joi, iunie 13, 2024

Problemele SACET București. Pași spre rezolvare?

În primul articol am dezbatut pe larg de ce, din punctul meu de vedere, încercarile de cârpire a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în limbajul nespecialiștilor termoficare sunt o povară pentru bucureșteni.

Tehnic am demonstrat că energia termică produsă în CET-urile aparținând ELCEN și distribuită de Termoenergetica apartinand Primariei Municipiului București(PMB) nu este un produs de înalta eficientă (ca asta dorește UE prin directiva privind cogenerarea), că majoritatea timpului CET-urile funcționează cu cazanele de apa fierbinte (echipamente de vârf folosite în baza sarcinii termice) și că miliardele folosite pentru reabilitarea rețelelor termice sunt bani aruncați pe geam care cândva vor rezolva problema.

Dupa licitația din 2022 pentru închirierea unor cazane de apă fierbinte la care nu s-a prezentat niciun ofertant, pe ordinea de zi de ieri a fost supusă votului o hotărîre de consiliu local care să aprobe achziționarea unor de minicentrale termice care să fie instalate în 20 de puncte termice (PT) cu probleme aparținând Termoenergetica.

https://doc.pmb.ro/consiliu/sedinte/494/oz/11255.pdf

Pentru cei care au rabdare mai sus în link este și Studiul de fezabilitate, realizat de către Asocierea Audit IT&C și Energy & Eco Concept, care este o ,,capodopera” pentru modul în care se cheltuie banii publici pe studii de fezabilitate inutile cu alegerea soluției dorite de beneficiar (PMB),

Este atat de standard încăt nu are rost să-l comentez, dar îi informez că: Vest Energo are motoare termice în funcțiune, nu turbine cu abur, și pompe de reactivare nu există ca noțiune în energetică.

Cele 2 scenarii comparate sunt:

,,Scenariul 1: Instalarea unor capacități modulare de producere a energiei termice, practic a unor minicentrale termice containerizate mobile lângă cele 20 de puncte termice.

Scenariul 2: Utilizarea de capacități modulare de producere a energiei termice – deci a minicentralelor termice containerizate mobile – lângă puncte termice echipate ca la scenariul 1, dar având în pus montate și instalații fotovoltaice, pentru producerea și utilizarea locală de energie electrică pentru limitarea consumului de energie electrică produsă din combustibili fosili. ”

Scenariile sunt identice ca soluție tehnică, diferențe din punct de vedere tehnic între variantele sudiate neexistând, Scenariul 2 fiind Scenariul 1 actualizat la un viitor verde, așa cum și în scenariul 1 se poate arde amestec gaz natural cu hidrogen.

Scenariul eliminat, ca așa cere legea, este evident: să nu se facă nimic, parcă din cauza asta s-a făcut studiul de fezabilitate, nu ca totul era perfect.

Deja se elimină din SF concurența nedorită pentru licitație restrângând tipul de echipament folosit: ,,Utilizarea a două cazane în cadrul minicentralei în locul unuia singur diminuează problemele care pot aparea în cazul unei defecțiuni sau al unei indisponibilități tehnice temporare și aceasta cu cât mai mult cu cât cazanele vor fi din tipul cu două corpuri diferite pentru fiecare cazan, corpurile menționate funcționând separat. ”

Concluzia Studiului de fezabilitate, evidenta pentru că nu există 2 soluții diferite comparate este ,,Varianta constructivă aleasă este cea corespunzătoare scenariului 1, așa cum va rezulta și din analiza financiară ….. Motivul alegerii (n.n. Scenariului 1) este faptul că prima urgență a investiției este asigurarea energiei termice prin minicentrale containerizate mobile, astfel încăt echiparea acestora cu sisteme fotovoltaice nu reprezintă o necesitate, cel puțin în contextul utilizării minicentralelor în vecinătatea punctelor termice situate, la rândul lor, între blocuri înalte, unele de 10 niveluri, ceea ce reduce semnificativ randamentul de funcționare al sistemelor fotovoltaice.”

Restul paginilor de la 97 pâna la 410 din document sunt ,,bla-bla-bla-ul” care completereaza studiul de fezabilitate conform legislatiei în vigoare.

Exista însă niște date statistice foarte interesante și anume că cele 20 de puncte termice au furnizat 53,5% din energia necesară pentru consum, niciunul neajunând să furnizeze 80% din acest necesar și că în București există 1094 puncte termice având o putere termică instalată de 3.417,112 MW.

Din descrierea acestei soluții se constată că apa fierbinte din primar va fi încălzită local înainte de punctul termic pentru a transfera în secundar (rețeaua care se duce la blocuri) energia termică pe care nu o poate asigura la aceste puncte termice rețeaua primară a Termenergetica și în cazul când sunt avarii aceste minicentrale vor fi sursa de energie termică.

Soluția tehnică aleasă este în regulă din punct de vedere conceptual, dar prea multe module de minicentrale, cu puteri termice diferite (1, 2 si 3,5 MW).

Daca 35 de minicentrale pentru 20 de puncte termice, adică 75,5 MW termici costă 113,038,600 milioane de lei fară TVA și 134,515,934 lei cu TVA ajungem la o investiție specifică de aproape 300 euro/kWtermic instalat (299,44 euro la un curs de schimb de 5 lei/euro).

Această variantă de avarie este de fapt dublarea locală a capacității de producție existente în ELCEN la capătul celalalt al conductelor din primar pentru aceste puncte termice.

Are ceva avantaje:

– asigură confortul utilizatorilor,

– elimină pierderile la transportul energiei termice

– nu mai trebuiesc bagați bani în centralelele ELCEN

– minicentralele au puteri instalate în fiecare PT sub 20 MW combustibil consumat și pentru ele nu se platesc încă certificate pentru CO2-ul emis, deci un preț teoretic mai mic decât în cazul CAF-ului din CET.

Dezavantajele sunt că investiția specifică este mare conform litaraturii de specialitate și comparativ cu o centrală termică de apartament (20,000 lei la cheie cu proiectele incluse, instalație de gaz și echipamente pentru un apartament de 3 camere – adica 167 euro/kW – 24 kW centrala) și că nu este pe placul UE care tot marșează pe cogenerarea de înalta eficiență, ceea ce însemană în București și investiții în sursele de energie (CET-urile sunt uzate fizic și moral) pe lângă cele în rețelele termice.

Dacă în studiul de fezabilitate s-ar fi luat Scenariul 2 producerea în cogenerare cu motoare cu gaz a aceleiași cantități de căldură probabil aceasta ar fi fost varianta mai eficientă economic. Ipoteza mobilității sursei ar fi fost asigurată, până și durata de instalare de 7,5 luni ar fi putut fi asigurată cu o minimă planificare, dar nu s-a dorit pentru că era mai complicat de eliminat această variantă din ipotezele de intrare la prețurile actuale ale energiei electrice (mai ales ca unul din avantajele subliniate în studiu este ca PT-urile sunt langă statiile de transformare ale distribuitorului de energie electrică).

Scenariul 2 putea fi foarte bine și externalizarea serviciilor către un operator privat, de la care Termoenergetica să cumpere acestă energie termică, investiție 0 pentru municipalitate și niciun risc legat de achiziție.

Pentru scenariul 2 pot fi și alte variante, imaginația însa le-a lipsit celor din primărie care au recepționat ceea ce ați putut citi mai sus.

Implementarea acestei soluții pentru tot orașul ar costa cam 1 miliard de euro, ceea ce nu e rau, e cam căt costa și reparațiile în conducte în urmatorii ani.

Ca CET-urile să fie transformate păstrând amplasamentele existente și luand de bază ce există deja în CET Vest ar însemna (parere personală): 2 grupuri la CET Sud, 1 grup la CET Progresu, 2 grupuri în CET Grozavești cam 1.000 MW, deci cam 0,8 miliarde de euro (800 euro/kW investiție specifică în cogenerare).

Soluția propusă este temporară, este rapidă și poate fi un început pentru zonele cu probleme, dar ce părere au cei care vor profita de ea?

Deja vad 16.300 de dopuri de sampanie lovind tavanul, dar…..i-a intrebat cineva ce planuri au, dacă sunt de acord să rămână la termoficare și să mai stea în frig pană va fi implementată soluția sau dacă au în plan când începe sezonul de debranșare să-și pună centrală termică sau boiler electric și să folosescă aerul condiționat și caloriferul electric?  A facut cineva un studiu pentru zona aia să vadă impactul alimentării deficitare asupra viitorului sistemului din acea zona? Nu apare nimic in studiul de fezabilitate, în afară de niște analize de sensibilitate standard pentru că sunt cerute de legislație. 

Va fi căldură și apă caldă doar dacă cineva va și dori să oferteze și să facă această lucrare în acești bani. Același lucru s-a dorit și anul trecut cu un buget de 5 ori mai mic pentru închiriere și nu s-a reușit.

Era mai bine probabil pentru toti dacă se reducea consumul în acele puncte termice prin anvelopare blocurilor, încurajarea montării robineților termostatați și externalizarea acestor servicii oferite la limita punctului termic către operatori privați care să-și asigure astfel o afacere.

Banii nu trebuie folosiți pompieristic pentru a stinge focul unde arde mai tare, ci folositi înt-un plan pe termen lung pentru reducerea cererii de energie termică prin creșterea eficienței energetice a clădirilor și surselor de producție cu accesul pe această piață a operatorilor privați. 

Sper ca până la urma toți cei care iau decizii pentru partea de termie să înțelelgă că pe primul plan este consumatorul și că acesta trebuie consultat și lăsat liber să își aleagă modul de asigurare a energiei termice mai ales în București care a ajuns model de ,,așa nu”.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Corect și trebuie repetat, poate pricep cei decidenți:
    1) “reducerea cererii de energie termică prin creșterea eficienței energetice a clădirilor și surselor de producție cu accesul pe această piață a operatorilor privați. “
    2) “reducea consumul în acele puncte termice prin anvelopare blocurilor, încurajarea montării robineților termostatați și a repartitoarelor”

    • 1. Izolarea cladirilor reduce mult mai putin consumul de energie decit se trimbiteaza. In blocurile comuniste, marea majoritate a camerelor au doar un perete expus la exterior, deci risipa e minima. Masura cea mai eficace si relativ ieftina e instalare termopane.
      2. Blocurile comuniste nu sunt foarte expuse pierderilor termice prin convectie, deoarece in orase vintul nu bate la fel de puternic precum in casele izolate.
      3. Oricum casele trebuiesc aerisite, deci o izolare perfecta e intrerupta de gospodinele care lasa geamurile deschise chiar si-n toiu iernii, sa intre aer.

      • @neamtu tiganu
        1. in bucuresti sezoanele anilor 2019-2021, am citit niste rapoarte de monitorizare a consumurilor comparative de energie termica la 4 blocuri etalon pt. base-case and example of good practice, izolate termic si gemuri/usi/terase izolate/termopanate
        Reducerea de consum termic a fost 31-35% …acu, cit o fi de vreme, ploaie, vint, etc. nu cred ca mai e f. relevant (va pot trimite raportul, daca va intereseaza !)
        2. in ce priveste blocuri comuniste sau capitaliste, cam tot un drac e…difera materialele…alea comuniste cu materiale din anii 70, alea capitaliste cu materiale din anii 2000…am vazut cladiri de birouri foarte fancy, geamuri mari, vitrate ca pt. executives, in care intepenesti daca nu merg cu ventilatia la max….si tot asa si consumul de energie….il plateste consumatorul locuitor, pe dezvoltatorul imobiliar il doare fix in pix

  2. „….– minicentralele au puteri instalate în fiecare PT sub 20 MW combustibil consumat și pentru ele nu se platesc încă certificate pentru CO2-ul emis, deci un preț teoretic mai mic decât în cazul CAF-ului din CET…”

    1. Este dubios, nu cunosc structura comerciala, DAR, nu are importanta daca am 2 cazane de 19 MW (adica20 MW, DECI sunt eligibile pentru plata emisiilor !…daca nu le platesc, tare ma tem ca e ilegal !
    2. nu stiu cum e cu gazul: una e sa iei gaz din Transgaz (banuiesc ca marele CET-uri achizitioneaza asa) si alta e sa iei din distributie, pt. ibricele alea din PT-uri…alt pret , nu-i asa ?!

    In ce priveste COgen inalta eficienta: astea nu decarboneaza nimic dupa legislatia actuala !…pentru simplul motiv ca Min. Mediului, condus de ageamii de la UDMR, nu au reusit s aimplementeze un sistem de monitorizare (Registrul National de emisii Non-EUETS)…pe scurt: un cogenerator, daca produce aceiasi MWt, in mod evident, consuma gaz mai mult si deci plateste emisii mai mult decit un cazan care produce aceiasi MW…diferenta de eficienta/decarbonare o face electrcitatea produsa care face „displacement-ul”electrcitatii marginale din sistem (va mai reamintiti vrajeliele alea cu pretul marginal din piata electricitatii ?!…cam asa e si la emisii). Pe scurt, un cogenerator cind imparte emisiile pe electrcitate si cladura, electricitate ia ceva cam 0,3-0,5 tCO2/MWh si ïnlocuieste electrcitatea din SEN cu „lignitul”care are ~1 tCO2/MWh…deci CREDITEAZA sistemul cu 0,5-07 tCO2/MWh, deci, ar trebuie sa plateasca mult mai putin la CO2, sau, uneori, are de luat si nu de dat.
    Cam asta e toata smecheria in linii mari…dar astea sunt chestii care depasesc puterea de intelegere a unor primari

    • Sunt 20 de PT-uri, cu amplasamente diferite media este sub 4 MW termici pe fiecare, din acest motiv nu se platesc certificatele de CO2.
      Acum nu sunt convins ca fiind toate ale Termoenergetica si fiind o adaugare la CT Piata presei Libere nu se iau la global.
      Pe vremuri era pe locurile de consum de combustibil, astazi stiu ca sunt si pe firme diferite.
      Cum se agregeaza poata gasesc pe cineva sa ne lamureaza.

  3. Fericire bagata pe git cu forta, fiindca noi politicienii stim mai bine ce e mai bine pentru tine cetatean mic si prost, care trebuie sa ne crezi si sa mai si platesti impozite.
    Tot caut si vreau sa citesc un articol sau mai multe despre astfel de sisteme centralizate in mari metropole europene, cum merg, cum sunt echipate, ce distante se parcurg si altele de genul asta. N-am gasit si nici nu cred ca voi gasi.
    Vreti caldura si apa calda la un pret corect si onest, apoi ea trebuie produsa cit mai aproape de locul de consum. Daca se poate la subsolul blocului ar fi perfect. Pierderile de caldura inerente ajuta la incalzirea spatiului comun. Daca distanta de la bloc la centrala depasete 500 de metri pierderile incep sa fie semnificative si in timp vor apare problemele de coroziune si altele. Si alimentarea asta cu energie termica tot SACET se cheama ca dai la mai multi locatari. Dar e mult mai flexibil si mai corect. Mai mult, nu ai nevoie de sistem primar si secundar, adica de inca un proces cu randament subunitar. Plimbatul apei la presiune mare si temperaturi mult peste nivelul la care ai nevoie genereaza mari probleme. In plus, sistemul are o inertie extrem de mare. S-a livrat caldura la temperaturi peste 15 grade ca nu poti opri ziua si porni noaptea, ceea ce cu o centrala de scara sau de cvartal se face extrem de usor. ELCEN trebuie sa devina companie ce produce curent si atit, iar caldura trebuie facuta de altii, mai mici, mai elastici si mai eficienti. Poti face cogenerare pe niste platforme industriale unde te mai ajuti la cazan si cu alte gaze ce trebuie arse, iar aburul il dai la parametrii de care are nevoie centrala. Dar cum in ROmania nu mai sunt astfel de platforme…
    Si apoi bugetul Bucurestiului nu e numai din taxele platite de bucuresteni si de companiile din Bucuresti. El are multi bani si de la cetateni din Baia Mare, Cluj sau orice alt platitor de impozite si care nu beneficiaza de subventia bucuresteanului…

    Autorul omite sa spuna ca actualele centrale de apartament ce sunt pe piata romaneasca sunt uriase in raport cu nevoile unui apartament si ca functioneaza cu randamente mai mici datorita opririlor si pornirilor extrem de dese.
    Si daca vreti un pret corect ar trebui sa nu mai platiti gazul la puterea calorifica superioara (cam 10%), ci la cea inferioara, fiindca sunt prea putine instalatii ce pot recupera caldura din vaporii de apa din gazele de ardere si sa reveniti la plata acestui gaz la metru cub, ca benzina se vinde la litru, zaharul la Kg si carnea tot la Kg, lemnele la tona sau metru cub si carbunele la tona, nu la puterea calorifica a benzinei, si la caloriile din zahar sau carne. Ca si asa normle prevad pentru consumatorul casnic o singura analiza de putere lunara.

    • 1 Bucurestiul nu primeste bani de la nimeni. El, Timisoara si Cluj dau bani catre toata tara.
      2. Da, centralele termice sunt de min 24 kW, un 10 ar fi suficient.
      3. PCI este cel util, dar din PCS ies banii. De ce tu ca companie sa nu iei 10% degeaba?

      • Adica bugetul Bucurestiului este suficient pentru toate cheltuielile si subventiile si altele? Nu primeste bani de la bugetul de stat? Miram-as… Si fiindca da prin impozitele platite de companii bani si la altii se pot da subventii cit de mari si alte gratuitate pe ITB si cite altele?
        Pai din 2-3 articole scrise de domnia ta, si de altii de meserie ce mai scriu pe aci pe tema asta se poate ajunge la o chestie mai serioasa si obliga ANRE (ca doar ei stabilesc pretul) sa-si revizuiasca procedura. Ca nu compania e de vina. Ea a cerut, dar ANRE verifica si stabileste.

    • „bugetul Bucurestiului nu e numai din taxele platite de bucuresteni si de companiile din Bucuresti. El are multi bani si de la cetateni din Baia Mare, Cluj sau…”
      M-am cam plictisit să tot citesc marota asta cu bucureștenii care primesc bani din toată țara. Hai să punem problema și invers: de ce eu, ca bucureștean care nu mănânc roșii să zicem, trebuie să plătesc unora subvenția pentru leguma respectivă? Hai să facem un fiecare cu a mă-sii, desființăm țara asta și fiecare trăiește cum poate. Stil rusesc, că ei propovăduiesc tâmpenia. Nu mai punem bani la comun să facem o stradă, nu construim o școală, un spital, pentru că eu, Stelică, nu merg la școală, sau n-am copii, sau nu merg pe strada construită cu bani de la buget, sau nu merg la spitalul X…

      „Miram-aș” (sic!)…
      Eu m-aș fi mirat dacă cineva ar fi avut curiozitatea să vadă DE UNDE vin banii de la buget. Dar asta nu se poate, pentru că așa ne-o zis la tembelizor, iar noi nu mai căutăm, că nu trebuie să contrazicem linia de partid.
      Dacă Bucureștiul primește bani de la buget, nu același lucru se poate spune și despre celelalte localități? Sau alea au voie, pentru că stăm noi acolo, iar de bucureșteni ni se spune permanent la tembeliziuni că fac și dreg, nu muncesc nimic dar sug sângele popoului?

      Apoi, banii pentru încălzire. Ia să vedem:
      https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-25174230-guvernul-aprobat-cati-bani-primariilor-pentru-subventia-caldura-peste-310-4-milioane-lei-catre-31-primarii.htm
      Aici scrie, negru pe alb, că Bucureștiul a primit… ZERO lei, cu scuze penibile că ar fi cerut banii prea târziu. Ce pare mai corect, că nu știa nimeni de situația Bucureștiului, sau că cineva a vrut să-i pună (încă) o piedică primarului din alt partid? În schimb, Iași și Drobeta au primit fiecare câte 45 de milioane de lei, Timișoara 53, Constanța 22, Bacău 14, Odorheiu Secuiesc 3…
      Și apoi mai apare câte-un Stelică cu ciocolata învelită în „Bucureștiul primește bani de la toată țara!!”… Iar când i se spune c-a greșit (că minte, mai precis), încheie apoteotic cu un „miram-aș” cu lipsă de cratime…

      • Admit ca am gresit, domnule Florin (nirolf). Bucurestiul e capabil sa aiba un buget foarte bun din taxele si impozitele pe care le incaseaza. De asemenea, imi cer scuze ca m-a luat tastatura pe dinainte si n-am verificat.
        Si? Vi se pare normal ca sa aloce nu stiu citi bani pentru subventia de caldura? Ca aici am eu o uriasa problema. X de la Iasi plateste mai mult decit un bucurestean caldura. Sau y de la … primeste mult mai multa subventie la caldura decit un bucurestean? Adica unii sunt nitel mai egali decit altii.
        Poate ne cunoastem, sau poate nu. Hai sa pastram discutia in limite civilizate. Eu cred ca ajutorul pentru incalzire sa fie dat fiecarei familii pe baza declaratiei de venit/impozit din anul precedent, pe transe de venit si de la un venit lunar de familie sa nu mai primeasca. CIt e pragul? Nu stiu, e chestie de ministerul de finante. Sa zicem 15000 de lei de familie fara copii, 17500 familia cu 1 copil si 19.500 familia cu 2 copii. Iar de la 3 copii in sus pragul urca cu 1500 de lei. (am zis niste cifre, altii pot justifica mai bine). Si de aici in jos familia primeste diverse sume de bani pentru costul incalzirii. Si acesta nu trebuie dat de primarie ci de ministerul de finante.
        Mai militez pentru centrale de scara sau cel mult de cvartal, cu distanta maxima pina la scara blocului de maxim 500 m. Ideal ar fi centrale de scara, dar pot fi zone unde nu se poate. Mai nicaieri in lume unde stiu eu incalzirea si locuinta nu sunt problemele primariei si nici asigurarea venitului minim garantat sau cum mai e numit. Astea sunt trebile ministerului de finante. Autorul a spus un adevara ce-l spun de ceva vreme, ca la nivel de Bucuresti caldura e data din cazane de apa fiarta in mai mare masura decit din turbine, adica sunt centrale de bloc ceva mai mari. Despre asta vorbim.

  4. Nu am înțeles din articol dacă autorul are vreo idee despre ce-ar trebui făcut, mi-e teamă că nu este cazul, mai ales după ultimul paragraf care afirmă o idee ”democratică” pesedistă bine cunoscută – să facă fiecare ce crede că este bine pentru el.
    Uitați, d-le Bucur, că sutele de mii de locuitori din blocurile bolșevice nu prea au acces real la libertatea de alegere, orice soluție individuală implementată fiind sortită eșecului.

    • Dupa ani de zile de luptat cu defunctul RADET eu am ales sa am centrala termica pentru ca ma saturasem de 15 grade in casa.
      Puneti tevi de gaze prin bloc (blocul meu a fost intodeauna deficitar cu caldura si toti au hotarat sa tragem tevile de gaz) sau debransati-va de la sistemul care nu functioneaza sau mergeti cu boiler + electric ca nu va costa investitia.
      Exista o optiune, fiecare poate sa o aplice pe ca care ii convine si pe care si-o permite.
      Oricare este mai buna decat sa platesti caldura pe care nu o primesti!

      • Da, bun, la 500 000 de apartamente in Bucuresti, punem centrale pe gaze si boilere. Dar cand vor creste mult preturile la gaze nu vor mai rentabile. In plus si poluarea aerului, cum va fi?!!! Toti vad doar interesul propriu si pe termen scurt. In circa 5 ani peste tot in Europa aceste centrale vor fi greu de acceptat, certificatele de decarbonificare vor deveni tot mai scumpe si platite de cei cu centralei ndividuale.

      • Păi de țevărie tot nu puteți scăpa; dacă un număr crescut de locatari trec pe electrică, se vor arde instalația din apartament, țambalul și trafo de cvartal, în această ordine; bine era, dacă tot ați renunțat cu toții la RADET, să vă instalați o centrală de scară / bloc (aici apare și constrângerea de care vorbeam). În urma presiunilor europene, în curând pesedenel-iștii vă vor pune să plătiți fumăritul, din cauza poluării atmosferei.
        Acționând în sensul concepției Dvs, anul acesta am dat drumul la calorifere în noiembrie-decembrie (max. 650 de lei întreținerea/lună), timp în care cei cu centrale din blocul nostru (izolat termic) au cam rebegit, așa că și-au pornit instalațiile și ne-au încălzit pe toți, eu ne mai pornind caloriferele din luna ianuarie. Așa că vedeți unde duc soluțiile individuale…

    • @RazB – blocurile sunt doar blocuri….nu-s nici bolsevice nici capitaliste
      mergeti sa vedeti diverse blocuri capitaliste de prin divere Eden Gardens, Blue Laguna s.a.
      Sunt tot blocuri, dar cu materiale din anii 2000, fata de materialele din anii 70

  5. „încurajarea montării robineților termostatați”
    Bingo! Citesc o grămadă de comentarii în care unii și alții se plâng ba că n-au căldură, ba că au prea multă. Iar cei care au prea multă au găsit soluția „minune” să deschidă larg geamurile, pentru că… mor de cald în casă. Dar n-am auzit pe niciunul să spună „îmi închid robinetul”. Nu, soluția este ca furnizorul să-i dea mai puțină căldură. Faptul că prin mișcarea asta alții rămân în frig nu-l impresionează pe bizon, el știe că trebuie să fie servit.
    Iar prin „robineți termostatați” nu înțeleg neapărat „repartitoare”, pentru că nu văd rostul montării acelor sisteme pe rețeaua RADET (dacă nu primesc de la furnizor temperatură, ce să mai „repartizez”?). Nu, înțeleg exact „robinetul termostatat”, pe care să-l închid dacă mi se pare prea cald, sau să-l deschid când se fac mai frig. Nu e scump deloc, și nici nu mă cert cu vecinul care are copii mici și are nevoie de mai multă căldură.
    Deci, primul pas în încălzirea centralizată ar fi, în opinia mea, montarea acelor robinete pe calorifere. Dacă nu termostatate, măcar robinete simple.

    • Asta este si scopul lor. Problema, ca intotdeauna avem una, este ca omul nu este bonificat si incurajat sa inchida. Daca ar plati cat consuma, nu cu repartitoare ca aia e o redistribuire a frigului, ci cu contor individual sa vezi ce ar inchide robinetul.

      • La gaze, in blocurile dinainte de 1990 contoare pe gaze aproape ca nu exista. Nu exista nici contracte individuale de apa rece si calda desi exista apometre, nici pentru energie termica si gaze. Prin PNRR nu s-a prevazut decat anvelopare blocuri. Ar trebui mai intai desfiintate asociatiile de proprietari. Apoi se poate inchide robinetii din inteior si la energia termica, dar platesti caldura tevilor, sistemul este pe verticala conceput. Despre ce realitati scrieti dv.?!!!

        • Daca vrei poti sa pui conducta de gaze. Foarte multe blocuri au facu asta si au anulat tevile vechi.
          Fiecare plateste cat consuma. Pentru ca ce sa vezi, cand nu au caldura dau unii drumul la aragaz ca e plata la comun!

    • Exact, primul articol cinstit in care se face distinctie clara intre “repartitoare” si “robineti termostatati”!
      Nu e neaparata nevoie ca omul sa fie bonificat sau obligat sa ii instaleze ci doar sa inteleaga ca poate contribui la reducerea risipei si, automat, la reducerea costului pentru toti. Bagarea pe git a “repartitoarelor” e doar o mizerabila afacere pentru firmele cui trebuie, cu forta statului.
      Sa va dau un exemplu personal: doua blocuri similare, unul trecut prin perioada repartitoarelor (nu se mai tine cont de ele acum) din care au ramas acum in functiune robinetele termostatate si altul fara, cu sistem “deschide geamul”. Diferenta intre facturile globale e de 20%!
      Eu locuiesc in cel de-al doilea si sint singurul cu robinete termostatate. Le-am montat in 2018 dar asta a fost prima iarna in care a trebuit sa le tin altfel decit la maximum. Anii trecuti agentul termic avea cam 37 de grade, complet insuficient dar in aceasta iarna a trebuit sa le folosesc reglindu-le pentru o temperatura ambientala de 23 de grade. E insa greu sa ii conving si pe vecini si mai ales ca nu sint totuna cu repartitoarele.

  6. La ritmul in care se monteaza,, de 2- 4 ani, boilere si centrale termice pe gaze in Bucuresti, toti banii dati pe refacerea retelei de conducte si montarea de 20 de microcentrale vor fi bani aruncati degeaba. Se va ajunge ca fiecare apartament sa detina o centrala pe gaze naturale.

    • Toate zecile de mii de apartamente construite in ultimii 15 ani la periferie au acest mod de incalzire.
      Sistemul centralizat e tinut in viata din alte motive, in niciun caz nu din motive economice sau de eficienta energetica.

    • In Romania viata in comunitate nu prea exista. Solutia perfect convanabila si economica este montarea de centrale de scara. Filozofia actuala a blocurilor in Romania este o coloana de alimentare pe verticala la fiecare camera sau la 2 camere, daca sunt lipite. A pune centrala de apartament inseamna deranj in toata casa ca trebuie sa schimbi tevile si sa faci un nou traseu si noi gauri in pereti. Solutia economica si eleganta este cu centralele la subsol, iar pentru apa calda cu o teava in plus pentru a forma o bucla, astfel incit sa nu mai astepti apa calda, ci sa vina practic instantaneu. Dar, trebuie sa intelegeti ca fiecare trebuie sa-si plateasca la timp consumul de gaze ce-i revine. Ori aici va fi problema. Cum va fi el repartizat pe apartamente si persoane si de aici va veni marea cearta, ca la ap X sunt 2 copii, ca la ap Y sunt numai 2 pensionari, ca la Z se spala de prea multe ori. Daca va veti intelege la asta si veti plati la timp totul va fi perfect. Altfel, solutia este centrala individuala. Uriasa pentru consumul unui aprtament, cu cheltuieli in noile conducte si cu scandal cu RADET sau ce-o mai fi ca va debransati si ca sa platiti un pic de caldura de la tevile ce va trec prin casa si de care nu mai aveti nevoie…
      Si, in opinia mea, ar fi si bani de finantare al acestor tipuri de centrala. Banii de subventie ce sunt prevazuti pentru sezonul urmator, cu conditia ca din martie (aprilie) pina in octombrie (noiembrie) centralele sa fie instalate si sa functioneze. Nici un primar de Bucuresti nu se baga in asta si nici un premier.

      • Distributia vericala e o catastrofa, la etajele inferioare stai in tricou sus in pufoaica.
        Solutia eleganta e sa se desfinteze distributia pe verticala si sa se faca pentru fiecare apartament pe orizontala.
        E cea mai buna vatianta pentru ca ai conductele pe hol si poti pune pentru fiecare calorimetru si pentru caldura si pentru apa calda. Asa ai plati cat consumi si nu ai mai depinde de ceilalti vecini.
        Din pacate e irealizabila, din 3 locatari 2 nu vor vrea sa-si faca dezordine si mizerie in casa.
        Chiar daca ar fi gratis majoritatea nu vor fi de acord cu asta.

        • Distributia pe verticala e o catastrofa fiindca e facuta neprofesionist. Facuta serios si echilibrat e altceva. (sau modalitatea de pornire este catastrofala, ca in loc sa umple prin retur o fac prin tur…Si cea pe orizontala poate fi catastrofala daca e facuta tot neprofesionist. A instala contori da caldura la fiecare apartament este o prostie teribila. Pe linga faptul ca un contor necesita macar 3 masuri (2 temperaturi si un debit plus conditiile tehnice de instalare, vei avae intre totalul contorilor si ce pleaca din centrala mereu o diferenta ce trebuie acoperita de cine??? Ce spun eu este centrala de scara cu o distributie a caldurii direct proportionala cu puterea instalata sau cu suprafata ocupata, iar suprafetele comune similar. Ori daca este o societate ce administreaza blocul e treaba ei sa gaseasca formula de calcul a platii… Intr-un mod normal de trai cumperi un apartament asa cum e el si cel mult te mai joci cu niste pereti interiori, niciodata cu peretii de rezistenta si nici cu numarul de calorifere sau numarul lor de elemente. Daca fiecare isi ia centrala lui, atunci e nevoit sa-si faca distributia in apartament si sa isi faca gauri. SI are nevoie de contorul de gaz…
          De meseriasi adevarati duce lipsa Romania…

        • Este un punct de vedere al dv. Dar in alte orase din tara, care au in f.apartament centrala pe gaze, boilere, toti au dat gauri pt.noi tevi. Asa cum termoizolarea
          peretilor cu polistiren a devenit o chestie obligatorie, asa se putea face si cu tevile pe orizontala. Daca la nivel de guvern era o lege si se aplica rapid, era o solutie, la noi altfel nu merg lucrurile.

  7. Dle Stelian aveti dreptate. Centralele de scara sunt cele mai potrivite. In Berlin a fost ideea agreata de dupa 1995, nu cele de apartament, la vechile blocuri. La noi nu se vrea acest lucru. Pierd firmele ce vand centrale, cele care le monteaza. La noi, se merge clar pe ideea fiecare sa se descurce, restul poate sa crape de sapte ori.

    • Domnule, exista o problema de fond cu ele in Romania si una de imagine. Cea de imagine e simpla, dar atirna cel mai greu in economia asta. Daca ar fi centrale de scara va dati seama ca nu ar mai fi subiecte de burtiera, nu ar mai veni sfertodoctii Romaniei care in loc de energie termica spun termie la tv sa se dea importanti, nu ar mai avea subiect de discutie atitia si atitia politicieni care oricum n-au habar de problema.
      Ce de fond necesita citeva legi relativ simple. Pentru ca un bloc/scara trebuie bloc trebuie administrat de o companie care sa se ocupe de reparatii, curatenie, deszapezire, gazon, etc si inclusiv caldura si apa calda si sa incaseze aceste plati. Si aceasta trebuie sa aibe pirghii ca sa recupereze banii de la rau platnici.
      O alta problema e legata de legislatia proasta data care din momentul in care iesi din bloc esti pe spatiul public, ceea ce nu e absolut deloc in regula. Daca spatiul dintre blocuri ar apartine acestora nici abuzuri imobiliare nu ar mai fi, locuri de parcare pentru rezidenti ar fi mai multe si spatiul din jurul blocurilor administrate cum am zis mai sus ar arata mult mai frumos.
      Iar o a treia problema este legata de subventia pentru caldura. Ea trebuie data nu de primarie (nicaieri in lume unde stiu eu caldura si locuinta nu tin de primarie) ci de ministerul de finante pe baza declaratiei de venit prin care platesti impozitul. Si in felul asta problema asta se leaga strins de prima, cea de imagine, ca primarii nu ar mai putea sa-si faca campanie pe baza subventiei la caldura. Si sigur, si ajutorul social sau cum s-o numi trebuie dat tot la ministerul finantelor. Se poate face si nu trebuie decit niste meseriasi adevarati ca sa faca legi relativ simple si usor de aplicat…..

  8. „Are ceva avantaje:

    – asigură confortul utilizatorilor,…”

    Nu știu despre ce confort vorbește autorul. Iarna aceasta apa caldă a fost călâie în București, iar caloriferele au fost mai mult reci. Asta, într-o iarnă mai călduroasă decât o primăvară obișnuită.

    Confort înseamnă să acționezi robinetul și să înceapă să curgă apă caldă. NU se întâmplă așa ceva în București!

    Trebuie să curgă vreo 20 de minute apă rece-rece până începe să se încălzească ușor, atunci când se încălzește. Și nu știi niciodată dacă se va încălzi atunci când începi să verși în canalizare apa pe care o plătești îngrozitor de scump, așa subvenționată cum este!

    Pentru că așa este construită rețeaua de termoficare în București. Atunci când miști robinetul curge întâi apa răcită din conducte și apoi cea călâie. Despre ce confort vorbește autorul?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Bucur
Radu Bucur
Radu Liviu Bucur este absolvent al Universității Politehnice București, Facultatea de Energetica, Secția Centrale Teromelectrica, promoția 1995, Doctor inginer in Termoenergetica din 2005, cu teza Cogenerarea cu motoare cu gaz, aplicații in România. Din 1995 lucreaza pentru companii private, în ultimii 15 ani a facut management de proiect pentru Centrale electrice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro