vineri, martie 29, 2024

Procesoarele. AMD in ofensiva

O știre încă nedigerată complet ( în sensul că nu se cunosc prea multe detalii) anunţă un joint-venture între AMD şi un consorţiu chinezesc, THATIC, pentru transfer de proprietate intelectuală referitor la familia de procesoare x86.

După cum spuneam, nu ştim prea multe; AMD anunţă că operaţia se va face fără a încălca acordul cu Intel (pentru tehnologia de 64 de biţi), ori lucrurile sunt relativ complicate pentru că procesoarele actuale pentru computere includ proprietate intelectuală aparţinând şi Intel. Dar este posibil ca acest acord să deschidă calea pentru apariţia altor producători de procesoare pe piaţa dominată de cincisprezece ani, dacă nu mă înşeală memoria, de cei doi.

Pe această piaţă AMD a fost mereu vioara a doua. Au fost perioade în care chiar am suspectat Intel că sprijină tacit prezenţa lor pe piaţă pentru a nu intra sub incidenţa legilor antimonopol. Totuşi, AMD a avut mereu unele zone în care a fost preferat, pentru raport performanţă/preţ mai bun, sau , în unele cazuri, chiar pentru performanţă pur şi simplu. A existat şi cazul Itanium, în care tehnologia Intel ( sau mai degrabă HP) s-a dovedit un eşec ( acest caz este cu adevărat interesant, pentru că îmi aminteşte de o altă poveste, mai din tinereţea mea, în care rolurile au fost exact în oglindă: atunci când Zilog a încercat să treacă de la celebrul Z80 la arhitectura pe 16 biţi, abordarea mult mai pragmatică a Intel, cu păstrarea compatibilităţii şi a simplităţii a câştigat bătălia. Ori, în cazul Itanium, abordarea AMD a fost cea pragmatică, dovadă că oamenii nu învaţă din istorie)

Intel a câştigat mai toate bătăliile, iar din calitatea de lider de piaţă, bazată şi pe capacităţile tehnologice deosebite, a cam dat tonul jocului, ba chiar uneori a păstrat în mânecă aşi pentru a-i scoate la momentul potrivit. Dar în ultima vreme am asistat şi la un alt model de business în domeniul procesoarelor. Proiectanţii ARM nu au linii de producţie deloc, după ştiinţa mea. Arhitectura lor este testată şi apoi licenţiată celor care doresc să producă procesoarele. Cu acest sistem ARM a reușit să monopolizeze aproape complet piaţa dispozitivelor alimentate la baterie, Intel Atom fiind mai degrabă o glumă pe această piaţă.

E posibil ca mişcarea AMD să vizeze un astfel de model, care să permită producătorilor ieftini din China să pătrundă pe zona de PC-uri. Aşa cum e posibil ca până la urmă să nu se întâmple nimic ( guvernul chinez având o apetenţă nedisimulată pentru tot ce înseamnă tehnologie de vârf, din motive mai degrabă strategice şi fără finalitate imediată). Varianta a doua este un pic iraţională, tehnologia fiind destul de perisabilă, dar nu s-ar spune că guvernul chinez e foarte raţional…  Totuşi, în prima variantă, care pare mai plauzibilă, vom avea probabil încă un pas pe calea „supermarketizării” PC-urilor, aşa cum discutam într-un articol anterior. Ceea ce probabil va duce la încă ceva ieftiniri, procesorul fiind o componentă relativ scumpă.

Este interesant că în vreme ce marile companii se retrag din afacerile cu hardware, inovaţiile în acest domeniu se lasă aşteptate, cel puţin în piaţă, chiar dacă la nivel de cercetare se discută destul de mult.  Ca să parafrazăm vorbele cuiva, mai avem încă mult software de scris pentru hardware-ul proiectat în trecut.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

    • Nu cred ca arhitectura CISC va putea sa rivalizeze vreodata cu RISC pe segmentul low power. Titlul apartine redacţiei, si eu cred că AMD caută o soluţie de a depăşi statutul de outsider :)

    • Visul domnului Stefan ( care mi-a fost profesor prin ’88, incă de atunci studia o nouă arhitectură din perspectiva teoretică) îmi este cunoscut ca principiu. Din păcate, nu şi-a găsit încă drumul, probabil ar avea nevoie de un killer app ca să devină cunoscut ( poate AI, poate bitcoin minning), pentru că altfel e mult de muncă si tendinţa e să păstrezi arhitectura actuală si să compensezi prin software sau număr de procesoare… altfel e dificil.

      • Aveti dreptate in ceea ce il priveste pe dl. Stefan. Din pacate nici piata, nici revistele academice serioase (ISI) nu i-au validat ideile…

        • Nu cred ca validarea stiintifica e problema principala aici (n-am nici o indoiala ca masina merge). Pericolul este ca proiectul sa ramana pe o linie moarta, pentru ca in domeniul asta am avut mereu tehnologii interesante care din motive conjuncturale nu au ajuns in mainstream. Sigur ca nici provincialismul stiintific local nu ajuta, dar e o foarte mare probabilitate ca din diverse motive, alte arhitecturi sa devina dominante. Nu totdeauna cele mai bune s-au impus, daca privim retrospectiv am zice ca dimpotriva. De exemplu procesorul domnului Stefan are nevoie de programatori buni, nu de cei cu viza H1N1 sau cum ii zice :) Asa, dupa parerea mea, cererea de AI este mare si probabil cerere pentru o noua arhitectura ar cam fi…

  1. Doua explicatii care poate va vor lamuri:

    1. Chinezii vor tehnologie pentru constructia de procesoare proprii cu potentiale utilizari civile sau militare. Acum au Loongson, bazate pe arhitectura MIPS64, dar sunt destul de lente si incompatibile cu multumea de aplicatii care exista pentru X86, asa ca o arhitectura X86 le-ar folosi, chiar si la nivelul unui core AMD de acum 3-4 ani (care e sensibil sub IPC al unui procesor Intel comparabil).

    2. Microprocesoarele costa destul de mult, dar de obicei justificat. Cu concurenta de pe piata rata profitului din procesoarele uzuale e foarte mica, AMD pierde bani incontinuu si Intel face bani doar din modelele de varf, i7 si Xeon, unde nu prea au concurenta sau unde nu exista alternative (daca ai nevoie de un sistem cu 32 compute cores locale nu sunt alternative). La procesele curente de fabricatie uneltele de mare precizie costa miliarde de dolari si nu exista scurtaturi prin care chinezii sa le copieze si sa iasa ceva util. Un wafer de siliciu costa si el cam 10.000$ (cost de fabricatie – e un monocristal urias taiat felii si pe el sunt depuse straturi de substante, nu se toarna din betoniera si nu se vopseste cu trafaletul) din care nu ies prea multe procesoare si din care nu toate sunt si functionale. Daca vor sa inunde piata cu comptere ieftine cu microprocesoarele CISC sunt solutia, ci cele RISC care sunt mult mai simple constructiv, ARM e una din arhitecturile RISC cele mai cunoscute si succesul se bazeaza in mare parte pe simplitatea constructiva.

    Poate chinezii vor pur si simplu sa colaboreze cu AMD la procesoare ARM; AMD are planuri serioase de a produce procesoare ARM pentru servere, chinezii ar beneficia de transferul de tehnologie, nu e nevoie de Intel in schema pentru ca patentele sunt detinute de Advanced Risk Machines, companie britanica, dar licente diverse au toti marii producatori de electronice (ex: Samsung) si ar fi fix genul de tehnologie utila Chinei: simpla, ieftina, eficienta.

    • In articolul citat e vorba de tehnologia x86. Eu am apucat vremurile comunismului, stiu tipul de găndire pe care il presupun si la chinezi; din punctul meu de vedere ar fi probabil mai ieftin sa faca un stoc de procesoare Intel decat sa copieze tehnologia, in caz de razboi cu americanii nu cred ca vor pierde din cauza lipsei de procesoare :)

      • Articolul mentioneaza tehnologia X86 fara sa specifice generatia si tehnologia SoC. A doua e perfect de inteles, prima nu inseamna neaparat ca AMD va vinde IP pentru Zen pe atat de putini bani, i-a costat de mult mai multe ori R&D si e singura sansa de a ramane competitivi cu Intel; un competitor care fabrica Zen la un pret mai mic e moarte sigura.

        • Voiam sa spun ca nu pare a fi vorba de ARM. ARM-ul l-am invocat eu ca model diferit de business dar contractul nu va fi pentru ARM ci pentru x86.

    • AMD a scos pe piata globala primele procesoare cu 16 nuclee Opteron inca din 2010
      de pe un wafer ies cam 10000 de procesoare si costul de prodcutie pe procesor e de obicei cam 15-25 de centi:)))

      E adevarat ca din cauza primitivisumului tehnologiei voastre 99% sunt rebuturi si se vand cu preturi reduse, de la 25 la 500 de dolari
      procesoarele Xeon se vand cu 10000 de dolari cele Intel consumer cu maxim 999 de dolari desi e aceeasi tehnologie,chestie de marketing,diferetinere a pietei globale si e vorba si de lipsa de resurse globale:)

      Deci daca vrei un sistem ieftin cu 32 de procesoare intri pe newegg,iei o placa de baza duala cu 500 de dolari si 2 procesoare AMD Opteron la 200 fiecare

      • Daca vrei doar un numar mare de CPU si nu conteaza IPC exista si alte solutii, cu 64 cores pe un singur chip, dar nu despre asta e vorba. Daca vrei 16 cores cu IPC mare, ai o singura solutie pe piata.

        Cu tot respectul, dar dintr-un waffer de 12″ nu ies 10.000 de procesoare x86, nici macar 1.000. i7 are cam 200 mm^2, poate ies vreo 300 de procesoare in cazul cel mai bun si probabil vreo 200 complet functionale. La un cost de $50 doar pentru un circuit fara testare, impachetare si baza, fara transport si taxe, nu stiu cum ar iesi la mai putin de $200 per bucata pretul final.

  2. Tare as vrea sa vaf si un al treilea producator major. Acest oligopoly INTEL-AMD este exagerat.

    Cat priveste nevoia de resurse, nu ma pot opri sa spun ca un processor de texte din 2016 face cam aceleasi lucruri ca un processor de texte de acum 20 de ani, consumand de cel putin 10 ori mai multe resurse.

    Sigur, jocurile au nevoie de imns de multe resurse, de acord. Doar ca asta nu justifica risipa din mediul office.

    In conditiile in care o cerere imensa vine din administratia publica, unde „se bate la calculator” cu doua degete, software supercomplicat si putere de calcul uriasa nu se justifica.

    Vreau sa spun ca un Raspberry Pi este chiar prea de ajuns in astfel de cazuri.

    Cand ne vom opri sa lansam rachete intercontinentale impotriva mustelor? :-)

    • In ceea ce priveste procesoarele de texte, aveti dreptate :) Cred insa ca e o clasa noua de aplicatii, cele care au nevoie de inteligenta artificiala, care functioneaza doar la limita pe computerele actuale ( vezi Siri, Cortana, comparativ cu „cmdr Data” ca referintă de punct unde ar trebui să ajungă). Deci suntem oarecum intr-un impas: nu avem computere ca sa dezvoltam aplicatii si nu avem aplicatii care sa dezvolte computerele. Masinile cu senzori, de toate felurile, de la self driving cars la orice tip de robot inteligent au nevoie de procesare si mai rapidă in real time. Eu personal nu cred ca se poate pe masinile actuale.

      • E de discutat daca e vorba despre limitele masinilor, sau despre incapacitatea oamenilor de a gasi o solutie rezonabila. Mai ales atunci cand au la dispozitie calea mai simpla a cresterii puterii de calcul.

        Parerea mea este ca avem o criza a capacitatii umane, cel putin in aceeasi masura in care avem o criza a puterii de calcul.

        Altfel spus, posibilitatea de a avasa in itneligenta artificial depinde atat de om cat si de masina. Dar noi dezvoltam prioritar masinile.

    • Sigur ca face acelasi lucru, acum vreo 20 de ani cand am avut de scris lucrarea de licenta am facut editarea pe 3 bucati si am adunat memoriile din toate calculatoarele din casa ca sa mearga chiar si asa. De asemenea facea si spell-checking din mers si chiar si traducere la nevoie, iar precizia WYSIGYG era uimitoare.

      Un kit de Microsoft Office 2013 ocupa mai putin spatiu decat unul de Office 97. Documentele sunt mai mici, in special daca incercati cu un Excel de 1 milion de linii o sa vedeti o diferenta uriasa. Dar da, un editor de text dupa 20 de ani e tot un editor de text, nu spala rufe, nu joaca World of Tanks si nu conduce masina.

      • Da, asta vreau sa soun: sa folosim cata putere de calcul e nevoie.

        In goana dupa putere am ajuns unde de fapt nu avem nici o nevoie sa fim.

        Sigur ca jocurile, inteligenta artificiala, autmnotaizarile complexe au nevoie de o anumita putere de calcul, dar asta e altceva.

        Ma uit cum invata unii inforamtica: ii spun „codare” (barbarism dupa coding. in sfarsit). Scriu tot felul de programe, direct in „cod” (probabil- limbaj…). Dar nu vad pe nimeni invatand tehnologia programarii.

        Am intrebat si eu daca fac formuare de problema, scheme logice, module etc. Cei mai multi din cei intrebati mi-au spus ca ei scriu direct programe.

        Ca baza pentru programare majoritatea parintilor spun ca e nevoie de matematica. Asa ca in scoala se face matematica + „codare”. Combinatia asta se numeste dupa unii „programare” sau „IT” – adesea aleasa nu pentru ca place ci pentru ca „se castiga bine”.

        Situatia este similara in robotica: robotul care urmareste linia pare sa fie culmea invatarii la copii. Aici domina combinatia Arduino + robot care urmareste linia. Despre alte lucruri nimeni nu vorbeste.

        In scoala, IT-ul este o mare sursa de confuzie: unii invata Word, altii se tin de programa – evident ca e depasita prin forta lucrurilor, altii invata sa deseneze cercuri cu nu stiu ce program. Putini pricep la e e buna chesia asta…
        ====

        Din aceasta situatie nu pot deduce decat ca factorul uman are tendinta de a ramane in urma progresului tehnic – cel putin in Romania de astazi. Si cred ca degeaba progreseaza tehnica daca tot ce facem noi cu ea este sa „batem la calcuilator” si sa jucam World of Tanks.

  3. Intel a dat tonul jocului şi a dobândit calitatea de lider de piaţă din alte motive, nu neapărat capacităţile tehnologice deosebite.

    Exemplu: un SSD Intel costă cu până la 30% mai mult ca echivalentul lui în capacitate de la Samsung. Prin „echivalent” înţelegem că foloseşte acelaşi tip de memorie flash TLC; dar Intel e mai scump chiar şi decât vârful de gamă de la concurenţii lui, care are memorie flash MLC.

    La prima vedere ai zice că Intel sunt hoţi. Dar a vorbi la prima vedere e ceva ce fac consumatorii români, sau consumatorii redneci din alte ţări. Pentru un consumator mai cocalar, computerul său nu e o banală unealtă de muncă. (Aşa cum e pentru corporatişti, un singur soft pe care îl folosesc des, au doar drepturi de utilizator, nu se bagă în chestiunile mai complicate, îl sună pe băiatu’ de la IT.) Computerul unui astfel de consumator e un element central al vieţii lui sociale, ca şi maşina lui. Trebuie să aibă cel mai bun procesor, cel mai rapid SSD, cel mai mare monitor, iar când nu are de lucru, să se joace World of Tanks. Pentru el, o diferenţă de 200 de lei la un procesor sau un SSD înseamnă nişte RAM în plus. 4 GB, poate chiar 8 GB.

    Consumatorii business funcţionează altfel. Pentru ei, costul mai ridicat al unei componente poate să însemne cu totul altceva când negociază nişte servicii post-vânzare.

    • @ Nautilus – atunci când o mulțime de computere vechi de 10-12 ani se află încă în uz, iar pe ele scrie ”Intel inside”, nu ”Samsung inside”, e de înțeles de ce cumpărătorul are mai multă încredere în numele Intel, chiar dacă azi un SSD Samsung ar putea fi mai performant, mai fiabil și mai ieftin decât unul Intel. Și e firesc ca Intel să obțină bani din această încredere.

      Peste alți 10-12 ani, dacă SSD-urile Samsung de azi vor fi în continuare printre noi, în timp ce SSD-urile Intel de azi vor fi moarte și îngropate, oamenii vor avea mai multă încredere în Samsung. Dar asta atunci, nu acum.

    • Da, un SSD Kingston de 480 GB e acum la promotie in Romania la 500 de lei, un Intel e 650 de lei si un Samsung 790 de lei. Pentru ca la SV300 Kingston a schimbat fara sa anunte chipurile Toshiba cu niste chinezarii mai lente tocmai am cumparat un Intel, nu pentru World of Tanks ci pentru masinile virtuale necesare sa imi castig traiul. Iar de la doua generatii de telefoane mobile Samsung and trecut la Nexus, pentru ca era mai ieftin si cu Android 6 – indisponibil pe Samsung pentru ca era model mai vechi de 1 an.Grozav offtopic cu Samsung, fix pe subiect.

  4. Cred că analizele sunt pe lângă subiect. După cum ar trebui să știți, SUA a impus sancțiuni firmei ZTE pentru că aceasta ar fi avut legături cu Iranul (lucru neinterzis de ONU ci doar de plutocrații americani). Iar toți furnizorii lui ZTE au fost forțați de SUA să nu mai livreze către ZTE.

    China face acum ceea ce trebuie. Are nevoie de independență și suveranitate și deci, are nevoie de o licență de x86 pentru propriile procesoare.

    Cineva de mai sus a menționat Loongson și trebuie felicitat. Da, este un MIPS (dar sper că știți că toate procesoarele AMD și Intel de azi sunt RISC-uri și doar API-ul lor exterior este x86). El este folosit în toate serverele guvernamentale cu Linux compilat pentru MIPS. China avea nevoie de interfața (licența) de x86 pentru a continua propria linie de procesoare.

    Ca parte din joint-venture, AMD va furniza Chinei și IP pentru SoC, controllere de memorie, etc, mai puțin GPU.

    Este o miscare geopolitica a Chinei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro