duminică, aprilie 14, 2024

Profesorii de liceu și gradația de merit

Cunosc un dascăl la un liceu arădean. La capătul carierei sale profesionale, doamna profesoară s-a gândit să-și facă dosarul pentru gradația de merit.

Instrucțiunile și metodologia primite de la Inspectoratul Școlar scot la iveală un fapt șocant: pentru că nu are activitate sindicală (adică n-a semnat pentru greve, n-a fost la mitinguri legale și ilegale, n-a participat la dansul pinguinului, n-a strigat lozinci și nu și-a exercitat talentul de versificator), orice cadru didactic pierde patru puncte din zece. În acest fel, omul cu merite poate fi descalificat din cursă.

Te-ai lansat în campanii sindicaliste? Primești patru puncte! Ești un evaluator de manuale? Primești doar un punct. Activitatea de mentorat sau de formator este evaluată identic. Contribuțiilor la cercetări științifice le revin tot un punct. Participarea la simpozioanele internaționale, naționale și regionale nu merită, în opinia evaluatorilor, mai mult de 1p, 0,75 p. și, respectiv, 0,50p.

Iată respectul arătat de autorități profesorilor de fizică, geografie, biologie, matematică, psihologie, filozofie sau limba română angajați în pregătirea neremunerată a elevilor pentru olimpiade, concursuri, premii și mențiuni! Angajatorul (finanțat de Stat) decide să îl puncteze mai bine pe cel care sabotează activitatea didactică prin greve, descurajînd oamenii care își văd de rostul lor în școală: educația. Sub stindardul luptei pentru drepturi și folosind marota dialogului social, zeci de lideri de sindicat s-au îmbogățit, abandonînd interesele elevilor și ale profesorilor, politizând discuția despre paideia, formare, etc.

Un sistemul de educație va rămâne corupt și neperformant dacă această demotivare a profesorilor de calitate se menține, atât sub raport pecuniar, cât și în plan simbolic. Când isteria sindicalistă e pusă pe picior de egalitate cu dăruirea plenară în slujba științei românești, atunci societatea cunoașterii decide să emigreze.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Sigur, salariul de merit, precum gradatia de merit, sunt foarte disputate, si ca atare metodologia are grija de cei care aplica in mod efectiv metodologia. La fel ca la dosarele de pretransfer: criteriile sunt inca cele de pe vremea Anei Pauker.

    Exista insa un spor didactic nu chiar asa de competitiv, ii spune „spor de fidelitate” si se acorda oricarui angajat care vreme de zece ani de zile consecutivi a lucrat in invatamant fara intrerupere. Un fel de premiu de consolare ca nu a reusit altundeva (decat cel mult in paralel cu activitatea didactica, insa insuficient pentru a merita sa-si dea demisia din invatamant).

    Presupun ca un astfel de spor ar avea vreun rost pentru profesorii suplinitori calificati, insa pentru titulari este oarecum superfluu. E si asta ceva, insa pentru sprijinirea initiativelor private parca ar fi nevoie de ceva mai mult. Probabil ca un profesor care isi porneste o afacere ar gasi utila pastrarea statutului de titular vreme de trei-patru ani, dupa care timp ori pleaca din sistem (daca afacerea are succes) dandu-si demisia, ori revine la post (in caz contrar).

  2. As remarca faptul ca, desi pe fond aveti dreptate si este aberant sa conteze activitatea sindicala, totusi cele 4 puncte nu sunt „din 10” ci din 100. Este o diferenta semnificativa.

    • @ tzu : cred ca este aberatie chiar daca sunt 4 din 100 si nu 4 din 10 .
      nu are nimic de a face sindicalismul cu gradatia de merit profesional. ar trebui punctat daca face parte din asociatii profesionale, dar nu daca face parte din sindicat.

  3. E nevoie specific sa fie membru de sindicat sau la gramada cu alte activitati civice? Si daca sunt tratate separat, cate puncte primesti daca esti membru al unui ONG – asa, de curiozitate.

  4. Nu pot decat sa raman cu gura cascata in fata idelior din ce in ce mai imbecile de a inlocui munca didactica cu kretinisme de doi bani, cum e „evaluarea pe puncte”.

    Cunosc multi oameni care au devenit CV-uri ambuilante din cauza acestui sistem. Tot ce fac astfel de oameni este sa contorizeze „realizarile” in CV-ul lor.

    Pentru ei, nimic nu mai exista – famile, meserie, datorie…- totul e sa aduni puncte.

    Un CV cu multe puncte primeste bani multi sau „se vinde” bine.

    Nu pun la indoiala nevoia masurii, dar masura muncii la catedra se vede in fac elevii tai, peste ani, nicidecum in cate manuale ai revizuit sau la cate manifestatii (didactice sau sindicale…) ai participat.

    Intr-adevar, nu exista limita pentru cat de jos poti cadea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihail Neamtu
Mihail Neamtuhttp://FB/mihailgeorgeneamtu
Intelectual public și antreprenor român. Între 2012 și 2015, a fost președintele partidului Noua Republică. Doctor al Universității din Londra (2008). Ultima publicație: Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, 2013.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro