Propunere de reorganizare a cercetării românești: aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească

Ori in mana politicienilor, ori in mana cercetatorilor, nu facem nimic atata timp cat nu legam alocarea fondurilor de performanta.

Vad ca atunci cind se vorbeste de cercetare se vorbeste exclusiv de cea finantata de stat!? Ce se-ntimpla cu cercetarea din mediul privat? Ce se-ntimpla cu cercetarea mixta, din mediul privat combinat cu cel de stat?

Ce se-ntimpla cu cercetarea care se autofinateaza? Exista asa ceva? Vaccinul contra Corona e un f. bun exemplu, cercetare privata, stimulare de stat.

Pe aici implicarea politicului e destul de subtire, se limiteaza la redactarea programului de cercetare, a stabilirii scopurilor, si asta uneori la modul general, dar totusi, poate fi extrem de daunator daca e facut prost, din obsesii ideologice.

Concluzie, infintarea inca a unui Consiliu nu va face decit sa slabeasca si mai mult finantarea cercetarii, prin cheltuirea unor sume suplimentare pt traiul acestuia.

Acest apel are aspecte negative dar si pozitive. 1. Reforme in cercetare nu au fost ci doar unele interventii minore. Avem mostenire zeci de institute ala Academiei Romane, INCD-uri, sute de centre de cercetare din universitati si alte cateva zeci private. Pentru toate acestea banii nu vor ajunge niciodata, chiar daca ar fi si 5% din PIB.
2. Resursele umane performante sunt putine, si la o analiza serioasa si obiectiva, jumatate ar trebui sa isi caute alt loc de munca, desi au niste CV-uri pline cu de toate. Cei performanti lucreaza deja in entitati straine, multi si dintre semnatarii acestui apel.
3. In tot sistemul de cercetare, prevaleaza deciziile consiliilor de administratie si nu ale consiliilor stiintifice. Astfel ca, directorii generali si economici au painea si cutitul. Daca unii cercetatori fac fronda sunt pusi la colt.
4. Licitatiile de proiecte la nivel intern pe toate axele si nivelele sunt pervetite prin trafic de influenta mai discret ori mai vizibil.
5. Dotarile sunt minimale si departe ca spatii de lucru si echipamente fata de ceea ce au alte tari dezvoltate. Putine entitati de cercetare se pot lauda cu laboratoare moderne.
6. In consiliile stiintifice, ce ar trebui largite, nu sunt cooptati si alti 2-3 cercetatorii buni, activi, pensionati, pana la 70-75 de ani ca si membri consultanti, care au idei chiar daca nu sunt angajati cu carte de munca. In alte tari exista acest sistem care fructifica potentialul de idei si creativitatea. Din schimbul dintre generatii si de idei apar lucruri noi.
7. Mai intai de toate este necesara schimbarea legislatiei, una coerenta si fara zeci de HG, OUG, etc. si depolitizarea, aplicarea rapida a scientometriei europene. Cei din minister nu mai au ce cauta in consiliile de admin. ale unitatilor de cercetare.

Vazand lista de cosemnatari – cu preponderenta din Bucuresti, vestul tarii si Occident – ma intreb daca acest apel a ajuns si in alte centre universitare ale tarii, cum sunt Craiova, Iasi sau Constanta, unde sigur sunt localizate centre de cercetare care sunt finantate de la bugetul statului.
Oare in aceste zone apelul ajunge tot in functie de infrastructura rutiera si feroviara?!?

De ce cred eu ca e doar inceputul bataliei anuale pe fonduri? In logica vantorii de pozitii in coalitia de guvernare. Romania are talentul de a perverti aproape orice principiu in general, iar zona academica in particular. Ce s-a facut cu autonomia universitara? Ce s-a facut cu competitiile organizate de UEFISCDI? Ce se face, cum de altfel scriu si semnatarii, cu toate consiliile si comitiile? Forme fara fond destinate a trage putin mai mult pentru unii din ciosvarta din ce in ce mai jalnica. Ecosistemul de cercetare din Ro e populat majoritar cu incompetenti, mai mult sau mai putini vocali dar convinsi cu toti ca sunt geniali, probabil asimptomatici din varii cauze. Asa ca hopa sus cu vreun principiu, ca poate ne iese si ne mai scoatem ceva bani…

Adevarata solutie este descentralizarea finantarii cercetarii. Daca desfiintam UEFISCDI si facem in loc un Centru pentru finantarea blah blah, in foarte scurt timp se vor muta toate pilele si cumetriile la noul centru.
Universitatile ar putea sa primeasca niste fonduri pentru cercetare proportional cu rezultatele anuale masurate prin metodele scientometrice consacrate si folosite peste tot in lume.
As mai nota aici usoara surprindere pentru faptul ca multi dintre semnatarii apelului sunt cercetatori romani stabiliti demult in strainatate. Sa intelegem ca ar dori sa revina in tara si sa participe la competitiile interne de finantare?
Si inca ceva. In fiecare an, sume de ordinul milioanelor de euro (din bugetul si asa sarac al cercetarii) se duc pentru plata unor publicatii in reviste open access (publicarea unui articol intr-o revista Q1/Q2 la mdpi de exemplu, costa circa 2000 EUR.) Mi se pare mult. De banii astia se pot face multe achizitii de infrastructura folosibile pe termen lung, sau se pot finanta mobilitati ale cercetatorilor pentru stabilirea unor colaborari realmente utile.

1.Cercetarii nu-i mai lipseste decit o ,,agentie” de coordonare (speciala), deoarece economia si industria din Romania este ,,sufocata” de necesitatea unor proiecte majore de cercetare pentru ,,montajul unor borduri de autoturisme, pentru productia de volane si alte piese simple”, caracteristice primei ,,revolutii industriale” din marile orase din Transilvania!Cercetarea ar putea ,,descoperi” si cum sa se industrializeze cu aceleasi fabricute (cu valoare adaugata slaba si salarii minime pe economie) restul tarii…
2.Situatia este identica cu cea din domeniul energetic, in care se adauga mereu alte si alte ,,strategii” teoretice pentru scoaterea din inactiune a domeniilor economice si stiintifice, in care cercetarea n-are practic nici un rol ,,existential”, intr-o economie dezintegrata si industrie inexistenta, care nu poate sa sustina cercetarea…
3.Pentru ca sa se schimbe ceva in Romania, este nevoie ca mai intai aceasta ,,revolutie” sa aiba loc in viziunea si proiectele ,,formatorilor” economici, care sa iasa la un moment dat din ,,formatul” strategiilor teoretice si ,,planurilor de masuri” birocratice punctuale, spre a patrunde pe teritoriul ,,proiectelor operationale” de tara, fiind imposibila orice restructurare si imbunatatire punctuala, fara abordarea sistemica, capabila de eliminarea problemelor negative din domeniile economice ori bugetare.
Din pacate, aceasta schimbare de natura a urni dezvoltarea economica si industriala, de care depinde in ultima instanta cercetarea in intregul ei, nu este agreata si nici urmata de publicatii.
3.Postcomunismul in care zace Romania n-a fost eradicat total din viata politica, iar postcomunismul economic caracterizat prin etatism industrial si lipsa industriei private (generator al unei populatii sarace, inculte si dependente de stat) ramine prezent pina la REINDUSTRIALIZAREA tarii.
Aceasta situatie, de evidenta lipsa a schimbarii sistemice generale de la comunism la capitalism, nu poate fi eliminata fara constructia unui capitalism industrial functional si performant cu functia de ,,motor determinant” al schimbarilor sistemice in zona stiintifica, energetica, educativa, sanitara, administratie, etc.
Aceasta este una din temele fundamentale stiintifice si PROGRAMATICE, pe care trebuie sa o abordeze si dezbata CONTRIBUTORS, cu toate ca este una dificila si literatura economica a dezvoltarii e limitata in Romania.
Reperele de plecare in aceasta directie sint lucrarea ,,Incotro se indreapta tarile postcomuniste?” (D. Daianu 2000) care analizeaza tranzitia estica la capitalism si propune directia cercetarii economice (a dezvoltarii) la domeniul institutional si constructia unor proiecte de tara, articolele economice ale prof. Ilie Serbanescu privind integrarea si neajunsurile sale, ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii” (2010) lucrare academica sub indrumarea lui Liviu Voinea, cu impedimentele reindustrializarii si nevoia unui nou model de dezvoltare, pro-activ economic.
In aceeasdi directie exista si proiectul BNR de tranzitie la moneda Euro, care impune pentru realizare, o crestere economica industriala de 5 la suta anual, care sa sustina realizarea conditiilor economice si financiare a adoptarii.
Pe aceeasi tema se inscrie cursul universitar ,,Economia Institutionala” al prof. Cosmin Marinescu, care prezinta magistral rolul institutiilor in dezvoltarea economica nationala.La fel de importanta este cunoasterea Structuralismului (filosofic) ca relatie de interdependenta si determinare in cadrul structurilor si organizatiilor complexe, cum este cea a societatii economice moderne.
Din aceste lucrari se desprinde statutul sistemic al economiei nationale, care nu poate evolua pozitiv in lipsa unei abordari unitare prin proiectul de tara (D.Daianu), care sa asigure tranzitia TOTALA la capitalism, care inseamna inainte de toate functionalitate si performana institutionala absoluta, realizata prin STIMULAREA SI CONSTRINGEREA democratica (economica si financiara) a institutiilor si a intregii ,,societati economice nationale” de a performa in toate domeniile.
Pretentia ca publicatiile de mare valoare,,informationala” stiintifica sa devina ,,nuclee” de cercetare economica (a dezvoltarii economice si industriale rapide pe modelul Coreii de Sud) ar fi exagerata si dincolo de fondul de timp al autorilor, alocabil publicatiei.Cu toate acestea, fara un nou mod abordare a problematicii dezvoltarii, iesind din tiparele statul care controla totul in economie (si putea realiza masuri punctuale in diferite domenii), orice schimbare, totul ramine la nivelul strategiilor teoretice de pina acum.

Poate dacă acest „manifest” ar fi circulat anterior publicării și ar fi fost semnat de mai mulți cercetători, de pe întreg cuprinsul țării, ar fi avut un ecou mai mare în rândul politicienilor! Cu regret însă constat că Moldova este exclusă, și de această dată, de la inițiative care privesc întreaga cercetare românească! Printre inițiatori și cosemnatari, în afară de cercetători români din exterior, mai avem semnatari din Cluj, București, trei din Timișoara și doi din…Jibou! Nici un nume din Moldova! Ca și la construcția de autostrăzi, Moldova nu există!

Propunerea este excelenta probabil daca si semnatarii scrisorii vor avea un loc in acest consiliu care se vrea sa fie similar “puterii judecatoresti”, zicere care arunca propunerea in ridicol din start. Asta e visul secret al multor cercetatori – sa imparta ei banii, ca altii nu stiu, sau sunt corupti de ordine politice si de fel de fel de factori. Apoi vad ca propunerea este semnata de fel de fel de romani care lucreaza in strainatate. Cercetatorii din Romania nu fac propuneri cum sa fie organizata cercetarea in USA, in Franta, in UK. Daca stati acolo de ani buni, ce treaba aveti cum se organizeaza aici cercetarea? Credeti ca noi nu stim ? Trebuie cineva din Olanda, din UK , din USA sa ne spuna? Si fiindca stim, o sa va spun ca de pomana faceti liste si propuneri. Independenta de factorul politic este imposibila macar si pentru ca bugetul cercetarii este votat de Parlament si asa se intampla si in tarile in care stati de ani buni. Si daca deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare” ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni” asa cum propuneti, as prefera sa decida politicienii. Si am sa va spun si de ce …Da, politicienii sunt partinitori uneori, dar intelectualii sunt asa aproape intotdeauna. Am simtit pe pielea mea invidia, turnatoria grea, aranjamentele , rautatea si multe alte mizerii facute de cercetatori de top de aici si din afara, romani sau straini De ce? Numai fiindca s-a intamplat sa fiu un cercetator “de top”, cu voia Dv, ca daca eram unul mediocru aveam o viata linistita.
Numai priviti pe articolele scrise pe Contributors la cate plangeri sunt pentru evaluari de proiecte facute intentionat ca sa descalifice un candidat. Cine face astfel de evaluari? Niste intelectuali de top ,desigur, selectati anume. Deci domnilor intelectuali de top, sper sa nu deveniti asa cum va doriti, un fel de instanta judecatoreasca a cercetarii.

Un amendament la propunere:

Infiintarea noii entitati sa fie facuta neaparat simultan cu desfiintarea tuturor celorlalte entitati mentionate.

Un comentariu adresat celui care a scris efectiv lista de semnatari: Cea mai mare universitate a tarii se numeste prin decret al Domnitorului Cuza ” Universitatea din Bucuresti” si nu „Universitatea Bucuresti”, care este o scalceala absolut stupida si lipsita de sens. Imi place ca scrieti bine in schimb Universitatea din Oradea sau din Timisoara. Nimeni de pe lista nu pare sa fi fost deranjat, nici macar fostul ei rector.

Mi-ar face mare placere daca domnul Miclaus ne-ar si explica cum isi vor putea imparti banii intre ei cercetatorii, atata vreme cat noi (cercetatorii) ne canibalizam pentru „3 lei” aruncati o data la 3 ani sub forma de „competitii” (https://www.contributors.ro/cercetatorii-isi-cauta-dreptatea-in-instanta/).
Ori domnul Miclaus are promisiunea unui loc caldut „la butoane” unde s-ar putea asigura ca va alinia o echipa de „cercetatori de top” in noul „Consiliu pentru Cercetare” ori am eu o grava frantura de logica.
A nu se intelege ca sustin politrucii din diferitele comitete si comitii ale MEC-ului, dar nici nu putem lua in serios truismele schitate in aceasta „propunere de reorganizare a cercetarii”.

Cred ca inainte de toate aceste apeluri si initiative, toate universitatile, inst. Academiei, INCD-uri, centrele de cercet.univ. ar trebui sa isi faca ordine si curatenie temeinica in propria lor ograda. De la angajarile pe pcr, in familie, la sistemul de admitere cu taxe si pe dosare, la scolile doctorale,etc. Acelasi lucru la toate entitatile de cercetare, cu angajari pe pcr, de multe ori si fara concurs si doctorate, cu facultati de alte profile, cu proiecte mai mult pe diferite fonduri europene decat pe cercetare, fara articole relevante, fara reviste de calitate, carti de specialitate cu evaluare externa, etc. Abia dupa aceasta necesara igienizare interioara sa vina cu pretentii la finantare.

Am o intrebare off-topic, dar zic eu importanta: care este legatura dintre @Neamtu tiganu si @ neamtu+tiganu?

Este greu de crezut ca un astfel de nick poate fi luat prin coincidenta.

Cercetarea romaneasca s-a extins in toata lumea prin studierea mortii baobailor din cauza incalzirii globale: „Adrian Pătruț, Roxana T. Pătruț și Laszlo Rakosy, toți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca”.

Cercetatorii romani „de top” (expresie care deja produce sila, prin prea frecventa utilizare) afiliati la un anumit ONG mediatizat din rasputeri (ca asa e… chemarea vremurilor) tot incearca cu disperare sa se „mufeze” cat mai temeinic la banii publici. Proaspata lor gaselnita de acum e de-a dreptul hilara: dati-ne noua toti banii contribuabililor si nu va faceti griji, ca ii impartim noi cum trebuie. Desigur, „independent de factorul politic”, ca doar banii vor veni de pe alte planete, nu tot de la factorul politic.

Propunerea noastră poate fi semnată online aici: http://vocea.reteauadesolidaritate.com

Adresez invitatia autorului si participantilor de pe acest blog de a analiza pe site-ul ministerului cercetarii toate actele normative de asa zisa transparenta decizionala si veti avea bucuria de a vedea niste simple adaugiri fara un impact poxitiv deosebit. Nimic nou sub Soare.