sâmbătă, aprilie 20, 2024

Programul economic USL si viziunea social-liberala

Uniunea Social Liberala si-a prezentat, prin vocea celor doi co-presedinti, „viziunea economica”. Plecand de la niste indicatori publici cunoscuti (unii chiar depasiti sau neactualizati, luati din surse amestecate), alianta PSD-PNL concluzioneaza ca actuala situatie economica se perpetueaza ca urmare a unei proaste gestionari a crizei. Despre greselile PDL in gestionarea crizei am mai scris, asa ca voi concentra continutul acestui post asupra masurilor propuse de initiatori, ca sa vedem cam cum vor gestiona ei economia Romaniei.

Am sa incep cu cele fiscale si anume cotele progresive de impozitare de 8, 12 si 16% pe venitul salarial. Prima observatie pe care o fac este una de natura politica, si anume ca aceste cote reprezinta un compromis intre o mentinere a unei fiscalitati reduse si a unei cote unice (PNL) si o cota progresiva de impozitare, in functie de cuantumul venitului salarial (PSD). Din acest compromis politic a iesit un melanj nesustenabil din punct de vedere fiscal si generator de costuri administrative, insotite de o declaratie care ar trebui retinuta. Conform d-lui Tariceanu, “liberalism nu inseamna cota unica ci fiscalitate redusa”. Pana acum se bateau liberalii cu caramida in piept ca ei au nascut-o. Pe cota (istoria recenta a cotei unice arata ca aceasta a fost propusa de guverne crestin-democrate, dar asta poate si datorita faptului ca in Europa nu mai exista de foarte mult timp prim-ministri liberali).

Nesustenabilitatea masurilor propuse vine din faptul ca orice reducere din fiscalitate este, cel putin pentru urmatorii 3 ani, nerealista in conditiile in care Romania, ca si majoritatea statelor membre UE, se lupta cu deficitele bubetare si cu gradul de indatorare. Imi pare rau ca USL nu a prezentat si niste prognozele bugetare (multianuale, dupa cum chiar ei se lauda) privind veniturile. De ce nu le-a prezentat? Pentru ca ele nu exista. Pentru ca nici un profesionist, chiar si angajat politic, nu putea sa gireze o masura pro-ciclica populista pana la extrem de reducere a fiscalitatii intr-o perioada in care inamicul nr. 1 mondial este deficitul public.

Care sunt sursele cu care USL zice ca va compensa reducerea de fiscalitate? Cresterea gradului de absortie a fondurilor europene, oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii fiscale, imbunatatirea colectarii, suprataxarea tranzactiilor speculative, cresterea redevenetelor statului etc. Aceste surse le-as clasifica in doua categorii: (1) minore si (2) populiste.

In categoria celor minore, a caror pondere este deci nesemnificativa in structura veniturilor bugetare, intra majorarea redeventelor si impozitul pe tranzactiile speculative. Am spus intotdeauna ca redeventele statului sunt mici si ca ele trebuie marite, insa acest lucru doar va corecta o situatie anormala, dar fara a aduce, singura, multi bani la buget. Tranzactiile speculative? Care tranzactii speculative? Cu terenuri si constructii nu mai sunt. Cand am vrut, in calitate de Presedinte ANAF, sa le incadrez in categoria tranzactiilor comerciale si nu civile, pentru a le putea taxa cu TVA, ministrul liberal al finantelor, dl. Sebastian Vladescu, a „pierdut” propunerea mea. De doua ori. E adevarat ca el a ajuns ulterior si ministru PDL al finantelor, dar asta e alta discutie si nu o reiau, mai ales ca am mai scris despre aceasta anomalie. Asadar singurele tranzactii speculative ramase ar fi cele bursiere. Cum bursele noastre (de marfuri si de valori) au volume de tranzactionare ridicol de mici, comparativ cu alte piete, nu are rost sa mai discutam despre cati bani ar intra la buget. Nici despre impactul nimicitor asupra asupra burselor si, deci, asupra investitiilor de portofoliu.

Din categoria masurilor populiste se distinge de departe cea privind reducerea evaziunii fiscale. Aceasta nu poate provoca decat rumoare, daca nu ilaritate. Nici o institutie financiara serioasa nu te va lua in seama, ba te va mai si cataloga ca neprofesionist si rupt de realitate daca invoci reducerea evaziunii fiscale ca si sursa bugetara. Aici trebuie sa vii cu propuneri concrete, cu cifre exacte si prognoze corecte (forecasts), nu cu basme cu feti-frumosi. Asta nu inseamna ca nu trebuie luptat cu evaziunea, insa acest lucru nu poate fi adus ca argument palpabil intr-o discutie profesionista. Largirea bazei de impozitare este de asemenea o masura nerealista, desi mai putin spectaculoasa decat evaziunea fiscala in ceea ce priveste gradul de populism. Largirea catre cine? Catre evazionisti? Deja am spus cum sta treaba cu evaziunea fiscala. Catre alte categorii de venituri? Care venituri, ca acum se impoziteaza tot, inclusiv dobanzile bancare. Catre alte categorii de contribuabili? Agricultura este un segment in mare parte nefiscalizat, insa acest lucru este mai greu de facut decat colectivizarea in anii ’50 si asta nu din lipsa de tancuri, ci din cauza inexistentei marilor exploatatii (ferme) agricole. Suprafata cultivabila a Romaniei este, multumita lui Petre Roman (celebrul “pariu cu agricultura”), faramitata din punct de vedere al proprietatii, ceea ce face ca mare parte a agriculturii sa fie una de subzistenta si deci, aproape imposibil de fiscalizat. In traducere libera, e imposibil sa alerge fiscul dupa taranii care vand pe marginea drumului sau in mici piete (vanzarea in acest regim constituie si unul dintre motivele pentru care, din super-market, cumparam doar produse turcesti si egiptene). Cresterea gradului de absortie a fondurilor europene l-am incadrat la categoria masurilor populiste deoarece este tema la fiecare campanie electorala si, indiferent cine vine la guvernare, gradul e cam acelasi: mic. In cazul asta, pe langa populism, trebuie sa adaugam si neprofesionalismul introducerii acestor fonduri la categoria surse bugetare, in conditiile in care impactul lor asupra bugetului este 0, fiind in acelasi timp atat venituri, cat si cheltuieli.

Ramanand la categoria masurilor fiscale, trebuie neaparat facuta si o remarca referitoare la costurile de administrare care insotesc o cota progresiva de impozitare, costuri pe care autorii le uita sau le considera nesemnificative spre a fi mentionate. Totusi acestea sunt insemnate deoarece presupun tiparirea si distribuirea de declaratii fiscale tuturor contribuabililor (ca pana in 2004), realizarea de campanii publice de informare a contribuabililor asupra modului de completare, asistenta la depunere si apoi gestionarea lor informatica, prelucrarea datelor, verificarea deductibilitatilor si calcularea ori recalcularea impozitului si plata acestuia. Si sa nu uitam de cozile aferente. Si pentru ca tot veni vorba de deductibilitate, nu pot sa nu remarc din nou incompatibilitatea acestei masuri (ce insoteste, in general, o cota progresiva de impozitare) cu masura de reducere a fiscalitatii. Adica se bat cap in cap.

In ceea ce priveste reducerea CAS cu 5% (adica 5,5 mrd. lei pierdere anuala), desi costurile fiscale cu forta de munca sunt mari, in conditii de criza bugetara (inclusiv deficit al bugetulului de asigurari) acest lucru este imposibil de realizat. Atunci cand conditiile se vor schimba, acest lucru ar fi sustenabil, dar in conjunctie cu masuri de crestere a bazei de impozitare salariala precum din cele adoptate prin noul cod al muncii, cresterea varstei de pensionare fiind cea mai importanta. O astfel de masura a fost adoptata in toata Uniunea Europeana, in conditiile in care natalitatea este in scadere iar numarul pensionarilor deja a depasit numarul salariatilor. Dar cum USL s-a opus zgomotos adoptarii noului cod al muncii, desi acesta era cerut cu insistenta de angajatori (aceiasi carora USL li se adreseaza astazi cu masuri de genul reducerii CAS), nu vad cum USL poate sustine in mod credibil reducerea CAS.

Reducerea TVA la 19% (adica 6 mrd. lei pierdere anuala) pana in 2016 este un deziderat pe care nimeni nu il poate controla. Cresterea TVA a fost o masura hazardata si am fost printre primii care l-a acuzat pe Sebastian Vladescu (pe atunci ministru de finante) ca a luat aceasta masura ca la clasa a 8-a, adica pur aritmetic (15% din pensii = 5% in plus la TVA), fara o analiza a impactului asupra cresterii economice si a veniturilor pierdute la buget ca urmare a scaderii consumului. Asadar TVA trebuie scazut la un moment dat, dar numai daca, in urma analizalor, ar rezulta o crestere a consumului pentru ca altfel riscam sa patim ce a patit Marea Britanie. Spre deosebire de noi, care am marit TVA-ul, ei l-au redus pentru a stimula consumul, numai ca acest lucru nu s-a intamplat din cauza temerii britanicilor ca criza va continua si, in lipsa increderii in viitor, consumul nu a crecut iar marea Britanie s-a ales doar cu o gaura in buget. Iar laburistii lui Gordon Brown au pierdut alegerile. In ceea ce priveste TVA diferentiat(redus, la alimentele de baza), opinia Comisiei Europene este aceea ca acest lucru nu va ajuta categoriile defavorizate, cu doar va produce o pierdere la buget (1,5-2 mrd. lei anual). Ajutarea acestor categorii se face prin subventie directa.

Scutirea de impozitul pe dividendele nerepartizate si folosite la majorarea capitalului social in vederea investirii sumelor ce fac obiectul majorarii in utilaje si echipamente etc. imi aduce aminte de legile privatizarii de la jumatatea anilor ’90, scrise de unii care habar nu aveau finante, legi care au dus la litigii inevitabile intre investitori si FPS-ul de pe atunci. Oricum, avem deja in codul fiscal masura scutirii de impozit pe profitul reinvestit cu diferite destinatii. Scutirea de impozit pe dividende nu aduce nimic in plus, ci in minus, ca inainte de a distribui dividende, platesti impozit de profit. In orice caz, nici actuala masura nu prea produce efecte deoarece, pur si simplu, lipseste profitul. Din pacate.

Restul propunerilor sunt mai mult de revista, asa ca nu voi face comentarii. Cu doua exceptii, prima referitoare la masura capitalizarii CEC Bank si Eximbank, cu riscul de a intra in conflict cu toate guvernele trecute, prezente si viitoare. Daca ar fi dupa mine, Eximbank-ul nu ar trebui capitalizat, ci dizolvat si lichidat. De cand exista nu a fost decat o sursa de drenaj a banilor publici catre credite preferentiale care ajung, invariabil, in default. Asadar salariul de 20.000 euro pe luna al cumnatului Costea (la care se adauga bonusuri „de performanta”) este doar partea vizibila, care genereaza discutii asupra subiectului. A doua se refera la masura “TVA 9% la stat si 15% deductibil la producator”. Cum adica?? TVA e tot la stat, ca de aia e impozit, si tot deductibil la producator, intermediar, retailer, singurul care plateste si nu deduce fiind consumatorul, utilizatorul final. Ma rog, as fi curios sa il cunosc si eu pe “inventatorul” masurii J

In concluzie, cu mici exceptii care, desi bune ca initiative (masuri de altfel, vehiculate de mult timp atat in mediul politic, cat si in cel de afaceri, insa ramase tot timpul la stadiul de promisiuni electorale), acestea nu pot reprezenta baza unui program economic. Acestea sunt contractele de management pentru proprietatile statului, contractele de performanta ale managerilor, incredintarea managementului catre firme private si centralizarea administrarii accesarii fondurilor europene. Asadar programul USL pare scris pe genunchi, este nesustenabil si necredibil, atat din punct de vedere fiscal-bugetar, cat si din punct de vedere economic. Impactul pe buget al masurilor fiscale propuse, fara reducerile din impozitul pe venit (!), creaza deja un deficit de aprox. 2,5% din PIB. Si atunci mi-ar placea, daca tot invoca renegocierea acordului cu FMI, sa ceara o opinie si reprezentantilor acestei institutii. In special cu privire la obiectivul final, cresterea cu 6 puncte a ponderii in PIB a veniturilor bugetare, adica de la 32% la…38%.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

    • Asta s-o crezi tu!
      Cum poti sa spui ca programul USL este o vrajeala ieftina?
      Este un program populist, a carui aplicare o sa ne coste foarte mult!

    • vezi art. Dan Tapalaga pe hotnews. Programul USL este o COPIE a programului PSD din toamna trecuta. Deci unde e aportul PNL inafara de urlete entuziaste?

  1. Stimate Dl. Bodu,

    Imi permit cateva observatii pe marginea articolului dvs.:
    1. La un asemenea nivel (sunteti totusi europarlamentar), mi-ar placea sa nu utilizati termeni de genul „caramida in piept”.
    2. Exista tari in lume in care cota unica de impozitare nu exista si in care economia functioneaza destul de bine iar nivelul de trai este cu siguranta peste cel al Romaniei (exemplu Canada)
    3. Vad ca inca discutati de tiparit formulare cu declaratii fiscale. Sunteti tanar, cadru didactic, etc. Oare de depunerea electronica a acestora cam cand s-ar putea vorbi si in Romania. Mentionez ca in Canada de exemplu nu am vazut un functionar la fata, totul se face electronic.
    4. Reducerea taxelor poate vi se pare ca nu este oportuna, nu va contrazic. Imi permit sa va dau totusi un exemplu concret: partidul conservator din Canada a castigat detasat alegerile cu un program (printre altele) de reducere a impozitului pe profit cu 1.5% in 2010 si cu inca 1.5% in 2011, astfel incat se va ajunge undeva la 15% (de la 18% inainte de declansarea crizei…care fie vorba intre noi, nu a lovit Canada atat de tare ca alte tari).

    Mentionez ca nu sunt inregimentat politic, dar cand aud la un asemenea nivel de formulare si de stat la cozi, imi aduc aminte de Romania si de nervii pe care ii aveam inainte de emigrare.

    In rest, toate cele bune va urez.

    • Mersi pr observatii. Am sa raspund la ele pe rand
      1. Asta cu caramida e pusa pentru a aduce putina culoare unui text destul de tehnic. Ma rog, poate ca aveti dreptate
      2. In toate tarile dezvoltate (SUA, Canada, Germania, Franta etc.) exista cota progresiva. Cota unica exista in Irlanda, tarile baltice, Bulgaria, Rusia etc. Deci economii emergente, care intra astfel in competitie cu tarile dezvoltate pt a atrage investitii straine directe. Cand vom avea si noi nivelul lor, atunci putem avea cota progresiva si o sa ne suparam noi pe altii care adopta cota unica
      3. Depunere electronica, la persoane fizice? Mai devreme de 10 ani nu vad acest lucru posibil in RO, in ritmul asta. Trist, dar asta e. Primele declaratii electronice au fost implementate pe vremea cand eu eram la ANAF (pt mari contribuabili). Chiar si electronic depuse, costurile cu administrarea nu scad cu mult, ci doar se elimina cozile si stresul contribuabililor
      4. Canada nu e in criza, nu a fost niciodata (e adevarat ca are rezerve naturale uriase, de exemplu a doua resiursa de petrol din lume, dupa Arabia Saudita). Canada nu are deficit bugetar si nici datorie publica care sa puna probleme. Rule of thomb: nu scazi impozitele in situatia in care e RO. Nici nu le cresti exagerat, dar asta e alta discutie (vezi comentariu meu cu privire la majorarea TVA)

      • In 2004 am adoptat cota unica de 16% si FMI a sarit in sus ca ars. Insa RO era pe trend de crestere economica, Europa si SUA erau pe crestere economica si deficitul creat ca urmare a reducerii ratei de impozitare a fost compensat de cresterea bazei de impozitare (inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale, dar si prin schimbarea metodologiilor de inspectie fiscala s.a.). Acum suntem in criza, avem probleme destul de mari cu deficitul, cee ce presupune o politica fiscala prudenta.

      • Va multumesc pentru raspuns, discutand apar idei, cine stie, poate bune. Ce vreau eu sa spun este ca pentru omul de rand conteaza mai putin ce metoda de impozitare exista cat faptul ca, de exemplu, cu 3 zile inainte de depunerea unui formular, acesta abia se publica pe site-ul ANAF-ului, de parca ar trebui compus de savanti de renume mondial.

        Cand spuneti ca in cazul depunerii electronice costurile nu s-ar reduce prea mult nu va contrazic, dotarea tehnica si umana costa, dar nu puneti pe ultimul loc la avantaje eliminarea cozilor si a stresului pentru contribuabili. Daca veti insuma timpul pierdut aiurea de milioane de oameni cred ca ar putea fi o (mica) explicatie a bunastarii si a sperantei de viata scazute in Romania. In plus, de ce credeti ca lumea este nemultumita de fisc in general daca dvs. (repet, ca om din generatia noua si cu un nivel intelectual peste al multor alti politicieni, nu va critic pe dvs. in persoana) ganditi in acest fel? Asta este datoria dvs., sa simplificati lucrurile, platiti fiind de la buget.

        Referitor la rezerve naturale, nu uitati ca sunt exemple destule de tari bogate in acest sens, dar in care nivelul de trai nu este chiar asa de ridicat, iar Rusia ar fi cel mai la indemana exemplu. Cu alte cuvinte, modul in care este administrata o tara este de multe ori mai important decat resursele naturale pe care le are. Cat despre resursele umane, asta este o alta discutie, lunga.

        Succes in activitatea dvs.!

        • Doar o nota relativ la declaratia care se depune in format electronic.

          Strict, in cazul impozitului pe venit, cota unica a facut INUTILA declaratia de venit global. A disparut o declaratie. Care, chiar si in format electronic, nu era chiar triviala: trebuia sa cumulezi toate veniturile din (mai) toate sursele (chiriile da, dividendele nu, de exemplu), sa vezi la ce categorie de taxare ai ajuns, sa vezi cat anume ai platit deja, sa astepti regularizarile, etc. USL-ul vrea sa mai bage si un sistem de deduceri (cheltuieli care se scad din venit), asta ca sa fie tacamul complet.

          Din punct de vedere al administrarii, sistemul cu cota unica fara deduceri este mult, mult mai simplu decat un sistem de impozitare in trepte cu deduceri. Si, la nivelul nostru de dezvoltare, eu unul cred ca e cel mai potrivit.

          Si, atentie, am discutat doar de impozitul pe venit, unde marea masa a platitorilor sunt angajati, adica in niciun caz „bogatii” Romaniei. Asta pentru ca simt pe undeva un regret „ii taxam la fel si pe bogati si pe saraci”. Cei cat de cat avantajati aici sunt lucratorii „gulere albe”, deci clasa de mijloc ce se formeaza atat de incet si de greu in Romania.

          Surprinzator sau nu, bogatii Romaniei nu au platit niciodata impozit diferentiat, nici macar pe vremea PSD-ului (Exemplu: impozit pe dividende=5% din profitul net; FIX, indiferent de cat profit avea o companie)

          Deci chiar nu cred ca acel impozit diferentiat ar inseamna ceva pentru buget sau pentru oamenii saraci. Pentru un om cu un salariu de 800 de lei, discutam de diferente de maxim 60 de lei, de fapt mai mici (si astazi exista o anumita suma care nu se impoziteaza). Plus toate complicatiile de administrare, care nu sunt deloc mici, cum am spus, e vorba de calcule, de regularizari, etc.

          Cele doua sisteme au devenit de fapt „marci inregistrate”:
          – stanga: noi impozitam diferentiat, luam mai mult de la bogati si mai putin de la saraci, vezi PSD. De fapt o gogoasa. PSD doar taxa munca foarte dur si atat. Curat partid socialist
          – dreapta: noi tinem impozitele pe venit si profit fixe ca procent (procent scazut) si incurajam oamenii sa munceasca. E doar partial adevarat: salariatii performanti si bine pregatiti sunt cocosati de partea de cote sociale din plata salariala (sanatate, pensii, somaj), nu neaparat de impozitul pe venit

          Macar PSD-ul si PDL si-au cam definit pozitiile. PNL a picat la mijloc, ca musca in lapte.

    • Dan, am cateva lucruri de spus despre canadieni. Harper a castigat alegerile numai pentru ca, in sfarsit, canadienii s-au saturat de balivernele liberalilor, de „political correctness” si de alte lucruri asemanatoare (asta are de a face mult, in opinia mea, si cu schimbarile demografice din ultimii ani – inmultirea musulmanilor si a altora ca ei care in general au vederi conservatoare). Asta nu inseamna ca lucrurile merg foarte bine ( NDP, adica socialisti, au facut un salt urias in parlament si asta spune multe despre dorintele unora dintre canadieni).
      Cum ai spus taierile de taxe au avut si ele un rol, dar limitat, dupa parerea mea. Prea putini canadieni au afacerile lor fata de cati lucreaza la patron.
      Cat despre programul economic al USL, ma bucur ca totusi au inceput sa prezinte si altceva in afara de „jos Basescu” (felicitari pentru dl Bodu care il demonteza folosind argumente numerice si nu printr-o demagogie ieftina). Cred ca asa-zisul program este o ciorna sau un punct de plecare pentru dicutii mai ample, iar eu personal ma indoiesc de capacitatea lor de a intra mai adanc in discutii. Dar, am marea speranta ca PDL (daca nu se dezintegreaza) sau alte potentiale forte politice sa conceapa un program economic serios si detailat care sa traseze, fie si in creion, o directie de abordare a problemelor economice destul de grave cu care ne confruntam. Mai apoi putem discuta si de directii de dezvoltare economica si sociala.
      Apropo, ma bucur foarte mult ca Harper si conservatorii au castigat asa decisiv alegerile, dar sa vedem ce vor face cu puterea care li s-a incredintat.
      Sanatate

  2. Foarte bun articol, daca mai spunea ca au mai propus si 1 milion de locuri de munca lucru neverosimil si hilar de a dreptul ar fi fost complet. Faza cu locurile de munca e o promisiune electorala copilareasca avand in vedere ca nu locurile la buget, adica unde pot ei sa le creeze, aduc bani la buget, ci cele din mediul privat, care se fac cu investitii private. Tu ca guvern poti doar sa stimulezi mediul privat, dar nu sa si creezi locuri de munca in acest domeniu.

  3. cum naiba te lovesti tu mereu cu tva-ul la cap..si te alegi cu bile negre..!?
    cu agricultura iar o nimerisi in gard..de activitatea de la anaf parca nu mi-as aduce aminte,ca suntem cea mai corupta tara din uniunea europeana.
    in concluzie…ti-ai fracturat sternul de la caramida…

  4. In primul rand, apreciez reactia dnului Europarlamentar, un articol rapid si bine scris! Cred insa ca ar mai fi multe de spus privind judecata economica sau macar fiscala a PSD,PC si, sper cu totul conjunctural si oricum de neiertat, PNL – compromitere finala si totala a orice putea intelege oricine dintr-o doctrina liberala, sau asa-zis liberala…

    Nu am (re)vazut in manifestul USL propunerea acordarii unui ajutor financiar a celor care au emigrat si, dintr-o confuzie, ar alege sa se reintoarca in tara mama… ar fi fost de aceeasi greutate ca si tezele din document.

    In plus, nu cred ca reiese clar ce doresc dansii prin acest document, in afara de „sucirea mintilor” daca mai exista minti care s-ar preta la asa ceva. Nu vad masuri concrete de reinventare si asezare pe piloni durabili, neciclici a fiscalitatii din tara. Nu spun ca pana acum masurile fiscale impuse au fost serios cantarite, si implementate numai acelea care sa duca la o stabilizare si punerea bazelor pentru un realist proces fiscal mai tarziu, nu, deloc. Insa daca vrei sa speculezi greselile adversarilor este clar ca macar explici ce urmaresti in termeni de indicatori economici, si sursele de finantare, comparativ cu ce s-a ratat pana acum si prezinti masuri de ajutare a mediului de afaceri care sa poata genera plusul de valoare atat de necesar economiei, ca in final sa ai ce sa taxezi… poate e prea mult…

    In acest context, mi se face tot mai teama de ce ar putea urma in 2012 daca se schimba iar partidul… Parca ne-am saturat sa fim martori la tot felul de idei si masuri „pe incercatelea” … Mentionez ca nu sunt membru in nici un partid, sunt doar un economist, ce intelege ce este o masura fiscala si cum poate ea sa produca miracole sau … chiar dezastre.

  5. mi-a placut tare mult demontarea „programului” prin argumente tehnice (ca era apa de ploaie o stiu toti…ma rog, aproape toti; dar nu la nivel tehnic atat de detaliat).
    mi-ar placea si mai mult sa va vad la TVR1 expunand publicului ce ati scris mai sus. De ce la TVR1? pentru ca nu toata Romania are acces la internet, nu toata Romania stie sa citeasca printre randuri, nu toate Romania este capabila sa distinga minciuna de realitate… si, cine stie, poate ca unii isi vor da seama de abureala USL si (deja bat mai departe) avem o sansa sa supravietuim si dupa 2012.

    toata stima.

  6. Domnule Bodu,

    Imi puteti raspunde cu exactitate la urmatoarele intrebari/opinii, va rog?
    – care este procentual, impozitul platit de un angajat cu salar minim pe economie? Dar mediu? Sper ca ati inteles intrebarea si nu imi veti raspunde 16%.
    – dumneavoastra (sau PDL) considerati ca nu exista nicio masura de a combate evaziunea fiscala? Din textul dumneavoastra asa reiese: „combaterea evaziunii = lupta cu morile de vant”.
    – impactul fondurilor europene este acela ca nu sunt necesare cheltuieli de investitii din bugetul statului. Sunt surprins ca il considerati ca fiind egal cu 0 (de fapt luand in calcul guvernarea actuala cam aveti dreptate)
    – ca om de „finante” ma asteptam sa stiti ca profitul „lipseste” doar in hartogariile contabile. nimeni nu vrea sa aiba profit pentru a nu da bani statului. scutirea impozitului pe profitul reinvestit ar duce la cresterea investitiilor! acelasi lucru este valabil si la scaderea CAS: ea ar influenta pozitiv cresterea locurilor de munca ceea ce ar diminua povara financiara. Romania trebuie sa lupte nu numai pe plan intern ci si pe plan extern. Nu uitati ca Bulgaria atrage investitiile straine cu taxe de un pic peste 30% in loc de 44%. Alte tari din zona (Ungaria) isi permit pastrarea unei nivel de taxare inalt pentru ca au alte avantaje pe care noi nu le avem (infrastructura)
    – nu in ultimul rand as dori sa aflu unde este programul economic pe care se bazeaza actuala guvernare? Nu de alta dar la scos ochii unii altora suntem toti campioni.

    Cum spunea cineva mai sus: desi va inteleg orientarea, in calitatea dumneavoastra de om tehnic si europarlamentar, cred ca ar fi trebuit sa aveti putin mai multa prestanta si o abordare mai distantata de crezul politic.

    O zi buna

    • Va raspund cu mare placere. Pe rand:
      – intuiesc ca va referiti la toate taxelesi contributiile aferente salariului. Sunt mari, intr-adevar. Daca cititi inca o data postul meu sau raspunsul dat mai sus unui alt cititor o sa vedeti ca eu, ca om de dreapta, sunt pt reducerea fiscalitatii, insa cu doua conditii: 1. acest lucru trebuie facut pe trend de crestere economica (sau, ma rog, in conditii de echilibru bugetar, nu cum e acum) si 2. reducerea tb insotita de predictii bugetare credibile
      – combaterea evaziunii este necesara, evident. si mai evident este faptul ca, intre 2005 si 2007 aceasta s-a redus cel mai mult si, din 2009 incoace, ea a crescut cel mai mult. Altceva am vrut sa spun, si anume ca reducerea evaziunii nu poate fi luata in calcul in largirea bazei de impozitare. E ca si cum te-ai duce la banca sa iei un credit ipotecar si, la rubrica venituri, spui ca vei face tot posibilul sa castigi mai bine de maine incolo, ca doar esti bineintentionat, nu?
      – la unii lipseste intentionat profitul si aici e rolul fiscului sa il aduca inapoi. asta a fost de cand s-a inventat legislatia fiscala. Insa este specifica mai mult firmelor mici, antreprenoriatelor (unde asociatul/asociatii sunt si administratori si manageri). Din pacate, daca urmariti atent statisticile, o sa vedeti ca profitul lipseste si acolo unde inainte era in mod constant, adica la contribuabilii mari si mijlocii, ai caror actionari vor dividende, nu cheltuieli fictive care sa duca la profit 0 sau pierdere.
      – intr-adevar, PDL nu a fost in stare sa dune niste masuri si sa le puna cap la cap pe hartie, dupa care sa dea un titlu de „program economic”, „viziune economica” bla bla bla, altul decat programul de guvernare. De aceea cred ca gestul USL este unul pur electoral, sa nu ii mai acuze nimeni ca nu au program. Sau sa se laude ca sunt singurii care au program, bazandu-se pe procentele lor din sondaje si pe faptul ca 99% din electorat oricum nu retine decat ca USL are program si ca Boc le-a taiat salariile si a atentat la pensii. Ca programul USL e 0, asta e mai mult treaba analistilor, sa spuna, care analisti lipsesc sau nu se incadreaza in profilul televiziunilor… De aceea articolul meu se incheie cu un pariu: sa ceara o opinie celor de la FMI. Sau de la CE sau de la BM sau de la orice sursa credibila si independenta. Din pacate, desi as castiga pariul, nu pot sa spun acelasi lucru si despre Romania…

      • Domnule Bodu,

        Va multumesc in primul rand pentru ca v-ati facut timp sa raspundeti unui „muritor de rand”. Sa o luam pe rand:
        – din pacate nu ati intuit raspunsul pe care il asteptam. In momentul de fata, pentru un salar minim pe economie se plateste impozit undeva in jur de 5%. Asta pentru ca exista o deducere. Nu zice nimeni ca aceasta va mai exista si ca nu va fi inlocuita cu impozitul progresiv mentionat. Daca luati acest aspect in calcul, cam care este impactul masurii? Din punctul meu de vedere, asta ar fi insemnat sa faceti o analiza temeinica si nu sa va aruncati imediat in acuze care mai de care. Sunt sigur ca veti folosi acest argument pe care vi l-am dat in lupta dumneavoastra politica viitoare.

        Referitor la raspunsul dat de dumneavoastra, nu urmeaza sa fim pe crestere economica? Nu asa se bate cu caramida in piept domnul Boc si domnul Basescu? Scaderea fiscalitatii ar fi exact ceea ce trebuie. Cat despre predictiile bugetare cred ca aveti asteptari mult prea mari in momentul de fata. Orice predictie despre „cum va fi DACA” este mai aproape de speculatie decat de realitate. Daca ar fi facut asa ceva, cei de la USL nu faceau decat sa cada intr-o alta capcana. Daca va cer sa faceti o predictie aproximativa a cursului EUR/USD la sfarsitul anului cam ce mi-ati raspunde in momentul de fata?

        – pot sa inteleg faptul ca lupta cu evaziunea nu prezinta o certitudine. inteleg si faptul ca este greu de estimat care ar fi castigul la buget. Asta deoarece nu stim ce masuri intentioneaza sa ia noua guvernare. Poate au gasit/gandit/copiat o metoda care sa ii ajute in acest sens. Eu sunt pentru acordarea prezumtiei de corectitudine. Inca un secret: implicarea cetatenilor de rand in aceasta lupta nu poate sa nu aiba succes. A incercat ceva nenea Boc dar a uitat repede (bonurile fiscale).

        – nu stiu exact care statistici trebuia sa urmaresc pentru a gasi firmele care nu au profit. Eu urmaresc Bursa si o consider un instrument util pentru evaluarea „starii de sanatate” a economiei sau firmelor mari in Romania. Daca ati urmarit rezultatele firmelor listate ati fi observat ca profitul acestora s-a dublat in T1 2011 fata de T1 2010. Trendul este si mai pozitiv pentru firmele mai mici listate la bursa. Permiteti-mi sa consider ca EXISTA profit si la firmele mari si la firmele mici. Nu sunt un expert in finante, nici cred ca doresc sa fiu dar sunt sigur ca exista o modalitate de a afla estimativ cat profit „se pierde”. Imi pare rau ca nu am gasit o statistica care sa arate ponderea profitului si a cifrei de afaceri a IMMurilor.

        – reiterez ultima mea intrebare. Unde pot gasi programul actual de guvernare? Unde pot sa vad justificarea in masurile luate, altundeva decat in sugestiile FMI/BCE? Unde pot sa vad continuarea masurilor? La ce sa ma astept ca persoana fizica? Dar ca mic intreprinzator? Investitor strain? Unde pot sa vad programul de guvernare propus de PDL inainte de a ajunge la guvernare? Unde pot sa vad explicatiile stiintifico-tehnice (nu fantastice) date de ei pentru sprijinirea acelui program, asa cum o cereti celor de la USL?

        Daca dumneavoastra considerati blamarea celorlalti o solutie, atunci pot sa spun cu fermitate ca pariul Romaniei, sau al romanilor, a fost pierdut in momentul in care au ales PDL la guvernare.

        PS: nu sunt membru de partid, nu sunt bugetar, nu sunt pensionar, nu sunt „asistat social”.
        PS2: apreciez totusi faptul ca sunteti dispus sa discutati chiar daca o faceti intr-un mod fixist, conform ideologiei sau directivelor partidului.

        O zi buna in continuare

        • E adevarat ca sunt PDL -ist, dar cred ca interventiile mele sunt cel mai pitin politizate. De aceea incerc sa am interventii justificate tehnic si nu politice. Sunt convins ca orice antreprenor ar vota cu doua maini reducerea fiscalitatii, insa nu gasesc nici un argument care sa ma convinga ca, in actuala situatie, aceasta masura nu este una prociclica. Cand spun actuala situatie, ma gandesc in primul rand la deficitul bugetar si datoria suverana. In dec 2004, cand s-a introdus cota unica de 16%, situatia macroeconomica era cu totul alta. Si atunci FMI s-a opus si a spus ca incasarile vor scadea si nu au scazut. Imi pare rau ca nu am facut atunci un pariu, pt ca l-as fi castigat. Cea mai mare satisfactie am avut-o atunci cand FMI a recunoscut in fata mea (intr-o discutie privata, desigur), ca introducerea cotei unice a fost un succes. I-am rugat sa o spuna si public, insa nu au vrut.

          Asadar nu am blamat pe nimeni, ci am considerat ca aceasta viziune a USL este o utopie. Sunt chiar dispus sa pariez ca, daca vor ajunge la guvernare, nu o vor implementa.

          Programul de guvernare ar trebui sa fie pe siteul guvernului. Sunt convins ca i se pot aduce numeroase cririci. Eu insumi am criticat chiar si public masuri luate de actualul guvern, desi sunt membru PDL. Si mai dur am criticat acetse lucruri in discutii cu cei care decid? aceste lucruri. Discutiile private reprezinta calea prin care cineva ca mine se poate exprima. Daca ele devin foarte publice, echivaleaza cu o dezice de partid, ceea ce nu fac.

  7. scaderea taxelor in criza este o masura ANTICICLICA si nu PROCICLICA!

    Prociclic este sa cresti taxe in criza, si sa le scazi in boom economic.

    • Buna ziua,
      dati-mi voie va rog un comentariu. Cred ca se poate evalua caracterul prociclic sau nu in cazul unei anumite masuri (de orice fel) numai daca ea e judecata pe o durata anumita de timp. In mod particular, probabil ca reducerea fiscalitatii in timp de criza poate fi catalogata ca anticiclica numai daca taxa redusa in criza se pastreaza asa si in perioada urmatoare, cea de crestere. Insa daca am redus in perioada de minus si ajustez in plus in perioada de crestere, evident este o masura ciclica. Acesta este un pericol pe care Romania nu a stiut sa il evite. Reducerea fiscalitatii sau cresterea acesteia, ca atare adica de sine statator, nu are caracter prociclic sau anticiclic ci numai daca constatam permenenta sau lipsa permenentei masurii in functie de evolutia economiei pe o perioada de ani. Marea dilema a oricarui guvern, nu ma refer la cel romanesc de dupa ’89, este sa gaseasca definirea parghiei fiscale ca instrument de finantare a bugetului national, in asa fel incat fiscalitatea sa ramana constanta, in echilibru indiferent de starea economiei, cu ajustari nesemnificative pentru o ramura, categorie sociala sau nivel de profit/venit.

      • Domnilor,
        Cred ca termenul de „CONTRACICLIC” reprezinta un pic mai bine opusul unui anume (ciclu de contratimp) decat anticiclic care mai degraba inseamna amplitudine zero. Asta este de fapt lipsit de importanta.
        Politicile fiscale prociclice sunt observate in marea lor majorite in state in curs de dezvoltare si cu mare grad de coruptie politica, lipsa de disciplina fiscala si dorinta de manipulare a electoratului in perioada apropiata alegerilor cu efect national. Vezi link pentru detalii (engleza):(http://www.economics.harvard.edu/faculty/alesina/files/Why%2Bis%2BFiscal%2BPolicy%2BOften%2BProcyclical.pdf).
        In statele dezvoltate in general politicile fiscale sunt contraciclice deoarece guvernele cauta atenuarea socurilor economice de orice fel (bule ca cea imobiliara sau recesiuni) si incercand totodata sa mentina o expansiune economica medie. Asta se poate face in aceste tari deoarece in general politicienii se bazeaza pe experti cu o capacitate clara de intelegere a proceselor macroeconomice si a efectelor acestora. In acelasi timp se poate spune ca maturitatea acestor politicieni si mecanismele interne de partid ii impiedica sa puna interesul personal exclusiv deasupra echilibrului statului si a alegatorilor lor.
        Noi in Romania, ca prim pas, trebuie sa invatam ce este aceea disciplina fiscala, apoi sa invatam ce oameni alegem in functiile politice, apoi sa invatam ce sa facem ca sa traim si noi si copii nostri mai bine. Mai e mult pana departe…

  8. Revin si eu cu intrebarea: cu cat este impozitata munca in Romania? Nu 16%. Si mai ales pentru ce?

    ~30% din salariu + 19.4% din consum (adica cat reprezinta TVAul din pretul la raft). 50% din venitul unei familii care nu reuseste sa economiseasca se duce catre stat. Bani de care nu primeste mai nimic, dar asta e alta discutie. Si dumneavoastra spuneti ca fiscalitatea nu poate fi scazuta?! Eh, eu zic, nu numai ca se poate, dar trebuie sa fie scazuta. In acest moment statul nu face decat sa sufoce orice fel de tranzactie in piata libera.

    Putem sa vorbim si despre companii si intreprinzatori. De exemplu datorita modificarilor frecvente ale CASului deciziile de impunere, regularizarile sunt complet gresite. Nu stiu daca este din cauza incompetentei angajatilor CJAS sau datorita nevoi din ce in ce mai mare de fonduri, dar este cert ca angajatii CJAS desconsidera normele de aplicare si trimit decizii de impunere neconforme cu legislatia in vigoare, abuzive.

    Mediul privat traieste in acest an cel mai prost an din 1990 incoace si dvs bateti campii cum ca fiscalitatea nu trebuie redusa. O sa ajunga statul sa impoziteze statul.

    In alta ordine de idei, decizia de a micsora impozitul pe venit si a mentine TVA este o decizie f. buna. Controlul efectelor este direct cand vine vorba de impozit.

  9. 1) d-nul Bodu care nu stie sa calculeze TVA la o factura de 100 lei este evident un politician incompetent in probleme economice si un jurist, la fel de incompetent care propunea considerarea tranzactiilor imobiliare ale persoanelor fizice ca fiind fapte de comert daca au caracter speculativ. Pai, cam toate astfel de tranzactii au caracter speculativ, fiindca este inradacinata conceptia ca valoarea imbilelor creste in timp si toti vor sa castige, dar totusi ele sunt considerate contracte civile nu comerciale. Asta nu inseamna ca nu pot fi fiscalizate, dar altfel;
    2) evident ca programu USL este populist si nu valoreaza nici o ceapa degerata; astfel cotele de impozitare progresive ale venitului din salarii- in varianta USL- sunt inutile, avand in vedere existenta unei deductii personale care creste pe masura ce salariul scade;
    3) scaderea CAS-ului cand exista deficit bugetar este o masura anticiclica si, uneori poate fi benefica

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro