marți, iulie 27, 2021

Propaganda lui Putin apara invazia sovietica a Ungariei din 1956. Ce urmeaza?

Revoluția maghiară de acum 60 de ani – și zdrobirea ei prin invazia sovietică – a fost unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria europeană postbelică. Ea a distrus credibilitatea Uniunii Sovietice din mintea unei mari părți a idealistei opinii publice de stânga. Revoluția a reprezentat totodată un mare eșec al politicii occidentale: distrași de aventura militară anglo-franceză din Suez, nu aveam niciun chef să sprijinim o revoltă sau să încercăm să oprim intervenția sovietică. Ea a provocat și un mare flux de refugiați spre Vest, care au fost primiți cu lăudabilă generozitate.

Ca de obicei, crima a fost urmată de o minciună: în principal, s-a spus că insurgenții nu erau patrioți și democrați, ci fasciști. Ungurii au negat asta cât de repede au putut – îmi amintesc că am fost la mormântul lui Imre Nagy, liderul executat al revoluției, la puțin timp după ce fusese reînhumat în 1989, după decenii în care mormântul nu fusese cunoscut (îmi mai amintesc totodată că am întâlnit un fermecător și tânăr politician maghiar cu clare idei liberale: numele lui era Viktor Orbán, dar asta este altă poveste).

Cu ocazia celei de-a 40-a aniversări din 1996, nici nu se punea problema ca Rusia să nu împărtășească opinia ungurilor. La Kremlin era Boris Elțîn, iar Rusia se arăta puțin interesată de trecutul ei imperialist. În 2006, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări, Vladimir Putin chiar a prezentat niște scuze voalate.

În prezent, lucrurile stau altfel. În principala emisiune duminicală de televiziune din Rusia, “Vesti Nedeli “ (“Știrile săptămânii “), principalul propagandist al țării, Dmitri Kiseliov, a tunat refrenele propagandei sovietice cum nu mai auzisem de decenii. Revolta ungară a fost probabil primul exemplu al unei “revoluții colorate “, susținea el – folosirea puterii populare instigate de servicii străine ostile pentru a crea haos și a provoca o schimbare de regim.

Bineînțeles că nu e adevărat. Potrivit logicii dlui Kiseliov, prima revoluție colorată ar fi fost rebeliunea de la Kronstadt împotriva bolșevicilor, din 1921. În perioada postbelică, revolta din Berlinul de Est din 1953 ar fi avut revendicări mult mai importante decât evenimentele din Ungaria, trei ani mai târziu.

Dar o problemă mai mare este faptul că, în prezent, propaganda Kremlinului brodează  aceeași legătură între epoca totalitarismului sovietic și Rusia modernă. Nu ține deloc cont de ceea ce gândeau sau simțeau de fapt națiunile subjugate despre ce înseamnă să te afli sub guvernare sovietică. Dacă ele au rezistat, singura explicație este un joc de putere occidental.

Dată fiind sumbra traiectorie a istoriografiei rusești din ultimii ani, nu e deloc surprinzător. Dar merită să ne închipuim ce-ar mai putea urma în viitoarele ediții ale popularei emisiuni a dlui Kiseliov. Cu siguranță că anul 2018 va oferi ocazia de a justifica invadarea Cehoslovaciei de către sovietici. Primăvara de la Praga din 1968 nu a reprezentat o înflorire a tentativelor idealiste de a reforma comunismul, ci un complot expansionist al NATO. Apoi va sosi momentul să se sărbătorească Pactul Molotov – Ribbentrop din 1939 ca fiind un lădabil gest pragmatic și tactic, făcut într-un moment când și puterile occidentale voiau să ducă tratative cu Hitler. Atenție mai ales la festivitățile de pe 17 septembrie 2019, marcând invazia sovietică preventivă a Poloniei.

Și mai îngrijorător este să vezi cum această logică poate fi extinsă asupra politicii interne. Nu este prea târziu să se marcheze cea de-a 80-a aniversare a Marii Terori, începute în 1936. În definitiv, vremurile grele necesită măsuri dure. La fel ar putea fi apărat și Gulagul: de ce să nu-i pui pe spionii și provocatorii occidentali să conlucreze spre binele națiunii? Și să nu uităm că 19 decembrie marchează cea de-a 110-aniversare a nașterii lui Leonid Brejnev. Nu un bătrân ridicol, ci o sursă de mare înțelepciune și stabilitate într-o lume tulbure. Cum stăpânirea dlui Putin la Kremlin se prelungește, nici asta nu mai pare o glumă.

Traducerea: Mihaela Danga

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Nu e nici o contradicţie. În 1996 şi 2006 relaţiile între Rusia şi Occident erau bune, ruşii îşi permiteau să spună adevărul istoric.
    Situaţia de astăzi e radical diferită. În 2008 (summitul de la Bucureşti) s-a decis că Ucraina va adera la NATO. A urmat revoluţia Maidanului şi intervenţia Rusiei, pentru a bloca aderarea.
    A început un nou război rece. Propaganda, dezinformarea, manipularea, sunt folosite din plin de ambele părţi.
    Politicieni, analişti, militari, ziarişti din Occident aduc Rusiei cele mai absurde acuzaţii (intenţii agresive la dresa ţărilor UE-NATO, tentative de destabilizare şi divizare a clubului occidental, folosirea refugiaţilor ca armă etc.)
    Iar Rusia nu rămâne nici ea datoare, inclusiv prin reluarea unor teme ale propagandei sovietice.

    • Ăsta actual nu e niciun război rece, e doar o caricatură jalnică. În autenticul Război Rece, URSS avea tancuri la Viena, la Praga și la Berlin, iar americanii au fost nevoiți să instaleze rachete nucleare în RFG ca să mențină situația sub control. Astăzi Rusia provoacă și participă la niște încăierări locale in the middle of nowhere.

      Ambele tabere sunt doar niște epigoni ridicoli ai generației precedente, dar ambele se alintă cu pretenția desfășurării unui nou război rece. Împăunându-se astfel cu ideea că participă la evenimente importante, de natură să schimbe soarta lumii.

    • Dvs ne spuneti ca o agresivitatate aberanta e o politica normala. Nu e. Inca nu suntem dispusi sa il ascultam pe Kiselov pt ca Iliescu, Ponta, Ghiţă sunt inca liberi.
      Rusia chiar e Burundi cu arme nucleare.

  2. – „ruşii îşi permiteau să spună adevărul istoric.”
    Care adevar? ca invazia din Ungaria „crima a fost urmată de o minciună: în principal, s-a spus că insurgenții nu erau patrioți și democrați, ci fasciști.”
    Nu era Nagy Imre patriot si democrat? era fascist?
    Erau rusii invadatori patrioti si democrati :P
    Dom` profesor, ati facut Istoria dupa manualele lui Ardeleanu, Musat si Ilie Ceausescu?
    Caci e memorabila afirmatia „Politicieni, analişti, militari, ziarişti din Occident aduc Rusiei cele mai absurde acuzaţii”
    Saracii rusi, ce nedreptatiti sint! Noroc in unii profesori care nu ii lasa cu onoarea nereperata :D
    Si nu uita, dom` profesor, in 2018, cind vom sarbatori 100 de ani de la Unire (si cu Basarabia), rusii vor spune ca am ocupat-o, caci Basarabia e pamint rusesc din mosi-stramosi. Sa ii ajutati!

  3. Nu vreau sa par impertinent dar invadarea Poloniei de catre Stalin s-a produs dupa ce Anglia si Franta nu si-au respectat obligatiile prevazute in tratatul cu Polonia(adica doua saptamani maxim pentru lansarea unei ofensive impotriva Germaniei)

    • Nu cred ca esti impertinent, mai degraba neinformat. Faptele, in ordine cronologica: 1 septembrie 1939:Germania invadeaza Polonia ; 3 septembrie 1939: Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei ; 17 septembrie 1939: URSS invadeaza jumatatea estica a Poloniei, si o anexeaza pe baza tratatului Ribbentrop-Molotov.

      • Nu cred ca in limba romana impertinent are si al doilea inteles in sensul ca denota opusul pertinentului, deci probabil acuzatia de impertinenta nu se aplica. Dar din punct de vedere al pertinentei, poate ma puteti lamuri ce legatura are ce si cand au facut Anglia si Franta cu invazia Poloniei de catre Rusia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

O întrebare pentru „colegii de la Academie”

Una dintre sculpturile prin care Christophe Gabriel Allegrain (1710-1795) a atras atenția (cea a lui Diderot e notabilă) și a devenit dezirabil...

Energie și Geopolitica – Pe unde este România în relațiile energetice cu Moldova și Ucraina?

În ultimile zile s-au petrecut două evenimente care ar putea influența situația energetică regională. Prima și cea mai importantă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro