miercuri, mai 18, 2022

Promisiunile pro-business ale guvernului Ponta sunt foarte departe acum

Guvernul USL condus de Premierul Victor Ponta a inclus într-un proiect de ordonanță de urgență o măsură prin care să fie majorat pragul de la care instituțiile statului pot achiziționa produse, lucrări sau servicii fără licitație. De la 15.000 euro la 30.000 euro. Motivul este „flexibilizarea si transparentizarea” procedurii de achiziție.

Sincer, mi se pare fenomenal. Cu alte cuvinte, avem o problemă de transparență. Pe care o tratăm cu un plus de opacitate. Se spune că, uneori, cui pe cui se scoate. Sunt, însă, unele situații în care mai bine nu mai pui mâna pe metal. Mai ales pe arginți.

Într-o formă sintetică, argumentul meu este următorul: nu poți opri scurgerea de bani lărgind gaura prin care se produce risipa. Este ca și cum ai schimba un cufăr lipsit de lacăt cu butoiul danaidelor. În opinia dumneavoastră, care proces oferă mai multă transparență? O licitație publică în care oricine poate verifica ofertele depuse și în care poate fi tras la răspundere managerul întreprinderii dacă face achiziții la prețuri mai mari decât cele de pe piață? Sau o cheltuială discreționară făcută de managerul respectiv – care nici măcar nu trebuie să se justifice, pentru că, oricum, nimeni nu îl verifică?

Un prieten îmi spunea la un moment dat că cineva poate afișa o imagine falsă pentru multă vreme. Adevăratele trăsături de caracter le vezi în frânturi mici și aparente. Trebuie sa îi dau dreptate.

Imaginea de la care guvernul Ponta a plecat a fost una pro-business și a primit la momentul respectiv un vot de încredere din partea majorității oamenilor de afaceri din România. Din păcate, de la vorbă până la fapta este o distanță foarte mare. Cel puțin în cazul actualului executiv. Promisiunile au fost mari și serioase. Cu toate acestea, în doar câteva luni, performanțele economice sunt departe de țintele declarate inițial. Statul nu a privatizat nimic și nici nu pare să dorească să facă acest lucru. Actualul ministru al economiei promitea că până la sfârșitul lunii va fi anunțată privatizarea și prețul ofertei Transgaz. Nu am văzut nimic în acest sens. Leul s-a depreciat puternic, iar majoritatea instituțiilor interne si internaționale au recunoscut că o mare parte din vină o are și instabilitatea politică. Și, cel mai rău, pe plan internațional imaginea României a devenit similară cu fostele republici componente URSS – în care dreptul asupra proprietății și constituția sunt niște mofturi aflate la bunul plac al conducerii țării. Nici unul dintre aceste fenomene nu are darul de a încuraja mediu de business din România. Dimpotrivă. Orice investitor echilibrat se poate întreba care sunt costurile retragerii investiției sale. Iar dacă încă nu a investit se va felicita pentru faptul că nu a făcut-o. Apoi își va îndrepta atenția către medii mai calme și mai predictibile. În fond, domnia legii, mai ales pentru investitori, este de aur. Nu poți investi cu succes în lipsa predictibilității oferite de legi stabile. Nu ai cum dezvolta prin afaceri o zonă, cât timp autoritățile politice nu fac nimic pentru a sprijini acest demers. Nu ai șanse de reușită în afaceri atunci când politicienii unei țări contrafac adevărul, atunci când blochează accesul la cunoaștere.

Realitatea nu se construiește din declarații televizate si comunicate de presă, ci din activitatea puțin vizibila, aproape anonimă, de zi cu zi. Ce realitate construiește pentru România guvernul Ponta crescând nivelul transparenței prin opacizarea procedurilor de achiziție publică? Asta să fie oare calea spre Europa? Ce mesaj credeți că va primi România din partea Comisiei Europene referitor la „flexibilizarea si transparentizarea” licitațiilor publice? Cu siguranță va fi o lecție de transparență.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Guvernul USL condus de Premierul Victor Ponta a inclus într-un proiect de ordonanță de urgență o măsură prin care să fie majorat pragul de la care instituțiile statului pot achiziționa produse, lucrări sau servicii fără licitație. De la 15.000 euro la 30.000 euro ERA PREA PUTIN 15000 DE EURO ….

  2. Da, este necesar acest lucru pentru ca este ecologic. Daca, luam exemplu. avem o ,,ceva” in valoare de 200.000 euro, inainte eram nevoitzi sa o ,,spargem ” in 14 bucati sub 15.000. Acum, decat in 7. Domnul Cernea va poate calcula catzi copaci au scapat intregi fara a fi transformatzi in hartie multumita competentei guvernari. Va rog, nu va uitatzi la celelate praguri care s-au modificat pentru ca daca o facetzi., hm, ………….. bref , o sa o luatzi razna.

Dă-i un răspuns lui Ancuta Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Marian Dusan
Presedinte "Romanian Business Accelerator" (RBA), o initiativa care isi propune sa accelereze investitiile in Romania de pe pietele BRICS in special, de a dezvolta, incuraja antreprenoriatul romanesc.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro