Salut aici recentele publicatii ale IICCMER, lucrari menite sa explice si sa interpreteze dinamica (originile, evolutia, involutia, tensiunile interne si criza finala) regimului comunist din Romania intr-o perspectiva stiintifica comparativa si interdisciplinara. Conceptual si metodologic, avem de-a face cu ceea ce numim state of the art, deci contributii sincrone cu tot ce a aparut si apare semnificativ pe plan international. Studiile publicate sunt originale, aduc informatii inedite, se bazeaza pe temeinice investigatii in arhive. Tonalitatea este riguroasa si sobra, perspectivele propuse sunt diverse, evitandu-se monotonia si retoricile partizane, mono-cauzale si emfatice. Apriorismul este respins in numele unui profesionalism al substantei, nu al suprafetelor.
Voi scrie pe larg despre studiile din cele doua anuare recent aparute, cel in limba engleza (“History of Communism in Europe: Avatars of Intellectuals under Communism”), redactor-sef Marius Stan, coordonatori Corina Palasan si Cristian Vasile, si cel in romaneste, coordonat de Adrian Cioflanca si Luciana Jinga. Alaturi de alte publicatii stiintifice remarcabile, intre care “Studii si Materiale de Istorie Contemporana” (SMIC), care apare sub egida Institutului de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei (redactor-sef Acad. Dinu C. Giurescu), volumele publicate de IICCMER contribuie substantial la eforturile de asumare onesta, lucida si demistificatoare a trecutului totalitar. Cordiale felicitari coordonatorilor, redactorilor si autorilor de studii, comentarii si recenzii. Prin asemenea lucrari, cercetarea stiintifica a comunismului in Romania probeaza ca se gaseste intr-o faza de rodnica maturitate.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a reluat publicarea Anuarului institutului, printr-un număr dublu (nr. V-VI, 2010-2011) având tema Represiune și control social în România comunistă. Volumul, publicat de editura Polirom și coordonat de Adrian Cioflâncă și Luciana M. Jinga, are 480 de pagini și conține 21 de studii și 6 recenzii abordând tematica terorii comuniste.
Anuarul IICCMER reunește analize privind instituţiile şi actorii care au pus în practică represiunea comunistă, metodele de mobilizare, cooptare şi control social şi comunizarea culturii prin reorganizarea comunităţii ştiinţifice. Studiile de caz oferă date despre rezistenţa anticomunistă, victimele represiunii sau situaţia cultelor sub regimul comunist, nuanţând înţelegerea consecinţelor nefaste pe care comunismul le-a avut asupra societăţii.
Lista semnatarilor cuprinde nume precum Paul Hollander, Smaranda Vultur, Vladimir Tismaneanu, Cristian Vasile, Bogdan C. Iacob, Mihail Neamțu, Andi Mihalache, Silviu B. Moldovan, Liviu Pleșa, Luciana M. Jinga, Dumitru Lăcătușu ș.a., cărora li se adaugă o lungă listă de cercetători tineri, specializați în interpretarea comunismului pe baza noilor cercetări în arhive.
Până acum, Institutul a mai editat patru anuare în limba română și două în limba engleză. Cele în limba română au tratat următoarele teme: De ce trebuie condamnat comunismul (volumul I, 2006), Elite comuniste înainte şi după 1989 (volumul II, 2007), Structuri de partid şi de stat în timpul regimului comunist (volumul III, 2008), Intelectualii şi regimul comunist: istoriile unei relaţii (volumul IV, 2009). Începând din 2010, institutul publică și un anuar în limba engleză – History of Communism in Europe – cu conținut complet diferit de cel în limba română. Până acum, au fost tratate temele: Politics of Memory in Post-Communist Europe (nr. I, 2010) și Avatars of Intellectuals under Communism (nr. II, 2011).
SUMARUL ANUARULUI IICCMER nr. V-VI, 2010-2011, cu tema Represiune și control social în România comunistă:
Editorial
Vladimir Tismăneanu, Comunismul – de la Marx și Lenin la viața de apoi
Introducere
Paul Hollander, Caracteristicile represiunii în statele comuniste
Represiunea comunistă: instituții și actori
Dumitru Lăcătușu, Direcția de Anchete penale a Securității în timpul lui Mișu Dulgheru (1948-1952)
Liviu Pleșa, Direcția Regională de Securitate Cluj (1948-1968). Organizarea, personalul și direcțiile de acțiune
Silviu B. Moldovan, Aniversările organizate de Securitate în 1968 și semnificația lor
Mircea Stănescu, Destine în nomenclatura comunistă: Gavrilă și Eva Birtaș
Petre Opriș, Acțiunile lui Gheorghe Apostol, Dumitru Mazilu și Mihail Gorbaciov față de politica promovată de Nicolae Ceaușescu (1989)
Andi Mihalache, Memoria epocii Gheorghiu Dej: literatura autobiografică și posteritățile compensatorii ale comunismului românesc
Mobilizare, cooptare, control social
Luciana Jinga, Gen și mobilizare politică în România comunistă
Valeriu Antonovici, Munca patriotică: control social și mobilizare în proiectul socialist
Cristina Preutu, Mișcarea stahanovistă în România: între propagandă și control social
Diego Ciobotaru, Comunizarea sportului. Cazul Complexului „Gata pentru Muncă și Apărare”
Dumitru-Alexandru Aioanei, Organizații comuniste de tineret din Iași după al doilea război mondial
Comunizarea culturii
Cristian Vasile, Editurile și politica de difuzare a cărții în România anilor 1950: control politic și reorganizări instituționale
Bogdan C. Iacob, Reafirmarea partinității. Ofensiva socialistă a PMR în comunitatea științifică (1958-1962)
Georgiana Leșu, Instituționalizarea „prieteniei” dintre România și Uniunea Sovietică. Aspecte din activitatea ARLUS
Rezistență și victime
Cristina Roman, De la social-democrație la comunism. Destinul lui Constantin Titel Petrescu
Smaranda Vultur, Viață cotidiană și supraveghere în anii ’70-’80. Dosarele de urmărire individuală ca resursă memorială
Mihail Neamțu, Etno-teologia părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993). Genealogie istorică și reflecții critice
Csongor Jánosi, Procese penale ale „martorilor lui Iehova” din România. Grupările Ungári, Fülöp și Kovács de pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare
Delia Cornea, „Mișcarea de rezistență română din străinătate”. Considerații istoriografice pe marginea unui document
Recenzii
Lavinia Betea, Poveşti din Cartierul Primăverii (Ştefan Bosomitu)
Avram Bunaciu, Biografie. Reflecţii. Corespondenţă (Andrei Muraru)
Larry L. Watts, Fereşte‑mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestinal Blocului Sovietic cu România (Dumitru Lăcătuşu)
Sergiu Musteaţă, Igor Caşu (coord.), Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa
Vasile Paraschiv, Strigăt pentru adevăr şi libertate. Scrisori adresate poporului român pentru trezirea şi redeşteptarea neamului (Mircea Stănescu)
Eugen Denize, Propaganda comunistă în România (1948‑1953) (Dan Drăghia)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nu am intentia si nici nu este locul aici de a lamuri ce este controlul social, ca si concept si realitate. O fac foarte bine dictionarele si manualele. Probabil ca autorii il confunda cu controlul de partid sau de stat, care, spre deosebire de cel social, sunt forme statuate si legiferate sub sanctiunea partidului -stat, care merge pana la represiune. De aceea amestecarea controlului social cu represiunea poate genera o dilema (profesionalismul substantei sau substanta profesionalismului ?).
M-am referit la profesionalismul analizelor. Nu am discutat in textul meu conceptul de control social. Titlul („Represiune si control social”) este al volumului pe care il aduc in discutie, cu contributii ale unor autori pe care ii pretuiesc si ii citesc cu mare interes. Dictionarele si manualele reflecta stadiul dezvoltarii stiintifice.