miercuri, martie 22, 2023

Profesorii de liceu și gradația de merit

Cunosc un dascăl la un liceu arădean. La capătul carierei sale profesionale, doamna profesoară s-a gândit să-și facă dosarul pentru gradația de merit.

Instrucțiunile și metodologia primite de la Inspectoratul Școlar scot la iveală un fapt șocant: pentru că nu are activitate sindicală (adică n-a semnat pentru greve, n-a fost la mitinguri legale și ilegale, n-a participat la dansul pinguinului, n-a strigat lozinci și nu și-a exercitat talentul de versificator), orice cadru didactic pierde patru puncte din zece. În acest fel, omul cu merite poate fi descalificat din cursă.

Te-ai lansat în campanii sindicaliste? Primești patru puncte! Ești un evaluator de manuale? Primești doar un punct. Activitatea de mentorat sau de formator este evaluată identic. Contribuțiilor la cercetări științifice le revin tot un punct. Participarea la simpozioanele internaționale, naționale și regionale nu merită, în opinia evaluatorilor, mai mult de 1p, 0,75 p. și, respectiv, 0,50p.

Iată respectul arătat de autorități profesorilor de fizică, geografie, biologie, matematică, psihologie, filozofie sau limba română angajați în pregătirea neremunerată a elevilor pentru olimpiade, concursuri, premii și mențiuni! Angajatorul (finanțat de Stat) decide să îl puncteze mai bine pe cel care sabotează activitatea didactică prin greve, descurajînd oamenii care își văd de rostul lor în școală: educația. Sub stindardul luptei pentru drepturi și folosind marota dialogului social, zeci de lideri de sindicat s-au îmbogățit, abandonînd interesele elevilor și ale profesorilor, politizând discuția despre paideia, formare, etc.

Un sistemul de educație va rămâne corupt și neperformant dacă această demotivare a profesorilor de calitate se menține, atât sub raport pecuniar, cât și în plan simbolic. Când isteria sindicalistă e pusă pe picior de egalitate cu dăruirea plenară în slujba științei românești, atunci societatea cunoașterii decide să emigreze.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Sigur, salariul de merit, precum gradatia de merit, sunt foarte disputate, si ca atare metodologia are grija de cei care aplica in mod efectiv metodologia. La fel ca la dosarele de pretransfer: criteriile sunt inca cele de pe vremea Anei Pauker.

    Exista insa un spor didactic nu chiar asa de competitiv, ii spune „spor de fidelitate” si se acorda oricarui angajat care vreme de zece ani de zile consecutivi a lucrat in invatamant fara intrerupere. Un fel de premiu de consolare ca nu a reusit altundeva (decat cel mult in paralel cu activitatea didactica, insa insuficient pentru a merita sa-si dea demisia din invatamant).

    Presupun ca un astfel de spor ar avea vreun rost pentru profesorii suplinitori calificati, insa pentru titulari este oarecum superfluu. E si asta ceva, insa pentru sprijinirea initiativelor private parca ar fi nevoie de ceva mai mult. Probabil ca un profesor care isi porneste o afacere ar gasi utila pastrarea statutului de titular vreme de trei-patru ani, dupa care timp ori pleaca din sistem (daca afacerea are succes) dandu-si demisia, ori revine la post (in caz contrar).

  2. As remarca faptul ca, desi pe fond aveti dreptate si este aberant sa conteze activitatea sindicala, totusi cele 4 puncte nu sunt „din 10” ci din 100. Este o diferenta semnificativa.

    • @ tzu : cred ca este aberatie chiar daca sunt 4 din 100 si nu 4 din 10 .
      nu are nimic de a face sindicalismul cu gradatia de merit profesional. ar trebui punctat daca face parte din asociatii profesionale, dar nu daca face parte din sindicat.

  3. E nevoie specific sa fie membru de sindicat sau la gramada cu alte activitati civice? Si daca sunt tratate separat, cate puncte primesti daca esti membru al unui ONG – asa, de curiozitate.

  4. Nu pot decat sa raman cu gura cascata in fata idelior din ce in ce mai imbecile de a inlocui munca didactica cu kretinisme de doi bani, cum e „evaluarea pe puncte”.

    Cunosc multi oameni care au devenit CV-uri ambuilante din cauza acestui sistem. Tot ce fac astfel de oameni este sa contorizeze „realizarile” in CV-ul lor.

    Pentru ei, nimic nu mai exista – famile, meserie, datorie…- totul e sa aduni puncte.

    Un CV cu multe puncte primeste bani multi sau „se vinde” bine.

    Nu pun la indoiala nevoia masurii, dar masura muncii la catedra se vede in fac elevii tai, peste ani, nicidecum in cate manuale ai revizuit sau la cate manifestatii (didactice sau sindicale…) ai participat.

    Intr-adevar, nu exista limita pentru cat de jos poti cadea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihail Neamtuhttp://FB/mihailgeorgeneamtu
Intelectual public și antreprenor român. Între 2012 și 2015, a fost președintele partidului Noua Republică. Doctor al Universității din Londra (2008). Ultima publicație: Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, 2013.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro