” din sudul Italiei cu mult înainte.

      Ce „strategii” mai are România, ce domenii strategice mai există? Educația? …”România educată”?!

      Singurul proiect de țară real este cel al cleptocrației care guvernează România de peste 34 de ani…”Transferul ilegal al unei cantități cât mai mari din resursele publice în proprietatea privată a membrilor cleptocrației și a apropiaților lor, fără a suporta sancțiuni din partea legii”. Acesta este singurul proiect coerent în România.

      Altfel, acțiunile diversioniste ale cleptocraților și apropiaților Rusiei în vederea reducerii sprijinului României pentru Ucraina (a se vedea mitingul organizat de doamna Șoșoacă – cu ajutorul avocatului domniei-sale – în Piața Constituției) fac parte din războiul hibrid al Rusiei cu statele din regiune.

      https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cine-sunt-liderii-protestelor-si-ce-legaturi-au-ei-cu-aur-psd-si-pnl-andrus-omul-cu-caciula-de-oaie-doresc-sa-fac-politica-2652203

      https://romania.europalibera.org/a/miting-bucuresti-sosoaca-protestatari-/32783667.html

  42. Celor care inca mai cred ca problema actuala din agricultura de la noi este ivita peste noapte si singulara recomand o foarte buna trecere in revista la nivel de tari UE facuta intr-o analiza Le Monde si preluata (ca altfel e cu abonament) si in presa Ro : https://www.g4media.ro/furia-fermierilor-castiga-teren-in-toata-ue-impotriva-green-deal-pachetul-de-masuri-ecologiste-al-comisiei-europene-care-impune-restrictii-drastice-agricultorilor.html

    Si apropos de ce spunea unul dintre fermierii des intervievati de tv si radio la noi : Ne facem partid! Nu e noua treaba, olandezii si-au făcut si sunt acum pe cale sa participe la guvernare.

    Din punctul meu de vedere, atunci când atat fermierii din est cat si cei din vest ies in strada pt. o paleta similara (dar nu identica peste tot) de probleme înseamnă ca este o situatie generalizata la nivel UE. Si din păcate pt. societatea noastră europeana remarc ca peste tot a existat si exista in societatea cool-urbana-progresista, pe lângă stupoare, un anumit dispret fata de aceasta categorie de oameni. Dispret care vine dintr-o crasa si completa ignoranta asupra domeniului si a importantei acestuia si dintr-o lene intelectuala. E greu sa intelegi fie si 10 dintre cele 70 si de puncte de la noi, mult mai greu decât sa iesi in strada pt. salvarea ursilor polari, palestina, blm si alte sloganuri scurte da’ posh! De aici si lipsa fasului rosu pe la afumati sau prin alte locuri unde se protestează.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro