marți, martie 19, 2024

Prostie, iresponsabilitate, stangism. Teoria lui Cuculetz

Motto:

„Fiecare fiinta umana are dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte iar asistenta medicala gratuita, restul e vrajeala…”

Cuculetz

 

Acum cateva zile, Hotnews prelua o stire Mediafax potrivit careia un secretar de stat din Ministerul Muncii  ar fi declarat la dezbaterea proiectului de lege a asistentei sociale ca „romanii care vor refuza un loc de munca sau cei care nu vor accepta sa participe la cursuri de formare profesionala nu vor mai beneficia de niciun ajutor social”. Aceeasi sursa mentiona ca primarul orasului Mizil „a reprosat reprezentantilor Ministerului Muncii ca proiectul de lege privind asistenta sociala incurajeaza nemunca, intrucat beneficiarii de venit minim garantat refuza de multe ori locul de munca, motivand ca daca stau acasa primesc, din prestatii sociale, aceeasi suma de bani”. Secretarul de stat din Ministerul Muncii ar fi raspuns afirmand ca Ministerul  doreste sa restranga accesul la ajutoare si sa le dea numai acolo unde este nevoie. „Daca nu vor sa munceasca, de la stat nu vor mai primi niciun ban. Incurajam munca, nu nemunca”, a conchis el.

Cum pica toata chestia asta poporului roman? Prost. Cititorul Hotnews ce semneaza „Cucultez” este probabil in asentimentul majoritatii: „Fiecare fiinta umana, afirma  domnia sa, are dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte iar asistenta medicala gratuita, restul e vrajeala…”

Pe de o parte, citesti interventia lui Cuculetz si iti spui: Asta nu glumeste. Asta chiar crede ce scrie. Probabil ca asemenea lui mai sunt nu zeci de mii, nu sute de mii ci milioane. Ai un fior.

Pe de alta parte, citesti interventiile primarului si secretarului de stat si iti spui: Iata in sfarsit o discutie politica realista si la obiect. Iata ca Ministerul Muncii se poarta in sfarsit cu adevarat ca un minister al… Muncii. Te bucuri. Niste politiceni au in sfarsit curajul sa zica lucrurilor pe nume. In sfarsit, prioritatile par puse in ordine. E iresponsabil sa pui mereu protectia sociala inaintea muncii, asa cum se intampla in aceasta tara de atatea decenii.  Ca sa administrezi protectie sociala pentru popor, osteni si curteni, cineva trebuie sa muncesca ca sa-ti creeze resursele necesare.

Pe scurt, avem pe de o parte pe Cuculetz si alte cateva milioane de cetateni ca el. Pe de alta parte, pe cei care considera ca nu se mai poate continua incurajand nemunca –  un numar inca nedeterminat. Toti cetateni ai aceleasi tari. Votanti in aceleasi alegeri.

O problema vitala

In astfel de cazuri ce au ramificatii publice si politice semnificative, privirea ti se intoarce spre mass media. Arbitrul si arena in care are loc comunicarea dintre guvernant si popor. Spatiul ce seteaza perceptiile si prioritatile publice. Locul unde informatia, analiza, moderatia si echilibrul vin sa medieze relatia dintre cetateni si decidentii politici.

Privesti si astepti ca precizarile necesare, bazate pe logica si bun simt, sa se faca auzite. Pana la urma chestia asta cu munca este esenta dezbaterii despre viitorul Romaniei. Ca sa faca fata politic, diplomatic, militar si social provocarilor viitorului, aceasta tara trebuie sa isi rezolve problema economica. Iar problema economica nu se rezolva altfel decat prin munca – mai productiva, mai inteligenta, mai intensa, mai creativa. Nu poti spori productia nationala asteptand pe prag sau in parc ajutorul social. Cine nu a inteles asta, are o problema. Si nu atat una de logica economica sau stiinta politica.  Ci una simpla, de bun simt. Iar mass media, se presupune, ar trebui sa intervina si sa incerce sa aduca public clarificarile necesare.

Asadar, te astepti sa vezi daca nu o sustinere pentru noua retorica pro-munca si pro-responsabilitate individuala, cel putin o recunoasterea publica a semnificatiei si mizei ei. Dar nu. Jurnalismul romanesc functioneaza pe alti parametrii. Nu toti dar majoriatea covarsitoare a comentatorilor, pare sa opereze dupa logica lui Cuculetz. Pe scurt, de partea poporului oropsit, uniti in cuget si in simtiri. Poporului „i s-a luat” ceea ce inainte „i se dadea”. Vai, directia tarii e gresita. Vai, lumea „nu are bani” de cutare si de cutare. Vai, dezastru. Si da-i, si plange pe umarul poporului.  Urmaresti comentariatul mass media din tara si printre randuri il auzi pe Cuculetz:

„Fiecare fiinta umana are dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte iar asistenta medicala gratuita, restul e vrajeala…”

Chiar asa sa fie?

Avem totusi dreptul la o reactie. Or fi ei mai multi si mai galagiosi dar avem si noi dreptul de a ne spune opinia.  Pana la urma, fiinta umana inainte de a avea dreptul la trei mese pe zi, a fost dotata cu un creier si cu gandire logica. Si cu dreptul de a le folosi. Iar exercitarea acestui drept intr-un mod elementar dovedeste in mai putin de 30 de secunde cat de aberanta este teza de mai sus.

Ca tu sa ai un „drept”, cineva trebuie sa aiba o „obligatie”. Ai dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit etc?! Bun. Atunci cineva are obligatia sa ti le asigure.

Cine? Cine, mai precis? Si aici deja ne lovim de o problema.

Daca spui „Statul” sau „Societatea” nu faci decat sa reconfirmi ca nu iti exerciti dreptul elementar de a-ti folosi creierul din dotare. Statul e o abstractie. El nu produce nimic. Niste oameni trebuie sa produca incaltamintea, hrana si locuintele in discutie. Eventual Statul poate sa ia ceea ce au produs altii si sa-ti dea tie. Dar el, Statul, e o institutie, un sistem de relatii sociale si mecanisme organizationale. El transfera institutional si legal obligatia de a te hrani si imbraca in sarcina unor oameni, fiinte in carne si oase ca si tine. Modul in care o face: impozite, taxe, rechizitii, confiscari etc., e alta discutie.

Discutia aici este asta: De ce sa am eu o obligatie in a-i asigura lui Cuculetz „trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte”? De ce ar avea cititorul meu obligatia sa-l intretina pe Cuculetz?

Vad ca de-a valma, comentatori, jurnalisti si lideri de partide din Romania, plus tinerii domni Ernu si Rogozanu, par sa fie convinsi de faptul ca cititorii mei si subsemnatul avem aceasta obligatie: Munceste, nu munceste, trebuie sa-i cumparam lui Cuculetz pantofi. (Nu ni se precizeaza daca de lac sau de piele intoarsa dar probabil si asta este specificat undeva, in lista drepturilor omului). Sigur, daca domniile lor vor sa o faca, e treaba dumnealor. Daca vor sa creada ca sunt obligati sa-i asigure lui Cuculetz si un bonus –de pilda un  sejur la Caciulata – nu au decat sa adauge cat vor si ce vor pe lista lui Cuculetz. Dar asta nu ar trebui sa ne oblige cu nimic pe ceilalti. S-o faca din banii lor, nu ai nostri.

Nu ca am fi lipsiti de solidaritate si compasiune. Daca agreem cu totii ca semenii nostri Ernu, Rogozanu si Cuculetz o duc chiar rau anul asta si raman fara „inbracaminte” pe timp de iarna, atunci punem mana de la mana, ne imprumutam, facem ce facem si ii ajutam sa iasa in primavara. Dar asta doar pentru ca asa am convenit noi, de comun acord. Si nu pentru ca amicul Cuculetz si cei doi tovarasi ai sai ar avea un drept anume care obliga natia romana la ceva, doar prin prisma faptului ca trioul in cauza a facut acestei natii  (oricum greu incercata de istorie chiar si fara prezenta lor) onoarea de a contribui la sporu-i demografic.  

Iar daca din compasiune si responsabilitate hotaram sa creem un aranjament pe termen lung prin care sa ii ajutam pe cei trei si pe alti nevoiasi asemenea lor, atunci asta este expresia vointei noastre si nimic altceva. Am face-o in orice caz dupa posibilitati si resursele disponibile. Faptul ca mai devreme ne-am imprumutat pentru ei este un caz exceptional, ca ne sunt simpatici. Iarna viitoare, daca nu reusesc sa aiba fiecare perechea personala de  pantaloni, sa nu mai conteze pe noi.

(Sa spunem totusi ca o paranteza ca daca dovedesc intre timp ca sunt Artisti-Creatori, atunci e altceva. Artistul-Creator, o stie orice tanar cu studii in occident, are prin definitie dreptul  la trei mese pe zi, o pereche de incaltari, una de pantaloni, lenjerie, prosoape etc., toate de la buget).

Un fel de concluzii

E posibil ca argumentele de mai sus sa nu convinga. Si atunci poti sa zici: Domnule, nu ma intereseaza, sunt fiinta umana, am acest drept. Vreau drepturile mele. Pun mainile in san si astept.

Sa zicem deci ca toti, absolut toti, avand acest drept, ne hotaram sa nu mai facem nimic. Nu mai muncim, nu mai producem. Ne multumim, modesti „cu dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte iar asistenta medicala gratuita”. Nu ne mai intereseaza averi, avantaje si alte excursii in strainatate. Punem mainile in san si asteptam.

Si asteptam.

Asteptam.

Cat stam asa in asteptare, sa mai notam ceva.

Logica de mai sus ni se pare absurda. Dar o sa fim surprinsi de numarul imens de intelectuali, politicieni, jurnalisti si poporeni care subscriu unei forme sau alta a acestei teorii. Nu numai la noi, ci peste tot in lume. Numele teoriei este socialism. Rezultatul aplicarii se numeste,  mai devreme sau mai tarziu, criza si ruina economica.

Interesant: Istoria stangismului este o serie spectaculoasa de incercari ale unor indivizi –dupa toate aparentele foarte inteligenti – de a transcende aceasta logica simpla. Sofistica, tenacitatea si complexitatea argumentelor aduse de ei raman remarcabile monumente ale desertaciunii omenesti. De sute de ani, generatie dupa generatie, invartesc aceasta teorie si ii sucesc termenii in fel si chip, pana ajung sa se auto-ameteasca in asa hal, ca incep sa creada si ei in propriile minuni paralogice. Pe urma lor, cu gura cascata, convinsi de adevarul mult trambitat, Cuculetzii acestei lumi, iritati ca Societatea, Statul sau Guvernantii nu le respecta drepturile sfinte.

Alchimisti ai modernitatii, intelectualii stangii propovaduiesc tenace o formula sau alta a acestei proceduri magice prin care vidul si inactiunea se transforma in „trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte”. Iar asistenta medicala: Gratuita!!!

Daca nu credeti in prevalenta acestor personaje  -adepti neclintiti ai unei doctrine ce sfideaza legile naturii si logica, o doctrina ce promite calea bunastarii prin decret pentru toti si toate – urmariti mai atent modul cum ei si ideile lor domina dezbaterile publice de peste tot. Sa ne asezam confortabil si sa-i admiram la lucru.

Oricum, altceva mai bun nu avem de facut, nu-i asa? Asteptam. E dreptul nostru, nu?

Distribuie acest articol

210 COMENTARII

  1. Convingator, domnule Aligica! Ar trebui sa reuseasca sa scoata din amorteala intelectuala macar cativa cuculetzi!

    Ce ne facem insa daca, asa cum se tot intampla cu specia umana, la un moment dat Cuculetz asta se satura sa tot astepte, se ia de mana cu alti cuculetzi, pun mana pe niste bate, bolovani sau alte obiecte contodente gratuite si vin sa ia cu forta ceea ce nu au obtinut pe alte cai?

    Ne retragem in munti, ne baricadam in case, purcedem la razboi? Mai concret, ce ar trebui sa faca Italia si Europa in legatura cu valul de emigranti magrebieni? Pentru ca multi dintre ei nici comentarii pe internet nu pot sa faca….

    • Pai daca descriem bine problema ne va fi usor sa gasim si solutia. Mie mi se pare evident ca vorbim de un dezechilibru semnificativ intre 2 categorii sociale. Fara nici o interventie acest dezechilibru va genera constant un transfer de munca/energie.
      Practic interventia respectiva presupune tot munca/energie, dar directionata in asa fel incat dezechilibrul sa dispara treptat. Au reusit scandinavii, prin educatie. E drept, ei au si avantajul climei care limiteaza semnificativ proliferarea „cuculetzilor”. Dar asta presupune un efort coordonat, pe care Romania nu pare capabila sa-l faca. Probabil ca singura solutie pe termen scurt este emigratia. Ii lasam singuri, mor de foame sau se apuca de munca, apoi ne intoarcem.

    • Revin cu o completare la comentariul meu anterior, nu stiu daca am fost foarte bine inteles, in cazul in care m-a citit cineva ;) Tocmai m-am intors de la munca si am mai mult timp de scris ;)

      Cred ca dezbaterea este bine-venita, dar consider ca trateaza efectele si nu cauza. Intr-adevar, pentru a intelege problemele cu care sa confrunta societatea actuala, cred ca ar trebui sa ne uitam mai indeaproape la copaci, pentru a nu fi tentati sa vedem doar padurea. Haide sa ne imaginam ca specia umana ar incapea toata pe o insulita, pentru ca nu ar numara mai mult de 10 persoane, 5 barbati si 5 femei. Sunt doar 10, dar fiecare dintre ei are un rol bine definit in societate si fircare munceste, conform unei diviziuni a muncii adoptate in unanimitate de mica comunitate. Munca pe care o desfasoara aduce comunitatii exact plus valoarea necesara, nici mai mult nici mai putin. Un echilibru perfect.

      Ce se intampla cand un cuplu aduce pe lume un copil? Sau gemeni, sa fie mai interesant… Pai daca presupunem ca toti cei 10 adulti sunt inca apti de munca si peste 18 ani, varsta majoratului, cei doi copii vor trebui sa fie ˝ asistati sociali˝, pentru ca nu isi vor gasi un loc pe piata muncii decat cu pretul platit de ne-munca altei persoane. Si tot la statutul de asistat social ne intoarcem. Cu alte cuvinte, intr-un sistem bine definit, suna actiunilor si reactiunilor ramane constanta.

      Extrapoland si multiplicand natalitatea si numarul de insulite locuibile, ajungem la planeta Pamant si la cele 7 miliarde de oameni care o populeaza. Ce se pierde din vedere de multe ori, cand se priveste lumea din perspectiva unui singur individ, este ca totusi Pamantul este un spatiu finit, o insulita in Universul nostru. Este evident si axiomatic ca am depasit nivelul in care, daca fiecare dintre oameni ar munci la intregul lui potential si ar adauga intreaga lui valoare, ca in exemplul cu cei 10 oameni de mai sus, ne-ar trebui vreo trei planete sa tot acumulam rezultatul muncii noatre, cu tot cu resursele necesare.

      Problema, la scara planetara, nu este NEMUNCA ci PREA MULTA MUNCA, disponibila.

      Mult mai plastic decat mine a descris fenomenul John Steinbeck, in Fructele Mainei, romanul Marii Crize Economice din anii 30.

      Concluzia? Indiferent de sistemul economic si social ales, capitalism sau comunism, oranduirea sociala nu este decat efectul si nu cauza probelelor de tensiune interumana care apar. SPORUL DEMOGRAFIC NECONTROLAT este cauza fundamentala a tuturor racilelor omenesti.

      Solutia? Pana la solutie, problema ar trebui sa fie inteleasa de toata omenirea, de fiecare individ, ceea ce este practic imposibil, deci nu putem sa avem o solutie democratica, ´˝umana¨˝.

      Consecinta? Sa traim astazi, maine va fi cu siguranta mai rau :) Si sa comentam pe forumuri, pentru ventilatie…

    • O posibila tema de gandire pentru romani, pentru tot ce am trait si inca se mai traieste aici:

      „Un profesor de economie de la un colegiu din Suedia a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar a picat odata o grupa intreaga.
      Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA!
      Profesorul le-a spus, „OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului.
      Se va face media tuturor notelor, si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10.”
      Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit nota 8.
      Studentii care au studiat intens au fost suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura.
      Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o „pomana”, asa incat si ei au studiat mai putin.
      Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.
      Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .
      Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.
      Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul va pica in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.
      Nu putea fi o explicatie mai simpla.
      Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul:
      „Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber, iar bogatul in afara libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul sau, nu primeste ce ar merita pentru ceea ce a muncit.
      Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.
      Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni.

      Nu poti multiplica bogatia divizand-o.”

  2. Cum sa nu creada asta daca partidele de stanga, pentru a le capta voturile, le-o spun de trei ori pe zi. Plus trompetele rosii, care din convingere, care din interes, transmit mai departe mesajul.

    • Din pacate partidele mari din Romania nu au doctrina de stanga sau de dreapta. Au doar ‘doctrina ciolanului’. E adevarat ca sunt si exceptii, dar in parlament castiga majoritatea, nu exceptiile.

    • Din pacate avem cea mai mare productie de Cuculetzi la hectar. Cuculetzii n-au aparut asa din cer, ei au fost nascuti, crescuti , multiplicati de TOATE partidele care s-au vanturat pe la putere ca doar fiecare avea nevoie de voturi. Faptul ca PDL incearca acum desfiintarea speciei nu se datoreaza unei convingeri politice sanatoase ci faptului ca s-a ajuns la fundul sacului si nu mai e de unde. De unde sa furi pentru tine si sa mai dai si la saraci ? Cum altfel se explica ca masura Guvenului Boc 1 care a introdus pensie ( venit garantat ), 3 milioane majorat ulterior la 3,5, pentru circa 1 milion jumatate de ceapisti si mestesugari care n-au contribuit niciodata la sistemul de asigurari sociale ? Asa s-a dat peste cap sistemul de pensii, chiar daca in mod mincinos, specific bocului, s-a dat vina pe asa zisele pensii nesimtite( iata ca ale militarilor care erau cele mai multe si atarnau cel mai greu in buget au ramas nemodificate !?) pentru ca dadea bine la „prostime”, iar aberatia continua si vad ca nimeni nu sesizeaza.

  3. Înţelepciunea veche zice că cine nu munceşte nu mănîncă. Cînd dispare o negaţie intrăm în socialismul drepturilor pozitive. Observăm că socialist este: cine nu munceşte, mănîncă. Cu corolarul: cine munceşte rămîne fără mîncare.

  4. samanta nemuncii si a ajutorului social a fost adanc plantata in comunism cand statul dadea. daca nu dadea el, luau muncitorii. ar trebui implementat cat mai rapid in Romania un sistem CCT (conditional cash transfer) care conditioneaza drastic ajutorul social de indeplinirea si mentinearea unor conditii normale intr-o societate care produce si nu sta cu mana intinsa.

    nu vreau sa ma gandesc cum va arata perioada in care generatiile nascute dupa revolutie vor trebui sa sustina pe cea a decreteilor (inutil de amintit discrepanta majora intre cele doua). problema Romaniei, dincolo de o mentalitate perimata in randul unora si a problemelor economice, imbraca din pacate si forma unui dezechilibru social

  5. Bun articol, intristatoare realitate…
    A fost odata un dascal, mare povestitor: Ion Creanga. Si una din povestile sale se numea „Povestea unui om lenes”. Ce vremuri! Ce mentalitate! Cat bun-simt!

  6. Da, aşteptăm. Şi aşteptăm. Şi partea proastă este că domnul Cuculeţ şi cei asemenea lui îşi vor exercita dreptul la vot. Atenţie, nu spun că e rău că au dreptul la vot, ci că îl vor exercita.

  7. da, dar uite cum se ține statul stîngist de obligație: îi dă lui cuculeț un corn, un lapte și un măr (trei mese pe zi), îi asigură o îmbrăcăminte scumpă și proastă, dar prețul nu îl privește pe cuculeț, niște pantofi, de preferință, purtați și dați un pic cu cremă să pară noi.
    și dă-o naibii, vine vara, are unde dormi. cui nu-i convine, de-aia s-au inventat spania și italia.

    • STATUL nu-i da nimic! Ma obliga pe MINE (fara sa-mi ceara parerea) sa platesc partial!!!! Ce-ar fi ca „pomenile”sa se dea local??? din bugetul comunei, sectorului etc? sa stie cetateanul cat da EL, personal, pt. Tandala sau pt… Ce-ar fi sa zice nea Gore ca EL pt. Tandala nu da nimic?? Asta revolutie a ajutorului social!!!

  8. Rationamentul Ministrului Muncii este cel putin primitiv.

    La sume foarte mici este absolut naturala dorinta omului de a nu face decat de a face. Este doar o alta perspectiva a dorintei, de toti acceptata, ca orice om vrea cat mai mult pentru munca sa.

    Logica e clara aici- sa ne punem noi, oricare dintre noi in situatia urmatare:

    a) Primest 600 lei pe luna ajutor social, pentru ca nu ai loc de munca.
    b) Primesti 600 lei salariu pentru ca lucrezi 6 ore pe zi la maturat strada.

    Ce ati alege?

    Hai mai departe:

    a) Ca mai sus – 600 lei ajutor social
    b) 800 lei plata pentru maturat

    Ce ati alege?

    Bref, plata muncii trebuie sa fie semnificativ mai mare decat ajutorul social, altfel e lipsit de sens. Omul vrea sa traiasca din munca sa, toti vrem asta.

    Unde e eroarea de logica?

    Pai, in loc sa asiguri un loc de munca ce prin comparatie sa fie preferabil ajutorului social, tu desfiintezi ajutorul social legal, pentru a plati de fapt acelasi ajutor social, dar de data asta sub forma de salariu. Fiind vorba despre o munca obligatorie si prost platita, aia nu e altceva decat sclavie.

    Care e solutia?

    Pai, simplu, masuri clare pentru sprijinirea sectorului de afaceri, sungurul care ar trebui sa ofere locuri de munca bine platite. Aici e fix aiurea – Statul ia de la aia care reusesc in afaceriel reale si da la clientelea lui pe frunze si portaluri.

    Mai mult, salariile la Stat ale privilegiatilor, la care se adauga diverse alte beneficii cunt mult mai mari decat corespondentul lor in mediul privat.

    Asa ca solutia nu poate fi locala, ci sta in dezvoltarea generala.

    • Dedalus fail. Nu iti dau nimic daca freci luleaua. Asa trebuie pusa problema. Vrei ajutor social? Ok, poti face nitel ecarisaj, sa tai trandafiri sau sa speli trotuarul. Adica nu vine moca, acasa banul. Asta te impinge sa iti evaluezi optiunile. Plus pontaj, lipsesti, nu mananci. Aceiasi aplicare as face-o si minunatilor oameni politici ce nu vin la munca si incaseaza diurna. Niste asistati social pe banii mei ce vor sa ma conduca spre paradisul cainilor cu covrigi in coada. Voi primi bani, important e sa le dau votul.

      • Munca fortata ramane fortata indiferent de cum ii spui si de cum il impingi pe om in ea.

        Mai mult, as fi curios nu teoretic cum e, ci ce ai face tu personal:

        a) stai acasa pe 6 milioane

        sau

        b) tai trandafiri prin parcuri, 6 ore pe zi, cinci zile pe saptamana, tot pe 6 milioane.

        Bun, sa zicem ca alegi a) -stai acasa.

        Acum vine primarul si-ti spune:

        „Ori tai trandafiri pe 6 milioane, ori nu iti mai dau nimic!”

        Ce faci:

        a) accepti sa nu mai primesti nimic, murind de foame (poate impreuna cu familia)
        sau
        b) muncesti pe 6 milioane.

        Evident, nu poti decat sa alegi b) – muncesti pe 6 milioane.

        Din moment ce nu ai o alegere reala, ci esti impins spre b) rezulta ca esti obligat, subliniez – esti obligat sa muncesti pe 6 milioane.

        Aceasta situatie se numeste munca fortata.

        Repet, suna foarte academic atunci cand stai la PC si iti dai cu parerea.

        Dar sigur ca ar fi cu totul altceva daca tu ai fi in situatia respectiva si toata lumea ti-ar spune:

        „Esti un lenes care sta degeaba pe 6 milioane! Du-te si munceste pe banii astia! Daca nu, nu mai vezi un sfant, nu ai decat sa krapi!”.

        • @dedalus
          fals.
          nu esti deloc obligat sa muncesti pe 6 milioane.
          ai libertatea fie sa mori de foame, fie sa te apuci de dat in cap (si sa suferi consecintele legale), fie sa iti gasesti un job care iti da 60 de milioane in loc de sase.

          tu sugerezi ca statul (adica noi, cetatenii) are obligatia de a plati pe cineva, indiferent daca munceste sau nu. asta e fals.

        • Nu, de fapt nu esti deloc fortat, nu-ti pune nimeni cutitu la gat. Pentru ca exista optiunea a) pe care o poti alege. Si exista optiunea c) cauti altceva de munca. Sau optiunea d) stai la metrou cu mana intinsa si speri sa pice ceva. Nu te obliga nimeni sa muncesti, pur si simplu iti zice daca nu muncesti nu primesti de la mine. Poti primi de la altii, poti castiga tu, poti gasi alte optiuni. Munca fortata este mai degraba cand iei bani munciti lui A si ii dai lui B care sta, deci A a muncit o parte din timpul lui pentru altul, fara sa fi avut de ales.

        • Logica ta Dle Daedalus este stramba. Asta pentru ca n-ai inteles esenta a ceea ce spune Dl Aligica. Si anume : Statul nu are bani proprii. Statul nu este o structura impersonala, nu este o institutie miraculoasa mai presus de cetatenii sai. Statul este constituit dintr-o retea de institutii publice create de oameni si populate tot cu oameni. Singurii bani pe care ii are statul sunt cei pe care ii colecteaza direct sau indirect (exploatand de ex diverse monopoluri ce-i sunt incredintate) de la oameni.De aceea fiecare leu pe care il da statul cuiva este luat de la altcineva.
          Este foarte simplu Dle Daedalus si cred ca ar fi foarte util daca cele scrise mai sus ar fi repetate zilnic in gand, ca si o mantra, de toti cetatenii acestui stat.
          Daca cetateanul X considera ca nu se merita sa munceasca pentru 600 de lei nu il forteaza nimeni sa o faca. Are dreptul sa nu munceasca si sa moara de foame. Sau sa fure si sa suporte eventualele consecinte. Are liberul arbitru. Viata este un drept. Dar nu este o obligatie. De ce ar fi altii obligati sa-i plateasca acei 600 lei ajutor social in conditiile in care el nu este dispus sa munceasca pentru aceasta suma?

        • Dedalus,
          gresesti.

          este cea mai frecventa si cea mai grava eroare de logica, fosta, actuala si ma tem ca si viitoare.
          Mai intai ca termenul „munca fortata” este un pleonasm. Unul patentat istoric dar tot pleonasm. Munca in sine este o activitate „fortata” de conditii si imprejurari. Omul a fost „fortat” de la bun inceput sa o faca pentru a-si plati nota existentei.
          O respectare fidela a conditiilor impuse de modul de functionare al lumii presupune ca orice forma de viata care nu „munceste” nu are drept la viata.
          Nu o spun eu, o spune realitatea.
          Fie ea o buruiana, un gandac, sau fiinta umana, trebuie sa respecte aceasta lege.

          Societatea umana a distorsionat treptat aplicarea legii incepand de la prima diviziune a muncii ajungand treptat la aberatia despre care vorbim, samanta autodistrugerii speciei, in cazul in care nu este tinuta sub control ca de eliminat se pare ca nu poate fi vorba deocamdata.
          La inceputuri s-a cazut de comun acord ca cel care face pantofi sa nu mai mearga la camp, dar asta a avut drept justificare faptul ca prin specializare, eficienta muncii a crescut semnificativ, iar schimbul bunurilor in plenul societatii a dus la cresterea nivelului de trai al tuturor membrilor sai.
          Toate celulele productive contribuiau cu o realizare specifica la functionarea tot mai armonioasa a intregului.

          Ulterior insa, aparitia acestei „subspecii” care ar trebui sa primeasca pantofi de la cizmar si tarate de la plugar oferind in schimbul acestora fix nimic, nu face altceva decat sa traga intreaga specie in jos pe scara evolutiei.
          Din fericire, in tabloul general al omenirii, comunitatile nu se comporta identic. Unele actioneaza in conformitate cu regula. altele mai putin, altele deloc. Nu trebuie sa fii laureat Nobel sa ghicesti care din ele se va dezvolta si care va „urca in jos” pe scara evolutiei.
          Nu o spun eu.
          Asa se pare ca merg lucrurile. Asa au mers dintotdeauna si nici nu cred ca se vor schimba inainte ca domnul Soare sa ne prajeasca cu gogoloi cu tot.
          Ba chiar si dupa aia, probabil ca tot asa vor merge pe unde o mai fi vre-o forma de viata.

          Dar poate daca mai citim niste carti, daca mai studiem, mai punem de-o doctrina politica…..mai bem o palinca… cine stie !
          Poate gasim o smecherie s-o pacalim !

          Intre timp lumea-lume merge inainte, ca n-o fi proasta sa stea dupa niste „Cuculetzi” ca noi.

  9. Nu stiu cine e Cuculetz, dar am senzatia ca DPA extremizeaza nepermis declaratiile unuia dintre milioanele de cetateni (numarul desi e initial presupus, devine certitudine in concluzia imediat urmatoare).
    S-ar putea ca Cuculetz sa fi inteles cu totul altceva, iar nu ca acest minim ar trebui sa fie accesibil tuturor chiar fara a munci. In conditiile in care in Ro chiar si cel munceste pe branci nu-si poate asigura adeseori acest minim, pentru a evita golatatea ce-l incomjoara si foamea ce da de-a dreptul, desigur ca echivalenta materiala realizata stand degeaba e condamnabila.
    Este evident ca trebuie cineva sa munceasca pentru a produce resursele necesare, insa atunci ar trebui respectivul motivat prin obtinerea unui surplus fata de acel minim, iar nu pedepsit daca n-o face, indiferent de handicapul, temporar ori permanent, care-l impiedica.
    Nu e prea corect a porni de la ipoteza, mult prea generalizatoare, ca toti cei ce gandesc astfel maine ar lasa munca pentru a trai pe cheltuiala statului, adica a semenilor. Daca cei ce muncesc si-ar putea permite decenta traiului, ar fi cu siguranta destui ca sa produca resursele necesare ajutarii celor foarte putini ce s-ar prevala de lacunele legislative. Insa ideea asta ca oricine e un potential infractor e la fel de comunista precum impartirea pomenilor de catre stat.

    • E vorba de extremism de dreapta, să se ia, să se fure de la săraci.

      Într-o societate normală mărimile economice sensibile social (salarii, profituri, despăgubiri, ajutoare etc) se negociază, nu se impun.

      Domnii cred că vor declansa mecanisme capitaliste de acumulare împingand în jos salariile desființând asigurările sociale și asistența sociala (ultimele sunt în mod normal verigi ale economie de piață). Nu vor reusi decât inutila jecmănire a poporului. De fapt mecanismul capitalist este mult mai complicat, uneori trebuie salarii mari pentru ca investițiile de înlocuire a mâinii de lucru să fie rentabile, ca unii oameni cu idei să poată investi chiar din salariu, pentru ca nivelul calificării și ale cercetării să fie acceptabile.

      Nu există nicio mentalitate asistențială, cel puțin în România care nu e în stare să asigure joburi decât pentru 30% din populația activă (restul pleacă în străinătate sau în agricultura de subzistență). A-i spune nenorocitului că este așa pentru că nu vrea să fie altfel este o simplă mojicie.

      • Nu cred ca este vorba de saraci, ci de lenesi. Si nu e vorba sa se ia de la saraci, ci sa se puna lenesii la treaba. Si sa nu se mai fure de la ceilalti.

        Offtopic: nu am inteles niciodata de ce sa iei de la saraci e urat, dar sa iei de la bogati e bine. Poate nu ma duce pe mine capul, cine stie.

  10. Pledoaria împotriva mentalităţii asistenţiale este binevenită, mai ales într-o ţară ca România, unde iniţiativa şi asumarea responsabilităţii au fost considerate timp de decenii drept contrare moralei (socialiste) şi combătute sistematic.

    Aş semnala însă câteva note false ori stridente, care diminuază efectul discursului.

    În text se face un amalgam conceptual între stângism, teoriile welfare, statul providenţial. Cititorul de bună credinţă şi dotat cu un minim de informaţie va fi intrigat şi derutat de aceste amestecături, în detrimentul textului.

    Analizată cu obiectivitate, intervenţia lui Cuculetz pretinde doar nivelul de asistenţă acordat oamenilor străzii: hrană la supa populară, loc de dormit la azilul de noapte, îmbrăcăminte şi încălţăminte de bază, asistenţa medicală în caz de pericol. Textul de faţă face din modestele pretenţii ale lui Cuculetz un fel de manifest al stângismului înţeles ca welfare exarcerbat. Este aici un dublu abuz, de interpretare şi conceptual, care nu poate spori puterea de convingere a textului. Dimpotrivă.

    Textul practică o pedagogie agresivă. Exagerând puţin, este ca profesorul care se adresează elevilor: „Ei, măi dobitocilor, astăzi o să vorbim de profit şi plusvaloare, imbecililor, ia scoateţi caietele şi scrieţi, analfabeţilor !” Nu ştiu dacă este cea mai bună strategie de comunicare.

    În aceeaşi ordine de idei, nu pledez pentru linguşirea cititorimii, dar dacă-i arăţi pe faţă dispreţul, comunicarea va avea de suferit, totuşi. Or, chiar şi din alte postări transpare clar că autorul este foarte nemulţumit de milioanele de români proşti şi înapoiaţi. Se vede clar că poporul nu-l merită. Cum spunea Brecht în 1953: „Poporul a pierdut încrederea guvernului. N-ar fi mai simplu dacă guvernul ar dizolva poporul şi şi-ar alege un altul ?”

    • „Textul de faţă face din modestele pretenţii ale lui Cuculetz un fel de manifest al stângismului înţeles ca welfare exarcerbat.”

      Pai si nu asta e stangismul in cele din urma? Ca in fond, asa e facut omul: daca vede ca vecinul primeste pe degeaba, vrea si el la fel. Si daca dupa o vreme vii si-i spui ca nu mai e de unde, iti da in cap ca-i „furi drepturile”.

      • sile, era vb de oameni ai strazii – astia n-au vecini, ci doar tovarasi de guri de canal. Si, cred, ca ar fi indreptatiti sa primeasca toti la fel de mult: o pereche de izmene si ciubote pe an sau o supa luuuuunga zilnic si o saltea in noptile geroase. Atat!

        • Nu, nu era vorba de oameni ai strazii. Pentru ei exista caritate. Caritatea e o activitate pe care o poate organiza fiecare comunitate separat, nu e nevoie de implicarea statului.

        • Nu, nu ai dreptate Hantzy, se vede ca nu ai citit articolul la care Coculetz a facut comentariul respectiv, nu este vorba de oamenii strazii ci de persoane care nu numai ca asteapta ca altcineva sa-i imbrace, sa le dea o casa, sa le dea mancare si pe deasupra, de lene, mai asteapta si ca altcineva sa le mestece mancarea in locul lor. Pana si in gradina Edenului stramosii nostri Adam si Eva trebuiau sa munceasca si sa-si culeaga cu mainile lor poamele din pom, radacinile din pamant sau sa vaneze si sa pescuiasca daca voiau sa manance. Dumnezeu Atotputernic si Bun nu le-a dat altceva decat natura bogata, un creier si doua brate.

    • Exacta in esenta afirmatia dumneavoastra. Ceea ce semnatarul articolului ignora, dintr-o exacerbare economica a perspectivei factuale, este ca datoria de a ajuta semenii nostri care din varii motive nu sunt capabili sa isi asigure subzistenta, asa cum este aceasta definita de Cuculetz, este o datorie morala inescapabila. Translatarea in plan economic a acestei datorii are varii posibilitati, plaja posibilitatilor desfasurandu-se intre doi poli: cel european – statul instituie taxe si impozite pe care le cheltuie in acest scop; mediana sa ii spunem asiatica, statul cheltuie minim, nevoiasii se descurca cersind, cersitul este institutie publica in Asia; polul american, similar medianei asiatice: statul cheltuie minimal in scopuri caritabile, in schimb asigura scutiri de impozite institutiilor caritabile, de sorginte fie religioasa, fie laica, ce ofera subzistenta persoanelor in necesitate gen homeless, shomeri fara posibilitati legale de solicitare a asistentei sociale de stat (in aceasta paranteza vreau sa mentionez ca in perioada Marii Crize erau enorm de multe locuri unde puteai sa ai o cafea, o gogoasha sau o supa calda, doar din solidaritate sociala, un concept care la noi a fost distrus mai intai de statul comunist din ratiuni ideologice, si mai apoi de statul roman post-decembrist din ratiuni electorale – votantul care trebuie sa fie la mila statului echivalent cu partidul la putere)

    • +1

      @Anton Seliger: you are damn right.

      Sint absolut de acord ca nu trebuie incurajata nemunca.

      Totusi, domnul Aligica sufera de splitting (black and white thinking), alta forma de prostie .
      Adica: daca comunismul este nasol, atunci capitalismul (dus la extrem) este bun.

      O societate este determinata de indivizi la fel de mult cum societatea determina indivizii respectivi. A vedea aceasta interdependenta intr-un singur sens, este, in umila mea parere, gresit. Daca ceea ce am scris mai sus e adevarat (deci numai in aceasta ipoteza) teoria d-lui Aligica se duce pe apa simbetei.

      (sper ca acest comentariu sa nu fie cenzurat; in fond, cum dl Aligica ii face prosti pe Cuculetzi, cred ca si Cuculetzii trebuie sa poata sa-l faca prost pe dl Aligica, e democratic asa; in plus, ca lectie, mitocania va naste intotdeauna mitocanie, nothing good will ever come from this)

      • Draga Coculetz, arata-mi citatul in care dl. Aligica te-a facut prost, unde gasesti tu in articol acest cuvant. Daca din lecturarea articolului tu ai inteles ca ai fost facut prost, nu e vina nimanui, dar e un pas inainte pentru tine, cat despre obraznicia pe care ai afisat-o in comentariul tau, sa fii sigur ca nu te ridica in ochii nimanui – poate doar in ai tai.

        • Nu stiu daca merita sa-ti raspund, dar o sa incerc.

          Cuvintul „prostie” este folosit in titlul articolului. Apoi, ne spune dl Aligica ca daca nu sintem de acord cu el, nu ne folosim creierul.

          Toate astea vin de la un individ care nu stie sa conjuge „a crea”. „hotaram sa creem” e gresit. Jenant. Dar fiecare fiinta umana are dreptul sa-si foloseasca bla, bla…

          Anyway, te rog frumos sa te asezi in barca lui. La cit ai inteles din articol, you are the right kind of follower.

  11. Este foarte adevarat ca timp de 50 de ani oamenii au fost educati ( = dresati ) politico-ideologic si cultural-educativ ” sa gandeasca asa , dovada fiind faptul ca si inca 20 de ani dupa aceea raspund in mod reflex la acest gen de stimuli.

    Pe de alta parte, o piatra aruncata in balta si la intamplare de cineva , nu cred ca ar mai trebui scoasa si cu atat mai mult nu ar mai trebui considerata model national. Problema nu este daca persoanele cu aceasta mentalitate exista ( aici va contrazic cu o placere nedisimulta – si ” prostii, si iresponsabili, si stangistii ” au dreptul sa existe ! ) si nici in ce numar ( este deja o abordare clasica la noi sa ne ocupam de efecte si sa ignoram cauzele). Este mult mai important sa intelegem de ce oamenii gandesc in acest fel si acum , dupa 20 de ani de libertate. Cum invatarea sociala are loc in principal prin imitatie , cea mai simpla explicatie ar fi aceea ca asa au fost indemnati sa gandeasca ( cand voturile se pot ” cumpara” in mod oficial si primitiv cu 1 kg de ulei , 1 kg de zahar,etc… ) deci problema ar fi nu atat la indivizi cat la sistemul inca in uz.
    Pe dvs va intriga acest citat pe care il considerati antologic si credeti ca merita sa-i alocati o atentie deosebita :

    ” „Fiecare fiinta umana are dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte iar asistenta medicala gratuita, restul e vrajeala…”

    Oamenii au dreptul natural sa creada ce le trece prin cap exact dupa acelasi principiu redat in vechiul proverb : ” Gura oamenilor nici cu pamant n-o astupi „. Problema apare numai atunci cand vor si pot sa-si urmeze convingerile.

    Domnul ” Cuculetz ” ( predestinat nume, si conform convingerilor afisate , daca nu cumva ambele sunt ironice… ) ” vrea ” dar nu ” poate „, si de aceea starneste zambetul . Pe de alta parte, si in spiritul adevarului, ar trebui sa cercetam nu numai coda pestelui, ci si capul acestuia. Ori acolo, ce descoperim ?! Ca este absolut intact si la locul lui …

    In ceea ce ma priveste, nu ma intriga atat convingeri ca cele de mai sus ( pe care nu le consider de loc o problema de interes national ) cat comportamente ca cel al domnului Adrian Severin care dupa ce emite facturi pentru praful de pe toba ,” poate ” dar nu ” vrea „sa faca ce-au facut si altii in situatia domniei sale. Adica sa plece. Desi se afla sub ochii tuturor romanilor (si europenilor ! ) doreste, impotriva curentului, sa ne demonstreze cu tot dinadinsul ca negrul domniei-sale este albul nostru, al tuturor. Pe scurt, nu cred ca , in timp , declaratiile domnului Cuculetz au produs comportamente ca cel al domnului Severin , dar ma tem ca reciproca poate fi adevarata.

  12. Lucrurile sunt mult mai grave si mai complexe pentru a le rezolva cu „Muieţi’s posmagii ?” ca in povestea lui Creanga si intr’adevar creerul ar trebui mai mult folosit nu numai sentimentele.
    Problema este ce e mnca si ce nu e munca ? Ce trebuie incurajat si ce nu trebuie incurajat?
    Asta e intrebarea, pentru ca in ultimul deceniu a aparut ceea ce as numi specula. Munca a fost omorata de specula covarsitoare din acest stat. Au ajuns oameni care au un servici si isi vad de treaba los sa nu mai poata sa isi asigure existenta in mod cuviiincios. Asta e problema.
    Fiecare ban dat aiurea pe nemunca ne afecteaza pe toti. Speculatiile imobiliare (vedeti povestea unuia dintre ministrii de pilda care imprumuta 3mil de euro pentru a da un tun de 10 de pilda), monopolurile din transport (o serie de companii de microbuze care ii fac pe romani sa calatoreasca mai ceva ca in India), jaful generalizat (trenurile noastre au scazut media de viteza sub 50km/ora), etc. toata acestea au omorat orice forma de initiativa a oamenilor cu spirit antreprenorial. Toti asteapta… au ramas adica numai cei ce asteapta subventii de la guvern, contracte sau altele. Banul public este singurul care produce daca produce alti bani. Restul banilor sunt investiti in speculatii. Cine munceste si invata nu are nici o sansa in tara asta. Normal ca apar toti ca niste imbecili de lenesi din spatele birourilor acestor „experti”. Nu se uita ca o contopista la o regie autonoma are salariul de 5-6 ori mai mare decat al unui profesor de pilda.
    Ce e munca ? Zecile de farmacii in care niste tinerele stau degeaba mai toata ziua? Intr’un bloc din vecitatate exista 3 farmacii, iar per total sunt cam 6 in imediata vecinatate. Vand alifii si muţunache… librariile au fost inlocuite uneori de casinouri… langa Obor de pilda. Numai temple ale „muncii”. La naiba ! Uitati’va putin in jur si spuneti’mi cine munceste! si mai ales ce produce!
    Un „expert” bate campii, un comentariu este usor exagerat si un autor se inflameaza. Totul este ridicol. Ce e aia ca nu incurajeaza nemunca? Dimpotriva, Romania e tara nemuncii prin definitie. Guvernul face tot pentru a descuraja nemunca! ce munca ? Face pe banii publici polivalente pe care sa le dea apoi clientelei politice sau economice asa cum au facut cu sala polivalenta anterioara. Ce sa muncesti ?
    Sa iti faci o afacere ? Sa dai o chirie mai mare ca in Viena sau New York, sa platesti transportul cat nu face ? Sa iti reguca guvernul salariul si in acelasi timp sa faca orice sa dispara telemeaua vanduta de tarani ca sanchii nu e facuta dupa standarde europene ? Toate marfurile de calitate proasta sa fie la preturi europene? Cine ce munca incurajeaza ? Voi glumiti si glumiti fara nici un haz !
    Altii au ceva slujbe care impusca gologanul revanzand lucruri. revanzand de mai multe ori lucruri…. Nu ati vazut afise la buticuri cu „practicam un adaus de 200-300%” ? Ce este asta decat tot nemunca ? Dar nu numai ei. Firme de 2 lei care nu fac nimic ! Dar chiar nimic, revand lucruri aduse, isi baga un adaos comercial si fac un profit de te ingheata. Slarii de mii de euro. Ce munca este asta? Avem linistea ca piata le la rezolva pe toate ? Dar care piata cand este monopol. Marile firme iubesc monopulul ! Apoi arti retaileri si alte specii. Tot speculanti ordinari. Nu sunt anticapitalist dar democratia inseamna niste reguli ca omul sa poata munci onest pentru a putea sa isi asigure traiul decent. Si chiar si saracii sa nu moara de foame. Nu e vorba de pomana! Dar acum nici saracii nu mai pot fi saraci ! Li se cere performanta. Ce performanta oameni buni sa aiba cineva care sta in casa de frica ca daca iese din casa trebuie sa plateasca niste bani pe care nu ii are. Ati aflat ca sunt locuri unde un ceai este 15 lei? Asta este piata, nu’i asa? Dar chiar si 10 lei si chiar si 5 lei… asta nu e nemunca ? Intretinerea exorbitanta… tot ce este in jurul nostru este nemunca ! Uitativa la sediile regiilor autonome sau ale celorlalte institutii… posta…
    nu mai continui ca ma nu am timp si nici spatiu pentru a descrie aici nemunca romanilor incurajata de guverne speculante. Totul a inceput de pe vremea lui Iliescu cand libera initiativa a fost descurajata. Azi sub vremea lui Basescu lucrurile sunt desavarsite. Tot FSN-ul sa traiasca… ca pe noi ne’a ingropat.

    • Razvan. Ce trebuie incurajat si ce nu trebuie incurajat?

      Eu n-am avut niciun moment senzatia, lecturand textul, ca s-ar vb undeva de incurajare.

      • Specula este incurajata, pentru aduce bani usor inclusiv la buget.

        De pilda daca o banca da usor un imprumut pentru o afacere speculativa, aceasi banca va da mult mai greu acelasi imprumut pentru ceva care produce si care are profitul mult mai mic si sanse mai slabe de a returna repede imprumutul. Ne’am dedulcit la ‘servicii’ uitand ca mai trebuie si sa mancam, sa ne imbracam, etc. Dar daca nu producem macar cele necesare… atunci ‘serviciile’ devin tot mai inutile. Dar nimeni nu a incurajat nimic dupa parerea mea inca din ’90. S’a tot vorbit de IMM-uri… si? ce vad in jurul meu sunt marfuri proaste de inport si scumpe.
        In satele din Mures prin toamna se dau merele cu 50bani kg si sunt superbe si tot cam atunci in Bucuresti sunt mere grecesti si de aiurea cu 4lei. Or, merele de care ziceam din Mures… sunt de film nu alta. Dau doar un exmplu. Dar poti sa le transporti ? Nu, pentru ca te lovesti de mafia din transporturi.

        Asta vreau sa spun, ca establismentul politic s’a bucurat de perioada speculativa la greu. Au facut o caruta de bani, dar banii aia erau fara valoare. Unii si’au facut niste mega proprietati… palate dar nu au produs in viata lor ceva. Au si subventionat partide. Toti erau vericiti. Acum a venit vremea notei de plata.

        Proprietari de carton, peste tot exista oameni din astia dar la noi ei sunt majoritari. Nu poti sa te apuci de o munca onesta pentru ca te si ingroapa in taxe si controale. Orice activitate este suspecta statului. Garda financiara are plan. Cand vin in control si nu au gasit ceva neinregula inseamna ca nu si’au facut treaba. Asta este prejudecata lor curenta. Si legile sunt asa de prost facute incat a le incalca este cel mai simplu consens la care oamenii pot ajunge. Sunt facute adesea in ideea ca for fi incalcate, imi pare mie. Nu vorbesc aici de legile pe care chiar guvernul le incalca. Inearca careva sa isi faca o constructie… stiu si eu, o largire ceva. Cate hartii, cate aprobari… si la ce folosesc ? Omul simplu este calcat in picioare, marii mahari pot face o casa in mijlocul drumului daca vor si nimeni nu spune nimic.

        Tot sitemul este corupt. Capitalismul asta functioneaza pe baza de lecomie in vreme de comunismul functiona pe baza de frica. Atata vreme cat statul nu este al cetatelor, al acelor oameni care vor sa formeze un stat… normal ca fiecare va fenta statul, fiecare ca cere bani de la stat… iar dupa cate imi pare mie … banii dati celor fara servici… sunt cele mai mici sume din cele pe care se vehiculeaza prin fondurilor publice. Uitati’va la fibrilatia cu care consuma bani primariile… ci ce proiecte au ei… polivalente (cant de ultima am scapat in mod rusinos), Aqua parc… etc…

        Statul roman nu mai are nevoie de cetateni, este incurcat de cetateni. Statul roman a deveni o afacere privata care are alte surse de venit decat cele de la cetateni. Asa cum ziarele au ajuns sa exista datorita publicitatii si nu a cititorilor, si statul exista acum datorita marilor companii si nu cetatenilor. Mai mult, oamenii au incetat sa mai fie cetateni. Ai devenit asistati…

        Insasi cultura antreprenoriala este profund viciata. Mergeti prin oras ci vedeti de gasiti vre’un restaurant in care patronul serveste la masa. Nu nene… el e patron, are jipane si are alte treburi. Si in toate celalalte afaceri la fel. Buticurile…. care sunt buticurile alea in care patronul este cel ce sta la tejghea. Suporta afacerile lor un astfel de standard de viata ? evident ca nu, dar se descurca. Inca…

        Mergeti in platforma Pipera… platforma industriala se chema ca e. Bine, era de rau pe vremea lui Ceausescu dar tot mai faceau un radio, un televizor. Acum, Electronica a ajuns in proprietatea lui Haysan…. mare smecherie. Au aparut mega companii… produc ele ceva ? Aiurea. HP ce produce in Romania ? Dar ce mega cladire au eu. Logistica se cheama. Adica muti lucruri. Un fel de alba neagra cu marfurile sa nu te prinzi cand un obiect de 2 lei devine unul de 2 milioane.

        Produsele nu mai au nici o importanta ca produse ci ca marfa. Normal putem spune. Nu se mai produce pe stoc cum producea pe vremuri. Dar produc ei ceva ? Nu, logistica se cheama.
        Au astia niste cuvinte acum de te doare minte. Logistica, dezvoltatori, dezvoltarea pietei… dar unul care sa munceasca si sa produca ceva nu gasesti. Sunt unii putini dar trebuie sa cauti mult de tot pentru ca ei nu au bani sa imi inchirieze spatii comerciale… aualeu ce mafie mai e si aici…
        Avident ca sunt dezordonat in ceea ce scriu pentru ca oriunde ma uit vad numai astfel de cazuri in care banii sunt dati pe orice altceva decat pe produse muncite. Cum spuneam nu sunt absurd sa spun ca nu este nevoie de servicii dar nici serviciile sa omoare procuctia. Si cum nu am veleitati teoretice si nici marxiste… ma rezum la a constata ca in tara asta nu ai prea multe sanse daca muncesti sau inveti cinstit. Regula dimpotriva ii avantajeaza pe ceilalti… pe cei „intreprinzatori” care strigau pe vremuri pe str. Covaci „am blugi! am blugi”
        Vazut recent filmul Wall Street. Ce faina scena in care Jake, eroul principal, ii spune mamei lui sa se lase de comertul cu case pentru ca nu ii va asigura existenta si nu o mai poate sustine. Mai mult, o indeamna sa mearga sa isi ia vechea meserie, de asistenta la spital. Asta este de fapt problema in tara asa. Prea multe servicii care nu ne permit sa mai traim. Din toate aceste schimburi evident primii care ies din schema vor fi cei saraci… dar eu trag speranta ca aceasta criza nu se va termina aici si va continua pana cand toate „imobiliarele” se vor intoarce la micile lor slujbe anterioare sau isi vor cauta o ocupatie mai utila. Pentru ca orice ban pe care il dam pe nemunca… il luam de le ceilalti. Asta e piata. Cand tatal se duce si sparge banii la casino intotdeauna copiii sufera. Se cheama ca sunt asistati… Cand mama are accese de cochetarie si arunca bani pe blanuri si bijuterii… tot amaratii aia de asistati sufera. Evident exagerez dar o fac de dragul de a scoate in evidenta principiul.

        Concluzie: la fiecare targ se gaseste cate unul care face circ sau incearca sa ii fraiereasca pe ceilalti cu truciri gen alba-neagra, insa un loc unde se gasesc numai astfel de golani nu mai este targ, nu mai vine nimeni sa isi expuna marfa pentru sa este inghitit de golanime. Ori gasesti un loc nou pentru targ ori ii dai afara pe golani, una din doua. A treia nu se poate. Nu poti avea o economie bazata numai pe specula. Nu se poate. Trebuie sa mai si produci ceva. Macar ca sa mananci. Dar aia de produc mancare zice’se ca nu produc la standarde europene. Pai normal, de ce sa nu adica smantana din Israel… nu? Ce mama naibii, sa dam mai multi bani pe produse europene… masinile la fel, totul… sa fie nou daca se poate si din import. Si asa am ajuns de caruta. Ca am uitat sa facem si carute.

        • pt ca sunt si oameni care iau de buna ce spui acia.

          Amesteci niste lucruri f corecte cu niste prostii colosale. Doua lucruri iti spun:
          daca te duci in Paris, la Londra sau la Roma, vezi vreo fabrica? Daca n-ai vazut in viata ta un un mil de $ cash, nu inseamna ca nu exista. Nici in Buc nu trebuie sa existe fabrici ca Ro sa produca. Intr-adevar, produce putin.

          Cand ai salarii in Filipine de 50$/luna pt muncitor calificat in industria incaltamintei, cu 12h/zi, 6 zile/sapt. care e recunoscator ca are ce manca si are sansa asta, cine naiba crezi ca plateste 8h/zi, 5 zile/sapt. 500$/luna ??

          Si aici vine al 2lea lucru.
          Ca sa platesti totusi 500$/luna, tre’ sa fii al dracu’ de eficient.
          In loc sa ai 20 muncitori la ac si ata, ai 3 la ac si ata si 5 la marketing, vanzari, logistica si IT.
          Logistica inseamna sa muti pantofii aia facuti cu 500$/luna mai ieftin decat ii muta aia cu 50$/luna si ca pret total sa iesi mai ieftin, pt ca locuitorii de la Obor sa poata cumpara marfa.

          Ce zici, s-a mai aprins un beculet?
          In 2-3 ani, se face lumina?

          • In principal ma refer la politicile publice. Tine de politica deschiderea pietii nationale catre comertul global. Tot de politica tine inchiderea pietei muncii la nivel national. De aceea au si plecat atatia oameni din tara asta.

            Doi… cum spunea un prieten, Parisul nu s’a simtit niciodata Marele Bucuresti. Nu tot ce fac ei ne putem noi permite. In general metropolele atrag din zonele periferice materii prime si tot felul de alte produse. Unele sunt rezultatul unor industrii emergente in acele zone indepartate tocmai ca e mana de lucru ieftina. Dar … exista in genere un schimb. Se inclina balanta externa uneori periculos de mult dar inca mai exista un schimb. Noi ce naiba dam celorlalti ? materii prime ? Halal metropola! Ne jucam de’a metropola pe maidanele dambovitene. E hilar.

            Si apoi, da, nu mai sunt fabrici asa multe. O singura smecherie… motoarele Rolls Roys… nu se fac in Filipine sau China. Nici avioanele de vanatoare… nici macaralele alea uriase de le’au trimis in Japonia. Eficienta pe care o invoci… sta in calificare, asa se cheama. Exista inca industrie… doar ca e drept ca industria usoara a cam migrat. Asta a tinut cumva si fluxul de migranti sub control. Nu mai pleci de acasa ca vine occidentul al tine…

            Si ok, produce Asia tot ce avem nevoie… noi ce naiba mai facem ? Asta era punctul meu de vedere. Nu avem ce face, trebuie sa muncim si daca e sa primim mai putini bani nu’i bai dar nu ii platesti pe toti gugustiucii regeste si pe cei ce muncesc f prost. Ca atunci e normal sa stea oamenii pe ajutoare sociale. E firesc si e si drept.

            Nu ma intereseaza ca HP (vad o oarecare identificare cu firma, ma bucura) nu produce aici in tara nimic… dar are o ditamai handramaua care nu este evident la ce foloseste. Baietii si fetele de la vanzari… dar ce aere au… :-o Si ce priviri docte… cand de fapt aduc aparate din Asia si eventual trimit pe cele defecte in Olanda sau asa ceva.
            Si nu ma intereseaza musai HP ci toate acele afaceri care nu produc dar de mari sunt mari. Nici macar un service ca lumea nu au.

            In ce priveste rolul economic al logisticii… :-)) esti simpatic. Normal ca este vorba de eficientizare transportului dar si e ubicuizarea producatorilor. Mergi in Sighisoara si cumperi cascaval Hoshland… si dai tot atat cat si in Bucuresti. Dealtfel el si vine de la Bucuresti, desi fabrica este acolo peste gard in Sighisoara. Alba neagra cu paharute colorate. Si daca tot le plimbi asa e bine sa o faci eficient… si iti inchipui ca o faci de dragul locuitorilor. Interesant, pentru ca locuitorii nu simt asta de loc.

            Oamenii astia nu inteleg ca nu conteaza daca castiga ei mai mult fata de ceilalti pentru nivelul de trai tot de toti tine ? unii au bani… si ? ce o sa faca ? O sa arunce cu bani pe tampenii. Dar daca e sa isi cumpere ceva de calitate… calitatea aia tot de Dambovitza este. Uitati’va la camasi, haine, pantofi.
            Cine zice ca a iesit pe la Paris, Londra, etc. ar trebui sa stie diferenta. Sau acolo mai mult pe la Tesco … umblati?

            Intrati in alimentare. Mai peste tot in occident daca intri intr’o alimentara ti se face pofta… aici chiar daca esti flamand… iti trece foamea. Nu e mai nimic. Aceleasi si aceleasi lucruri. Inca sunt… dar calitatea lor… Asta ca era vorba de Londra printre altele. Asa ca slaba miscarea cu salariile f mari. Nu e tocmai o mangaiere. Mergi la magaria aia de Cocorul si arunci cu bani pe niste carpe ridicole si prinzi o vacanta exotica. Dar cam atat. Subtire…

          • Ce imi place cand cineva isi da cu parerea despre ce habar nu are. In cladirea aia mare HP din Pipera se face outsurcing ( sper ca am scris corect ) pe contabilitate. Pe scurt unele firme mari (din vest mai mult) prefera sa dea contabilitatea unei firme specializate in asta, in cazul nostru HP. Deci acea cladire mare nu are nici o treaba cu aparatele electrice HP sau mai stiu eu cu ce.

            Inainte de a vorbi, documentati-va.
            Comentariul e valabil pentru Razvan, nu pot raspunde direct la el.

  13. Conform teoriei stângii, munca, pentru unii, e o plăcere și, ca orice plăcere, trebuie plătită. Cei care muncesc plătesc pentru această plăcere pe cei care nu muncesc pentru că nu au chef. Rolul statului este să aibă grijă ca cei care muncesc să nu cumva să folosească banii câștigați prin muncă după bunul plac. Fenomenul este din ce în ce mai răspândit în Europa, mai ales în statele cu o bună protecție socială, pentru că oamenii acționează după un instinct sănătos: dacă primesc fără să fac nimic suficienți bani încât să îmi asigur necesarul despre care vorbește cuculetz, nu am niciun motiv să muncesc. Sunt tot mai mulți cei care gândesc așa pentru că marea majoritate a oamenilor nu au norocul sau iscusința de a câștiga bani destui făcând ce le place. Cei care muncesc doar ca să trăiască o fac pentru că sunt constrânși. Când statul le oferă posibilitatea de a alege, desigur, aleg să nu facă o chestie care nu le place.
    Această situație duce la tot felul de chestii neplăcute: deficit bugetar, imigrație masivă (pentru că cineva trebuie să facă și treabă și cei de departe, cu foamea în maț, sunt mult mai dispuși la chestia asta), calitate mai proastă a serviciilor asigurate de stat. Iar aceste chestii neplăcute îi afectează cel mai tare tot pe cei care muncesc și nu pe cei care își exercită dreptul la trei mese pe zi, un rând de haine și o pereche de încălțăminte și asistență medicală gratuită.

  14. Foarte inteersant articolul, si a suscitat comentarii pe masura.
    Situatia descrisa este din pacate intalnita peste tot in lumea occidentala. In restul lumii, unde traieste cam 2/3 din populatie, iar acumularea nu a ajuns la nivelul unde sa muirm de grija oarecum ipocrita a altuia, serviciile si produsele, inclusiv medicale, sunt pe bani.
    Poate ar trebui un reset pentru oprirea spiralei socialiste, redefinirea drepturilor fundamentale – ai dreptul, aparat de stat, doar la existenta, atat timp cat nu afectezi negativ existenta altuia.
    Iar apropo de votat, sigur, e inacceptabil politic in lumea de azi, cine stie dupa inca una-doua crize majore s-ar putea sa revina in trend, dar ce poate reprezenta votul cat timp tu nu ai nimic at stakes? Da, vorbesc de votul cenzitar, plata unui impozit, si nu dependenta de ajutorul social, este cea care iti da dreptul sa ai opinii despre conducerea societatii, exprimate prin vot.

  15. Ce aveti domnilor cu Cuculetz?
    Omul voia sa spuna ceva si a „mancat” cateva cuvinte. Uite ce a iesit din:
    „Fiecare fiinta umana are dreptul la sansa de a avea trei mese pe zi, un loc
    calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte
    iar asistenta medicala gratuita, restul e vrajeala…”

  16. Care e nivelul ajutorului social în România? Cel mai scăzut din Europa și cel mai prost distribuit.

    O haită de câini vagabonzi latră că este prea mult. „Prea mult” în raport cu ce? În raport cu corupția, furăciunea și ineficiența economiei românești, cum arată detaliat Razvan mai sus.

    • Nu are legatura nivelul ajutorului cu lenea.
      Faptul ca cel care munceste primeste si asa prea putin, nu are legatura ca si din acel putin i se ia sa i se dea la cel ce nu munceste (si nici nu are mentalitatea muncii).
      Si „prea putin” dar nemuncit insemna prea mult – daca este obtinut prin nemunca.
      VMG – este o incurajare a lenei, atata timp cat nu este legat de munca. Inteleg sa ajuti pe cel ce „nu poate” desi incearca, nu inteleg sa-l ajut pe cel ce nu incearca.
      Furtul, inselaciunea, este prezenta si la politicianul milionar ce ia mita, si la lenesul ce sta si stuche samanta in asteptarea ajutorului social.

  17. Astazi mergand pe strada am observat un grup de trei oameni ai Supercom – ului O intreprindere ce colecteaza si sorteaza gunoiul menajer) care curatau un loc de depozitare. Doi dadeau cu matura iar cel de al treilea, sef fiind, ii asista cu miinile in buzunare. Se vedea pe fata lui ca nu avea alta conditie in plus fata de cei doi dar faptul ca a fost numit sef de grupa automat i-a creat acestui om ideia, acceptata de ceilalti, ca nu trebuie sa munceasca. Am cunoscut undeva afara un patron milionar in dolari americani care dimineata venea la firma odata cu lucratorii isi imbraca halatul de lucru si muncea cot la cot oriunde era nevoie la un moment dat. Ce vreau sa spun in final ar fi ca la noi cultul muncii aducatoare de bunastare este departe de a fi recunoscut si ca in Romania avem prea multi sefi care cred ca munca pentru ei este o injosire.

    • Ala era un tampit.

      Daca exemplul e real, as dori sa verifici daca mai este milionar (probabil ca nu) si cum a ajuns asa. Probabil mostenise banii.

      Daca tu crezi ca sa dezvolti viziunea unei companii nu e munca, e bara-bara sau ca, din cand in cand, Bill Gates ar trebui sa mai puna mana sa impacheteze niste CD-uri cu Windows 7 iti doresc mult succes la impachetat. Pt ca altceva n-o sa faci prea curand.

      Diferenta intre comunism si capitalism nu sunt oamenii, muncitorii sau sistemul. Sunt antreprenorii, care au doua valori: proprietatea si managementul.

      Daca acestia nu sunt stimulati sa creeze situatii in care toate partile sa castige – angajat-angajator-client-societate, atunci ala e un sistem falimentar. Si ei nu pot creea o astfel de situatie cat timp schimba uleiul si dau la cric. Tre’ sa se ocupe cu cel mai important proces uman: ganditul.

      Degeaba esti matale cel mai aprig strungar din uzina, daca freze-traforeze nu se mai cer, sau un idiot de la vanzari a gresit comanda. Nu ne ajuta pe nici unul. Un d’asta, impinge-hartii, tre’ sa verifice ca fiecare isi face treaba ok si sa ia masuri inainte ca lucrurile sa inceapa sa se intample, cand de obicei e prea tarziu.

      Ca se ajunge la situatii in care unul da cu matura si unul supravegheaza, e tot vina unuia care a facut o firma si mai mult munceste decat gandeste. Sau ia banii moaca de la primarie si-l doare’n .

      Asa ca dormi un pic, odihneste-te si incepe procesul de gandire, ca posibilitati sunt.

      • Nu e tampit deloc si este milionar in dolari. Dar pana a ajuns milionar nu a facut pierduta creanta Libia ci a fost educat in familie in cultul muncii si al respectului pentru munca. Si Daca tu crezi ca Bill al tau nu face altceva decat trandaveste te inseli amarnic.Munceste si inca munceste al dracului de mult. Acum, ca munca poate imbraca diverse forme asta e alta poveste. Postarea ta nu face nimic altceva decat sa imi demonstreze ca in cazul romanilor am avut dreptate. Orice proprietar de chiosc sau de toneta in piata se considera patron si deci nu trebuie sa mai munceasca. Bogatasii din occident se distreaza in vacante stimate domn. In restul timpului muncesc. Altminteri nu ar fi bogati!

        • in occident, foarte multi patroni de mici intreprinderi mai si muncesc fizic din cand in cand, chiar daca sunt milionari, pentru ca, in general, si-au dezvoltat o mica afacere pornind de la meseria lor de baza.
          Insa de la un anumit nivel, chiar si sa vrea, patronul nu mai are timp sa stranga macar un surub.

  18. Proverbul zice: Unii cu munca, altii cu lunca.
    Pe liga faptul ca i se potriveste lui Cuculetz, asta cred ca ar putea fi si una din cele mai scurte definitii data societatii romanesti. De ce?
    Un raspuns ar putea fi, ca foarte multi din societate ( oricum peste 50% ) vor sa munceasca, sa fure, sa minta, sa chiuleasca, sa ia/dea spaga, etc. , ca in Romania, cu zicala calauzitoare: Lasa ca merge si asa.
    Dar intrega societate ar vrea insa, daca e intrebata, sa traiasca LA FEL ca in Germania.
    Asa ceva nu s-a putut, nu se poate si nici nu se va putea. Acesta lucru TREBUIE INTELES SI SCHIMBAT. Dupa aia sa avem pretentii sa ne mearga bine.

    P.S. Ceea ce face mass-media cu societatea romaneasca, prin manipularile grosolane si spalari de creere in masa, nu se numeste MUNCA. Poate fi numita oricum, dar nu munca si mai ales in folosul comunitatii.

  19. Aveti si nu aveti dreptate! Decizia statului de a merge sau nu pe o directie depinde de mandatul celor care guverneaza, mandat dat tot de popor. Teoretic daca nu se promite ceva in campanie (vezi promisiunile PDL) si se ofera altceva la guvernare putem spune ca politica statului intr-un moment dat corespunde dorintei poporului. Daca poporul decide ca e bine sa aloce bani pentru un trai mediu (vezi venintul minim propus de stangisti) pentru cei care nu au din ce traii, este dreptul lui sa faca acest lucru. La fel este si dreptul celor care au stras bani si averi si traiesc foarte foarte bine sa nu dea si la ceilalti si sa pastreze totul pentru ei (vezi cazurile patronilor si PFA-istilor). Totul se decide la vot si cei mai multi vor decide directia! Teoretic cea mai buna cale este una de mijloc: nici sa asiguri un trai mediu pentru cei care nu au din ce traii (cel mult unul de subsitenta) dar nici sa ii lasi pe cei bogati sa nu returneze nimic societatii. Trebuie aleasa o cale de mijloc: nici sa nu fie prea multi saraci dar nici bogatii sa se distanteze prea mul: cum apare un dezechilibru intr-o directie trebuie corectat cat mai repede, altfel se ajunge la tensiuni, crize tc. America a fost si este puternica pentru ca are o clasa de mijloc puternica, nu pentru ca are multi bogatasi. Se uita prea repede ca SUA a avut grija sa ii taie in trecut pe cei care isi luasera prea mult avant: Vezi Standard OIL, ATC, etc. Din pacate acum a renunat la politica asta si aplica politica „too big to fall”. Daca e bine sau rau … istoria va spune. Trebuie avut grija si cu directia doctrinala: asa cum la capatul stangii, ranjeste comunismul si la capatul dreptei ranjeste fascismul cu a sa „rasa superioara” care poate fi orice: rasa etnica, culturala sau in functie de averea stransa. Ambele directii sunt foarte atragatoare dar si pline de capcane. Noi singuri putem decide cat merita cei de langa noi si in definitiv daca are dreptul sa traiasca sau nu … nefacand nimic.
    PS sincer discutia asta nu isi are rostul in Romania. De ce? Simplu: in Romania, de ajutoarele respective beneficiaza si alte persoane care nu au nici un drept: vezi pensiile pe „invaliditate”. Din cazua asta sistemul este capusat si pare ca in intregul lui nu este bine facut. Eu cred ca el este bine facut si gandit, singurul lucru care trebuie imbunatatit este CONTROLUL. Este bine sa dam pensii de invalidiate, dar doar celor care trebuie. La fel ajutoare ptr handicapati si chiar si concedii maternale de 2 ani. Dar repet: doar celor care trebuie. Daca se face curatenie in toate fraudele, este posibil sa avem surpriza ca sistemul social din Romania chiar este ok.

    • :)

      Poate cel mai corect comentariu.

      Aş mai adăuga la lista ajutoarelor ce ar trebui tăiate/verificate alocaţia de copii. Ca intenţie era bună, dar s-a ajuns la copii produşi pentru alocaţii. La al treilea copil ar trebui să nu se mai dea alocaţie, la al patrulea să se taie şi alocaţia celorlalţi doi.

      În rest aş mai adăuga – deşi sună a teoria conspiraţiei – că poate în România nici nu se doreşte o clasă de mijloc independentă şi pretenţioasă. Iar cetăţenii care storc o alocaţie – justă sau nu – şi tremură să nu şi-o piardă sunt votanţi ideali. Decât să te străduieşti să administrezi competent e mai uşor să cumperi voturi cu pomeni lunare, haine vechi, pachete cu mâncare şi damigene cu ţuică.

      Iar îndemnul „la muncă” sună uşor comic într-o Românie în care munca nu-i deloc tentantă. Statul insistă să asfixieze iniţiativa privată prin corupţie generalizată, lipsa unei infrastructuri decente, legi ambigue, complexe şi schimbătoare, o birocraţie super-stufoasă şi paralizantă. În plus mulţi patroni îşi tratează angajaţii oarecum feudal: angajarea cu carte de muncă e văzută ca o favoare, orarul şi fişa postului sunt nişte bancuri bune, iar atitudinea e de genul „bă, voi de la mine mâncaţi pâine”.
      Deci – cum sublinia cineva mai sus – cine va alege o muncă în condiţii naşpa şi prost plătită dacă are un ajutor de stat de trei sferturi din salariu?

      Ideea e ce se va întâmpla cu cei care se obişnuiseră cu alocaţiile – vorbesc de cei apţi de muncă. Vor trece la agricultura de subzistenţă, vor accepta cuminţi slujbele proaste din ţară, vor emigra sau se vor transforma într-o bombă socială?

      • Eleno,

        pe de o parte recunosti cand un om zice de bine, pe de alta parte iti tacane doua piulite-n cap, stinghere de tot.

        Cum poti sa spui ca se fac copii pentru alocatii?! Ok, sunt oameni mai amarati, care se uita la alocatie ca la o sursa importanta de venit. Iar dintre ei, nu sunt putini ticalosi, iresponsabili, care cum prind alocatia o transforma in tuica pentru ei si, uneori, chiar pentru copii.

        Dar sa te frezeze ideea ca un copil se creste cu o alocatie e bubuiala, frate. Doare rau. Poate cu alocatia din Germania sa il cresti in Romania. Da’ cu 3 lei 50 cat iei aici, ce sa faci?!

        Dimpotriva. Natalitatea ar trebui incurajata chiar si pentru simplul fapt ca acei oameni exista. Romania va fi un stat de 14mil de locuitori, in timpul vietii noastre. Alocatiile ar trebui dublate incepand cu cel de-al doilea copil, si sa creasca geometric, indiferent de nr de copii.

        Asistentii sociali ar trebui sa isi faca treaba si sa verifice lunar familiile cu probleme, sa le ia copii din grija si acesti bani atunci cand nu au grija de ei.

        Sper sa fi fost o clipa de ratacire, dupa o tuica fierbinte.

        Noroc bun

        • Ba eu cred ca trebuie incurajata populatia sa aiba copii mai putini, Pamantul a ajuns la saturatie , nu poate sustine mai mult de 5 mld. fara dezechilibre majore.

        • Si daca Romania ajunge la 14 milioane de locuitori care e problema? Nu va mai putea fi sustinut jocul piramidal al stangistilor si atat. Cine e destept, iese acum din joc.

        • @ Paris

          Depinde ce fel de natalitate. Acuma nu cred că-ţi doreşti să susţii o natalitate care riscă să schimbe structura etnică a ţării în câteva decenii. :P

          Şi, dintr-un punct strict pragmatic, al statului, sunt de preferat ca viitori cetăţeni trei copii născuţi într-o familie normală, cu venituri medii, decât paisprezece produşi într-o familie care nu are alt venit decât alocaţiile lor. Asta indiferent de etnie.

    • „”Trebuie avut grija si cu directia doctrinala: asa cum la capatul stangii, ranjeste comunismul si la capatul dreptei ranjeste fascismul cu a sa “rasa superioara” care poate fi orice: rasa etnica, culturala sau in functie de averea stransa””

      Păi cred că într-un fel polarizarea bănească ne-a dus şi la actuala criză financiară.
      Pe de o parte se concentrează mulţi-mulţi bani la unii, pe de altă parte nu-i frumos să te atingi de banii lor, doar de aia i-au făcut că-s performanţi :)
      Iar cei mai mulţi rămaşi în urmă sunt tot mai nemulţumiţi. Soluţia:

      „Unii se uita la imprumuturile subprime si vad un lucru rau. Eu ma uit la ele si vad visul american in actiune” – fost senator democrat, unul dintre susţinătorii împrumuturilor subprime.

  20. Se spune ca „Unui cetatean caruia ii e foame socialistii se straduiesc sa-i dea un peste, in timp ce liberalii ii dau o undita”.

    Cum se numeste atunci cind statul ii ia si undita si pestele din balta?

    • Se numeste conservatorism in Europa.
      In SUA este republicanism.
      In conditiile concrete din Romania (unde toate ajutoarele sociale date copiilor, familiilor, handicapatilor, saracilor, pentru incalzirea locuintelor, veteranilor de razboi, fostilor detinuti politici si altor victime ale comunismului, etc. reprezinta doar 2,86% din PIB – a se compara cu asistenta sociala din SUA pe vremea republicanului G.W.Bush, finantata cu 5% din PIB), sa iei si undita si pestele omului, si sa-l si injuri! – se numeste TEMBELISM. Ultima statie spre comunism, ala adevaratu’.
      Ca de tampiti ce suntem si de lacomi, nimic nu ne mai slaveaza de data asta. Or sa ne dea milioanele de cuculetzi un comunism de nu-l vom putea duce! Ca ne-am calicit la cateva parale.
      Al dracu’ ghinion, „republicanii” romani nu sunt doar lacomi – ca la mama lor! -, ci si tembeli. Ai zice ca istoria a trecut degeaba prin oasele lor si ale inaintasilor lor, nu au priceput nimic! Si toata vorbaria este doar pentru ca nu chef sa plateasca o para impozit. Vor o noua lege: unii doar cu munca, altii cu banetul. Atat.

  21. Stimabilul Cuculetz vorbește de drepturi, dar defapt enunță lucruri care în engleză se numesc „conveniences”. Sau mai brutal, „stuff”.

    Pentru că toate acele lucruri au un numitor comun: sunt reductibile la bani, și prin urmare aceștia trebuie luați de la cei care produc bani.

    În momentul în care se pune problema luării banilor de la omul care i-a produs, pretențiile lui Cuculetz trebuie să încalce dreptul real al acelei persoane, și anume dreptul la proprietate. Avem dreptul fundamental de a păstra rezultatele muncii și banilor noștri în aceeași măsură în care avem dreptul la libertate. Atunci când statul, cu amenințarea pușcăriei sau executării silite, ne confiscă banii pentru a plăti „conveniences” pentru Cuculetzi, ne încalcă un drept fundamental.

    Acesta este motivul simplu și suficient din cauza căruia socialismul n-a funcționat și nu va funcționa vreodată. În momentul în care confiști suficient de mult și în mod repetat din proprietatea unei persoane (prin impozite și taxe de pildă), ai șanse mari să-l transformi într-un Cuculetz. În momentul în care societatea are un număr prea mare de Cuculetzi, ea face implozie economică pentru că sunt prea mulți care consumă mai mult decât produc.

    Sunt zeci, poate sute de milioane de Cuculetzi în lume. Leneși, proști, smintiți, ticăloși, nebuni, socialismul este refugiu pentru toți.

    Trebuie să le repetăm până pricep: drepturile voastre sunt viața, libertatea și căutarea fericirii. Descurcați-vă!

  22. Un articol pe care ar trebui sa-l inteleaga oricine, desi ma indoiesc amarnic ca o sa fie asa, pentru ca nu de argumente logice („vrajeli” – dupa Cuculetz) are nevoie sau duce lipsa socialistul, ci de masa, casa, etc – toate gratis, evident, caci e „dreptul” lui. Si toate astea fara ca in schimb sa il poti pune la treaba in folosul societatii (de la care asteapta), macar simbolic, de ex sa mai dea cu matura printr-un parc 2 ore pe zi. „Munca fortata”, urla stingistul. Sa urle, daca e sa interpretam asa, atunci si eu nu fac munca fortata (taxele sint obligatorii) o parte din timpul meu de lucru ca sa ii platesc lui masa si casa.

    O nota: „Jurnalismul romanesc functioneaza pe alti parametrii.” – corect este „parametri”, cu un singur „i”.

  23. Frumos, ridendo castigat mores, ar fi de apreciat sa avem mai multe articole de acest gen, mai ales ca, fireste, Cuculetz nu are dreptate. Asta a invatat-o pe propria piele Little Cuckoo din Atlanta, absolvent de liceu, dupa ce si-a pierdut slujba si nu si-a mai putut intretine familia, asa ca a ajuns vagabond, lucrand prin gradinile oamenilor, pe cativa dolari zilnic, din care trebuia sa-si plateasca innoptatul si de-ale gurii.

    Cand Little Cuckoo nu putea sa-si permita ceea ce sugereaza Cuculetz, ori cand era prea geros afara, investea doi dolari ca sa ajunga in socialism, adica: isi cumpara o sticluta de 50 ml de alcool („sample size”, ca el nu era bautor de felul lui), apoi o desfacea si o bea in parcarea supermarketului, in fata masinii de politie care-si facea rondul. Dupa aceea, vreme de cateva saptamani avea parte de mancare, cazare, dush si haine gratuite in inchisoare. Asta pana la urmatorul ger, cu exceptia cazului in care unul dintre sutele de CV-uri pe care le plasase in aplicatii pentru job va fi fost intre timp declarat „castigator”.

    Chiar interesanta initiativa de a sugera implementarea in Romania capitalismul salbatic de tip „Southern”, care in Wisconsin ridica atatea probleme.
    Link: http://www.csmonitor.com/USA/Politics/2011/0301/If-Gov.-Scott-Walker-prevails-will-Wisconsin-look-more-like-the-South

  24. Excelent articol, accentuind exact ce trebuie si unde trebuie. Ma aflu de aceeasi parte a baricadei cu domnia voastra. Sunt insa si constienta ca aceasta atitudine se va mai perpetua pentru majoritatea inca o generatie, pana cand ideile comuniste vor disparea din constientul colectiv.

  25. Aiurea!
    Cînd l-a făcut pe om, Dumnezeu i-a dat 3 mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari, imbracaminte şi asistenta medicala gratuita.
    Ca dovadă, nu s-a-necat cu mărul.
    Restul e istorie.

    • Apoi l-a alungat si i-a zis:
      …Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!

      În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta ….

      Nu vad pomenite cele 3 mese pe zi, somul si hainele asigurate…

      Daca intre timp nu s-a facut cumva raiul aici pe pamant si eu n-am aflat…

  26. Vad ca sunt comentarii care pun in discutie felurite cauze si vinovatii… Reiese ca-i de ales intre a deveni „sclav” (sa muncesti silit de imprejurari si pentru nimica toata) si „curva” (sa ramai intretinut de stat, tot pe o nimica toata).

    Se pare ca, pentru unii dintre noi, e mai bine curva decat sclav.

    Stiam ca mandria dispare inainte de cadere, nu stiam ca atat de multi dintre noi au cazut deja…

    Realitatea asta e greu de acceptat: Ceausescu a reusit (in parte) sa creeze „omul nou”. Omul fara rusine si fara mandrie. De ce-s asa de putini cei care sa spuna „crap, inghet, mor aici, dar n-am sa cer de pomana!”.

    Cum facem sa ne descurcam fara mandrie?

  27. 3 mese pe zi? Cuculetz asta nu e modest de loc. Pai asta dupa ce mananca ca pasa o sa doreasca si ceva de baut moca. Si apoi o sa cugete adanc :
    „De mancat am mancat, de baut am baut…parca ar merge si ceva de f…umat”

  28. pe de altă parte, nu-i prost cine cere (căldurică, păpică ş.a.), prost e cine-i dă
    socialiştii nu-s fraieri, orice s-ar spune

  29. Dle Aligica asteptam demult ca o voce publica serioasa sa deschida acest subiect. Si nu ma refer la subiectul legat de pretentiile personajelor gen Cuculetz – am inteles cu totii ca este doar un pretext – ci la subiectul prim si esential si anume raspunsul la intrebarea : Ce este statul si cum functioneaza el?
    Mare parte dintre raspunsuri le-ati dat in acest articol. Sunt o mana de principii simple, la fel de obiective ca si legile fizicii si care, teoretic, ar trebui sa fie foarte usor de inteles. Cu toate acestea este uluitor cat de multi oameni, multi foarte inteligenti si cultivati, sunt incapabili sa inteleaga si/sau sa accepte aceste adevaruri. De ce, de exemplu, daca spui ca statul nu are banii proprii si ca orice da statul unuia trebuie luat de la altul, sunt destui care sar imediat si te eticheteaza drept extremist de dreapta, adept al capitalismului salbatic, etc. De ce oricine poate pricepe faptul simplu ca nu poti manca la un restaurant de mai multi bani decat ai in buzunar si nimeni nu simte nevoia sa se lanseze in lungi si intortocheate teorii filosofice prin care sa demonstreze ca de fapt restaurantul ar trebui sa-ti dea de mancare chiar daca nu ai cu ce plati dar, in schimb, daca indraznesti sa spui ca statul nu poate da mai mult decat are (de la altii) sunt o gramada care sar imediat sa construiasca tot felul de teorii care sa demonstreze ca nu-I adevarat?
    Am recitit zilele acestea “Free to chose – A personal statement” a lui Milton Friedman si am ramas uimit de claritatea adevarurilor expuse acum 30 de ani in capitolul legat de asistenta si asigurarile sociale. (Dar sigur Friedman nu a fost decat un capitalist salbatic, un extremist al pietei libere ce se hranea cu sange de sarac).
    Eu cred ca acest subiect al definirii corecte a statului, a atributiilor sale rezonabile si a modului in care ar trebui sa si le exercite este piatra unghiulara si primordiala a oricarei discutii legate de politicile economice de aplicat in aceasta tara, de o eventuala noua miscare politica (vezi subiectul lansat de Dl Ghinea) si, in general, al oricarei discutii serioase pe tema viitorului acestei tari.
    De aceea v-as ruga sa faceti un pas peste momentul Cuculetz,. sa dezvoltati subiectul si sa declansati o dezbatere extrem de serioasa pe aceasta tema. (Cred ca ar fi si un bun prilej de resuscitare a temei Dlui Ghinea)

    • păi, dl. Aligică tocmai ce a declanşat dezbaterea… :)
      s-o mai declanşeze o dată?
      mie mi s-a părut foarte serios şi acum

      • Asta era un comentariu pe principiul „hop si Ion ca e si el om”?
        Pentru ca a declansat-o (pe dezbatere) mi-am exprimat satisfactia in debutul postarii. Mai departe i-am propus sa o dezvolte cu noi postari

  30. Domnilor,

    Pe vremea lui nea nicu, daca nu lucrai erai considerat vagabond si bagat la inchisoare pentru vagabondaj , reeducat. Nimeni nu primea gratuit casa, masa,tzoale. Ce naiba am uitat asa de repede?

    • Nu am uitat. Rentează să mințim cu nerușinare despre „socialism” și „comunism”. Ăstea (fără varianta chineză) nu au dat faliment din cauză că nu se muncea. Au dat faliment pentru că se muncea de-a moaca, Poate nu chiar așa aiurea ca în capitalismul dâmbovițean. Se mai făcea ceva.

      • Eu ce am vrut sa spun este ca nu depinde de cum se cheama societatea, toti ar vrea drepturi cat mai multe pe obligatii cat mai putine. (adica pe banii altora). Arucam cu concepte precum omu’ nou a lu’ nea nicu’ fara sa stim ce inseamna,

  31. Extremele sunt nocive. Comentariul este gandit fara o analiza clara si completa. Societatea, statul(noi) trebuie sa asigure fiintei umane necesitatile primare, daca aceasta se afla in imposibilitate de a si le procura, necesitati fundamentale cerute de cuculetz, pentru ca altfel s-ar crea un grav dezechilibru.Si de ce? Am sa raspund tot printr-o vb din popor : ban la ban trage si cel sarac va fi mai sarac cu toata munca lui…

    • aşadar acela care munceşte şi are trebuie să-i dea celui care nu munceşte şi nu are, şi aceasta numai pentru a păstra echilibrul?

      :lol:

    • Uităm faptul că omul munceşte tocmai pentru a-şi acoperi aceste nevoi primare. Dacă i le acoperi pur şi simplu, omul needucat şi fără ambiţii nu va mai căuta mai departe. Va fi pur şi simplu mulţumit că i se dă ce îi trebuie şi îşi va vedea de jucat table cu prietenii la fel de valoroşi ca şi el.

    • Cred ca problemele incep cam de aici:

      1. „Societatea, statul(noi) trebuie sa asigure fiintei umane necesitatile primare, DACA ACESTA SE AFLA IN IMPOSIBILITATE DE A SI LE PROCURA […].”

      Cand cineva nu poate munci de lene insa… sau pentru ca considera ca nu e suficient de bine platit pentru a merita sa se scoale din pat… cele de mai sus nu se aplica.

      2. „Fiind vorba despre o munca obligatorie si prost platita, aia nu e altceva decat sclavie.”

      Fara munca, nu ai o sursa de venit, iar notiunea de „munca prost platita” e subiectiva, deci aplicabila aproape oricui. Deci, oricine decide sa munceasca pentru bani e sclav. Sa inteleg ca 90% din cei care posteaza aici sunt sclavi?

  32. MI-am adus aminte de un banc bun care sintetizeaza gandirea asta stangista a dreptului de a primi ceva pentru care nu ai facut nimic.

    Un roman stabilit in America vine acasa in RO in vizita si da la Caminul cultural o petrecere. La sfarsit fiecare participant primeste un plic cu cate 50 $. Al doilea an se repeta faza dar la sfarsit fiecare primeste 100 $. Al treilea an dupa petrecerea deja traditionala, fiecare primeste plicul si constata ca are doar 50 $ (in loc de 150$ cum s-ar fi asteptat). Nea Costica si cu nea Vasile isi fac curaj si merg la „americanu” si-l intreaba de ce le-a scazut „plata”. Omul se scuza ca baiatul a inceput facultatea si are cheltuieli in plus … La care Costica replica: Hai, ba Vasile, ca asta isi tine baiatu’ in scoala pe banii nostri.

    Intotdeauna un ajutor nu este un drept ci o favoare pe care cineva ti-o face. Si asta fara sa fie obligat.
    Deci ajutorul social este o favoare pe care noi o facem cuiva pentru o perioada. Si daca nu mai avem de unde nu mai e. Si gata.

    • Varianta:

      …o istorioara pe care am auzit-o acum ctiva ani despre un roman dintr-un satuc din Apuseni emigrat de vreo 30 de ani in SUA si care reusise prin propriul efort sa-si dezvolte o afacere destul de prospera si sa aiba o situatie materiala buna.

      Imediat dupa 89 acest domn s-a intors in Romania sa-si viziteze locurile natale. Impresionat de cit de greu o duceau fostii lui consateni din acel loc uitat de lume a hotarit sa ofere cite o pensie lunara de 200 USD din averea lui fiecauia dintre sateni ca sa le usureze traiul si sa-i ajute sa treaca mai usor prin vremurile grele de tranzitie. Evident ca satenii au intimpinat cu multa bucurie aceasta initiativa si i-au aratat intrega lor recunostinta declarindu-l „satean de onoare” si binefacatorul localitatii respective.

      Dupa citva ani omul a venit din nou in vizita si a incercat sa le explice oamenilor ca in ultima vreme afacerile lui nu au mai mers asa de bine, si in plus are si niste cheltuieli mai mari legate de trimiterea copiilor sai la faculate, deci este nevoit sa le reduca „pensia” la jumatate. Satenii s-au strins si s-au sfatuit ce sa faca, si dupa lungi dezbateri a doua zi s-au dus si i-au zis:
      „Domnu draga, noi nu ne putem pune contra sa-ti dai dumitale pruncii la scoala, … dara nu pa banii nostri”.

  33. ce este mai ucigator si irita e ca politicieni de stanga sunt in marea majoritate extrem de bogati
    pomenile pe care le fac asistatilor nu se fac din abstract ci din ce produce clasa de mijloc haituita umilita si pusa chiar la zid socialismul ar trebui interzis.

  34. Ajutorul social este un drept. Se poate pretinde. Dreptacii noștri au gândire simplistă, la nivel de „maneliști”.

    De ce ar fi proprietatea un drept? Pentru că așa cere viața socială echilibrată și performantă. Exact aceeași rațiune este și în dreptul la ajutorul social.

    Io cred că intrați în sofisme. Bogatul poate să plătească armate de paznici (de unde și aroganța lui de om tâmpit) ca să-și exercite dreptul la proprietate. Dar dacă paznicii nu acceptă acest drept, bogatul este tot atât de neputincios ca un om cu handicap fizic care are dreptul la ajutor social.

    Io cred că vreți să vorbiți de drepturi nejustificate la avere și la ajutor social. Dar asta e altceva și despre asta e vorba în România, mai ales despre „dreptul” nejustificat la avere.

    • Brava frate! Ai reușit să ne aduci înapoi în Neanderthal. Probabil că epoca aia ți se potrivește de minune. Ți-am suportat cu greu elucubrațiile dar deja m-ai scos din sărite.

      Să ți-o spun pe șleau: dacă ar fi să trăiești din mila mea n-ai avea nici o șansă. Probabil că dacă te-ai fi deșertat pe lumea asta în epoci de genul celor pomenite de tine, și ai fi fost unul musculos ai fi fost proprietar de sclavi. Dacă nu probabil că ADN-ul tău s-ar fi oprit pe-acolo și astăzi n-am avea șansa incredibilă de a dovedi că există exemplare cu cod ADN uman pentru care milioane de ani de evoluție au trecut degeaba.

      Realitatea nu încetează să-mi producă uimire!

  35. Ca milioane de oameni confunda socialismul cu populismul, nu e de mirare. Au studii la fundu’ vacii. Ca insa un emerit profesor face aceeasi confuzie, e totusi socant.
    Adeptii drepturilor pozitive enumerate de Cuculetz, d-le Aligica, pleaca de la premisa ca TOATA lumea apta de munca munceste. In comunism nu munceau unii, pentru ca altii sa stea acasa. Toti munceau.
    Apoi urmeaza pasul doi: Cum distribuim ceea ce se produce? Pai fie conform economiei socialiste, fie cf. celei capitaliste. Adeptul drepturilor pozitive nu da un raspuns aici. El spune ca, indiferent de modul ales, trebuie sa se asigure un minim fiecaruia, minim care constituie drepturile sale pozitive.

    Faptul ca oameni apti de munca nu muncesc si sunt totusi finantati in numele unor drepturi pozitive pe care le au, e dovada de populism. Care e practicat la scara larga, inclusiv de partidele pseudoliberale din Romania.

    • Miles, distribuim surplusul meu dupa cum vreau eu, daca tot am descoperit/inventat diviziunea muncii.
      Ne organizam structura numita stat, daca vrem desigur pentru ca unii in alte parti ale globului nu au stat, apoi distribuim dupa cum cadem de acord.

      Prima fraza a fost asa simplificat ca sa intelegi ca este vorba de munca, efortul meu din care rezulta, sper, si un surplusul. Fara efort nu exista surplus.

      Aricolul dl. Aligica este foarte bine venit.

    • Deci populismul nu este decât expresia politică a hoției, corupției, prostituției și cerșetoriei. Este politica mitei sociale. Le aruncăm și sărăntocilor niște firimituri, ca să putem noi fura în liniște. Atenție, să nu cumva să se dea impresia de justețe în distribuția mitei sociale, că intră bobolul la idei.

  36. Dreptul la masa, adapost, sanatate (a nu se confunda cu asistenta medicala), il am din nastere. Toti il avem. Obligatia amintita in articol nu este a statului, este a mea. (nu imi place folosirea cuvintelor „drept” si „obligatie” in acest context, le „imprumut” doar din articol).
    Din pacate aceste drepturi imi sunt luate si inlocuite (de stat, sistem, civilizatie – spuneti-i cum vreti) cu dreptul de a cauta si a avea un job pentru a putea plati ceva de care ar trebui sa beneficiem in mod natural.
    Nu am nimic impotriva celor care doresc acest stil de viata. Am insa ceva impotriva celor care ma impiedica sa traiesc altfel, nu la el ca ei. Din acest motiv si in acest context sunt pentru idea de ajutor social. Imi doresc ca acestea sa dispara, insa numai impreuna cu motivele si contextul susamintite.

    • Cosmin, cine ar trebui sa aiba obligatia ca un copil sa aiba drepturi de la nastere? Eu cred ca in primul rand parintii. Cati dintre cei care toarna copii pe banda rulanta se gandesc ca trebuie sa le asigure conditii macar primele 2 niveluri din piramida lui Maslow? Statul nu asigura nimic. Statul te acuza daca nu-i oferi copilului toate conditiile si te ameninta ca ti-l ia la orfelinat. Dar mai stiti reclama cu Casa de copii nu e acasa?
      Voi adera si eu la ideea altui coleg care a spus ca demografia necontrolata este mama tuturor problemelor si pana la Dumnezeu te mananca sfintii.
      Pe mine unul ma apuca toti nervii cand stiu cat muncesc si cat cotizez de ani de zile la stat. Ca sa ce? Imi imaginez toti cuculetzii cum asteapta ziua platilor de ajutor social ca sa-i sparga in carciuma.

  37. Poate ar trebui sa comentati si afirmatia urmatoare: „beneficiarii de venit minim garantat refuza de multe ori locul de munca, motivand ca daca stau acasa primesc, din prestatii sociale, aceeasi suma de bani”.

    Cit despre ironia la adresa artistilor-creatori, mi se pare extrem de ieftina, cita vreme nu s-a pus niciodata problema ca acestia sa primeasca de la stat ceva de pomana. Dimpotriva, statul beneficiaza in plin de pe urma lor, e dreapt ca mai ales postum.

    • Eu plusez: Artistul-Creator, pe langa drepturile amintite, creaza intotdeauna ceva de valoare. Artistul-Creator nu este plin de sine, daca altii nu inteleg valoarea pe care o creaza este din vina lor.

  38. Ideologia asta „dreptului” de a fi parazit are mare priza la multi oameni din pacate. Nu doar in tarile foste comuniste cu gloate spalate pe creier sau in tari cu inchinatii stangiste (Franta). Am ramas socat sa vad la TV, o casnica englezoaica, protestand cu vehementa ca ea nu isi mai permite gradinarul care o costa 200 pounds pe luna din amaratul ei ajutor social de 800 lire si ca primaria trebuie sa ia masuri sa ii ingrijeasca gazonul administratia parcurilor. Nici o secunda „tanti” bine hranita isi punea macar problema ca poate trebuie sa munceasca.

  39. Domn Aligica, sincer, ma astept sa scrieti mai mult dupa ce mancati o singura masa pe zi (c-asa va creste gradu de responsabilizare,nu?)

    Altfel,inteleg ca in nAmerica aia a dvs se pot face mai multi bani de la Cato si alte chestiuni din astea, dar vorba aia,tot facand lucrul asta, incepeti sa fie nociv pre unde scrieti; sint destui prosti care sa si creada ati avea ceva important de spus…

  40. Vad ca unii de mai sus se inversuneaza contra VMG fara sa aiba habar ce prevede legea, iar declaratia secretarului de stat de la Ministerul Muncii citat in articol dovedeste ca nici el nu are habar, ori ca in cel mai bun caz s-a exprimat aiurea, prezentand drept noutate ceea ce a figurat in lege de la bun inceput. VMG nu inseamna nicidecum ca beneficiarul capata dreptul sa huzureasca la infinit pe banii contribuabililor, fara sa-i ceara nimeni sa munceasca si fara sa-l mai controleze nimeni daca se mai califica sau nu sa primeasca banii.

    art 6
    (2) Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una dintre persoanele majore apte de munca din familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local.
    (4) Orele de munca prevazute la alin. (2) se calculeaza proportional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiaza familia sau persoana singura, cu un tarif orar corespunzator salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, raportat la durata medie lunara a timpului de munca.

    art 7
    (1) Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in considerare la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.

    art 8
    (3) In cazul in care familia sau persoana singura are in proprietate cel putin unul dintre bunurile cuprinse in lista bunurilor care nu sunt considerate de stricta necesitate pentru nevoile familiale, aceasta nu beneficiaza de ajutor social.

    art 15
    Persoanele apte de munca pentru care se acorda ajutorul social au obligatia sa dovedeasca cu acte, in fiecare luna, ca indeplinesc conditiile prevazute la art. 7 alin. (1).

    Pentru cifre, vezi statisticile ministerului:
    http://www.curierulfiscal.ro/files/2011/03/Analiza_VMG.pdf

    E coruptie la acordarea ajutoarelor si nesimtire din partea hoardelor care il incaseaza ilegal? Fara discutie ca da. Sunt prea multe ajutoare sociale in Romania, acordate cu ochii inchisi doar pentru voturi? Fara discutie ca da. Se poate pune in discutie daca VMG este in tarile care il aplica un instrument EFICIENT pentru reducerea saraciei, adica pentru scopul in care a fost creat? Fara discutie ca da. Poate fi VMG substituit EFICIENT de organizatii caritabile private? Etc.
    Dar nu vad la ce serveste dezbaterea prin lentile ideologice, care degenereaza imediat in concluzii absurde de genul celor de mai sus, ca „orice forma de viata care nu munceste nu are drept la viata” (atunci sa trecem urgent la eutanasierea tuturor oamenilor care nu muncesc, inclusiv handicapatii, copiii si batranii care nu muncesc).

    • Da, asa e, dar nu de aceasta prestatie era vorba.

      Ci de faptul daca ti se ofera un loc de munca platiti cu salariul minim pe economie, si care prin conditiile lui nu ajunge sa insemne financiar mai mult decat ajutorul social, si tu refuzi acel loc de munca, pierzi si ajutorul social.

      Argumentul meu impotriva acestei abordari este ca nimeni nu poate fi obligat sa munceasca prost platit. Asta inseamana sclavie, oricum ai da-o si suci-o.

      Toata lumea a sarit insa in contra acestei concluzii, spunand ca „toti oamenii sunt obligati sa munceasca”.

      Am vazut un reportaj despre emigrantii magrebieni in Elvetia. Aveau un soi de „ajutor social” de 3 franci pe zi. Daca se duceau insa la munca data de primarie, primeau 20 de franci pe zi. Ei bine, niciodata nu erau astfel de „slujbe” destule pentru cei care le doreau.

      Vreau sa spun ca daca un loc de munca ar fi platit cu 14 milioane, fata de 5 (sau cat o fi exact acum) ajutor social, adica de 4-5 ori mai mult, problema fie ca ar disparea, fie ca nu ar fi asa de important ca un numar oarecare de oameni prefera sa „traiasca” din ajutorul social.

      • Inteleg ideea, vreti sa spuneti ca avem de-a face cu o falsa libertate – esti liber sa fii sarac sau sa mori de foame – dar hai sa definim totusi ce intelegem prin „obligat”.
        Cand zicem ca un om e obligat sa munceasca prost platit, putem intelege urmatoarele:
        a) statul ii pedepseste cu inchisoarea pe cei care nu muncesc, iar eu, din diverse motive, nu pot accede la slujbe platite bine si nici nu pot pleca => sunt obligat LEGAL sa le accept pe cele platite prost
        b) locuiesc intr-o comunitate unde munca se plateste prost, dar din care nu pot sa ies dintr-un motiv oarecare (nu-mi permit sa-mi parasesc o ruda bolnava, statul a inchis granitele) => sunt obligat DE CIRCUMSTANTE sa accept o munca prost platita
        c) locuiesc intr-o comunitate unde e inradacinata atat de tare ideea ca nemunca e blamabila, poate chiar din motive religioase, incat mi-am insusit-o si eu si imi e rusine sa nu fac nimic => sunt obligat MORAL sa prestez o munca, fie ea si platita prost
        d) am fost rapit si vandut ca sclav, internat intr-un lagar sau ocupantul strain al tarii mele ma sileste sa muncesc sub amenintarea bataii sau a baionetei, fara plata sau cu o plata de mizerie => sunt obligat prin VIOLENTA sa muncesc ca sclav.

        Pana aici n-am luat in calcul deloc ideea de ajutor social. S-o luam insa in calcul in urmatoarea serie.
        a) ajutoarele cumulate pe care le pot obtine de la stat sunt sub pragul de saracie, iar majoritatea slujbelor care mi se ofera sunt tot sub pragul de saracie => pot sa plec in alt oras sau in alta tara, pot sa gasesc totusi un angajator local mai bun, sa lucrez la negru, sa-mi iau trei slujbe part-time care ma istovesc sau sa-mi fac propria afacere. In oricare dintre cazuri, pot injura statul si angajatorii pentru zgarcenie si nu vad de ce mi-ar interzice vreo lege sau ideologie treaba asta; dar totusi, de obligat nu ma obliga nimeni sa raman dependent de ei.
        b) ajutoarele cumulate pe care le pot obtine de la stat sunt peste pragul de saracie, iar majoritatea slujbelor care mi se ofera sunt tot peste pragul de saracie, dar nu cu mult peste nivelul ajutoarelor => aceleasi optiuni ca la punctul a), plus optiunea de a sta pe ajutorul social. Din nou, pot injura statul sau angajatorii pentru zgarcenie daca pragul de saracie nu e depasit cu mult sau, dupa caz, ma pot bucura ca traiesc intr-un stat generos care imi ofera ajutoare suficient de mari incat eu sa nu mai muncesc, insa optiunile tot imi raman.

  41. Doamne! Cata-i sirul de teorii… Si problema tot nu e rezolvata… Cuculetz ramane fara pantofi, bugetarii cu salariul mic, privati cu taxe mari si la mijloc, dreptul fiecaruia de a-si alege profesia! Pai, cum devine asta? La fel cu partea din Constitutie in care nimeni nu e mai presus de lege si toti sunt egali in fata legii (e drept ca unii sunt un pic mai egali, dar asta e!…).
    Pentru indeplinirea acestui obiectiv este imperios necesar sa se liberalizeze definitiv orice profesie, si eliminarea tuturor conditiilor de accedere.
    Nu sunt in asentimentul lui cuculetz, insa cred ca meritam sa ne fie respectate drepturile constitutionale (dreptul la munca si la libera alegere a profesiei). Cum vi se pare ca un medic sa faca un curs de calificare(reconversie profesionala) ca strungar (presupunand ca asta ar fi o profesie cautata acum, la acest moment) si sa i se ofere un astfel de loc de munca? Este doar un exemplu! Sa nu cadem in extreme si sa pastram granitele drepturilor si obligatiilor, atat ale statului, cat si ale cetateanului! Altfel sa nu ne mai miram ca nu suntem respectati…

    • ..mie mi se pare ca ar fi foarte bine.
      Dar tie cum ti se pare ?

      Reorientarea profesionala este nu doar benefica ci absolut necesara in conjuncturi extreme.
      Si nu numai.
      Probabil peste 10-15 ani o parte din job-urile actuale vor disparea, un alt numar de activitati cu caracteristici la care acum nici nu gandim, vor aparea pe piata.
      Ce fac cei care sunt inca activi la momentul cu pricina ???

      • Nu vorbeam de un sudor care se sufera reconversie in frizer…Nu intamplator am luat exemplul respectiv…Un medic, pentru a salva vieti, are nevoie de pregatire continua in profesia sa, nu de reconversie profesionala… Dar, ce sa zic (?), noi suntem un neam de priceputi, de aia ne merge asa grozav, ca avem impresia ca ne pricepem la toate…

  42. În mod ciudat, tot comuniştii erau ăia obsedaţi de muncă. Argumentele primarului din Mizil şi implicit ale lui DPA îmi aduc aminte de logica din anii 1980 cînd se vorbea despre paraziţi ai societăţii.

  43. Un nou articol aligican, fara cap si fara coada, populism ieftin, indignare proletara.

    Domnu prof. dr. docent Aligica, daca ar vrea sa scrie ceva cit de cit interesant ar trebui sa explice poporului de ce nu sunt suficiente locuri de munca!? De fapt asta-i problema majora a societatilor (v)estice.
    Sunt teorii, dezvoltate de oameni dastapti, care spun ca munca nu e nici datorie, nici drept, ci ca munca e pur si simplu un lux, lux ce si-l permit destul de putini. Fapt e ca dezvoltarea tehnologica, cresterea productivitatii a micsorat masiv nr. locurilor de munca, ma rog, presupun ca nea Aligica nu stie acest lucru prefera sa „polemizeze” cu corcodeata. Mi se pare absolut penibil!

    P.S Citeam pe undeva ca-n Ro nr. locurilor de munca scade constant.

    • Evident, lenea si cersetoria sunt forme de rezistenta impotriva indobitocirii capitaliste, hm?! :))

      Alienatii comunismului cu pieptul in ambrazura impotriva alienarii capitaliste :))

      Sa ne trimitem femeile la munca si sa organizam rezistenta! =))

    • Ai dreptate. Uite, in saptamana asta, la nivel national este o oferta de locuri de munca in numar de 10.217 la Agentia de ocupare. Atat.
      http://www.anofm.ro/10-217-locuri-de-munca-vacante-in-perioada-1-7-aprilie-2011
      Pai numai somerii inregistrati sunt 600.308.
      http://www.anofm.ro/situa%C5%A3ia-operativ%C4%83-a-%C5%9Fomajului-la-sf%C3%A2r%C5%9Fitul-lunii-februarie-201

      Daca mai punem si „asistatii” domnului Aligica reiese ca ar fi un adevarat macel pe un loc de munca. Dar mai conteaza realitatea? Conteaza halucinatiile ideologice!

        • Perfect!

          Ajungem la o alegere simpla:

          ORI ne da statul servici
          ORI ne da ajutoare sociale

          Corect? SA NE DEA!

          Poate ii apuca amocul si pe aia care n-asteapta sa SE DEA. Sa vedem de unde mai LUAM.

          Mama lor de capitalisti, sa nu faca ei destule locuri de munca… Pe de alta parte, daca fac locuri de munca, le fac doar pentru a ne exploata. Hm…

          Zic sa baltim in levigatul nostru personal si sa ne certam cu lumea, viata si Aligica. Poate daca-l convingem ca-i fraier sau il demascam ca „vandut kapitalului veros si rapace”, se intampla ceva cu starea noastra materiala. Sa-l impuscam pe Basescu si sa trecem pe crestere economica?

          Ce ziceti?

          • ti-am raspuns la interventia anterioara da am fost cenzurat, nu am priceput de ce, ma rog asta e politica Contributors de bagat pumnu-n gura.

            E merituoasa incercarea ta de a fi ironic, insa, problema locurilor de munca e o problema mondiala, aceasta probema exista si-n USA, si-n Germania si in majoritatea tarilor.
            Nu dezvolt subectu pt. ca vad ca sunt cenzurat si deci n-are sens sa pierd vremea pe aici.

      • Pana sa va tot plangeti cat de nedreapta-i viata si societatea, ia puneti voi mana si apucati-va de treaba! Ca sa te cred ca esti preocupata de lipsa locurilor de munca, fa-ti o firma si angajeaza vreo doi oameni, uite asa! Nu-i chiar asa de greu si nu-ti trebuie o avere pentru asta. E vorba sa-ti castigi existenta facandu-te util celorlalti.

        Restul sunt miorlaieli de pisica prea grasa ca sa mai prinda soareci…

          • Este ciudat ca un intreprinzator sa se poarte ca un sef de sindicat, nu credeti? Credeam ca intreprinzatorii au grija de cei din jurul lor si-s mai putin preocupati de problemele globale, dar m-am inselat. Eu am doar 8 oameni si, sincer, nu-mi pasa de criza locurilor de munca la nivel planetar.

            Politetea impune sa va cred… doar ca ma incurca „Am 18 angajati si le respect munca, inclusiv prin salariul negociat corect.”

            Ce-i aia „negociat corect”? Daca nu era negociat corect, mai stateau?

            Mi-e teama ca cititi prea mult Stiglitz pentru a avea vreme sa conduceti o afacere.

  44. Sarcasmul se transmite mai greu prin mesaje scrise….probabil ca daca nea’ Cuculetz baga 10 randuri de emoticoane dupa fiecare propozitie, nu mai era niciun dubiu….da’ nu mai avea nici dl. Aligica subiect de blog…

    • Irelevant. O fi sarcastic dl. cuculetz, insa am vazut destule persoane care gandeau pe bune asa cum spune el. Deci faptul ca a fost sarcastic sau nu in acel mesaj, nu conteaza.

  45. Domnule Aligica nu cred ca parerea unuia care comenteaza articolele dumitale trebuie sa fie subiect de articol amplu. Omul pana la urma isi spune o parere la un articol asa cum crede dumnealui. Mie cel putin mi s-a parut ca ceea ce a scris suna mai mult ca un deziderat ceva spre ce crede D-nul Cuculetz ca ar trebui sa tinda o societate in care si dumnealui este platitor de taxe (pana la urma nici nu este expert in domeniu si nici nu a injurat pe net cum fac cei mai multi in comentarii). Pana la urma daca este pe internet si iti raspunde domniei tale o face dupa ce a citit articolul pe care dumneata l-ai postat si la care te astepti sa primesti comentarii. A face un articol dintr-un raspuns de-a dreptul banal din partea unui om pe care in primul rand nu il cunosti, nu ai purtat cu dumnealui o conversatie si cu atat mai putin nu-l poti categorisi in nici un fel din cateva randuri scrise despre un articol, mie personal imi spune ca dumneata ai o problema. O problema de raportare la realitate si de competenta in a scrie articole cat de cat credibile si despre subiecte intr-adevar de actualitate. Daca ar fi scris asa ceva Tismaneanu sau Vlaston as fi spus ca meritau un raspuns dar sa faceti din omul asta un simbol al celor multi si in opinia dumneavoastra si celor care ar sta cu mana intinsa la mila cuiva mi se pare o copilarie si o abordare gresita de la inceput. Poate va veti da seama totusi ca unul care sta pe net si va raspunde nu e dus cu pluta dar daca ii mai si raspundeti printr-un articol cat China la jumatatea de pagina pe care v-a scris-o chiar ca intrati in Cartea recordurilor sau primiti Zmeura de aur ….. Cred ca pana acum pe anul asta ati reusit sa obtineti acest premiu!

  46. Frumos articol.
    Dar totusi tind sa cred ca cel ce semneaza Cuculetz pe Hotnews facea misto pentru ca de obicei acolo in afara de postaci comenteaza mai mult lume cu opinii de dreapta. Nu sunt eu Cuculetz dar as fi putut fi daca as si comentat acolo ca sa-mi bat joc de stanga si ideile ei tampite…

  47. In principiu aveti dreptate domnule Aligica.

    Daca ne referim la nivel individual chiar si comunistii spuneau nici paine fara munca si nici munca fara paine.

    Din fericire sau nefericire traim intr-un foarte complex sistem statal si suprastatal. Traiesc de mai mut de zece ani in afar Romaniei si lucrurile nu arata principial mai bine nici prin tarile anglo – saxone.
    Dar vreau totusi sa nu sariti doar la gatul stangii pentru ca nici capitalul nu sta mai bine. Marketu-rile in concubinaj cu mafiile statale din Occident au creat o bula imobiliara (care se pare ca la ei este ciclica) care au inceput sa ruineze mai toate economiile vestice inecpand cu SUA, Marea Britanie, Japonia, Spania, Italia, Irlanda, etc Au ruinat mai colosi bancari care
    au trebuit salvati chipurile pentru ca erau prea mari ca sa cada in timp ce cei care le-au falimentat s-au ales frumos cu milarde in buzunarasele lor. Si toate din banii publici.
    Daca ati fii onest ati vedea cam cate milioane de cuculetzi ar putea fi hraniti prin crearea de locuri de munca pe care satele lumii trebuiesale taie ca sa faca economiile mai „eficiente”.

    Lucrez pentru o corporatie multinationala intruna din marile capitale ale lumii si va spun ca nu se lucreaza mai eficient decat la stat in Romania, iar corporatia traieste doar din contracte guvernamentale. Nu cred ca din volumul de lucru 10% vine din contracte private.

    Asa ca m-am lamurit cum functioneaza si asa zisa economie de piata. Este doar un termen ideologic pentru naivi. Banii se duc in buzunarele care trebuie sub o falsa pretentie de eficienta.

    In acelasi timp marele capital nu are nici o problema de constiinta facand profituri uriase de pe urma economiei comuniste chineze unde se foloseste munca foarte prost platita de tipul sclavajului modern lasand milioane de oameni in somaj in alte parti ale lumii.

    V-as ruga la o opinie mai coerenta.

  48. Eu cred ca cuculetz ia ajutorul de la stat si munceste la negru pentru aşi mări veniturile. E „normal” sa se revolte daca statul il obliga sa munceasca pentru ajutorul social pentru ca astfel pierde venitul pe care il obtinea muncind la negru.

  49. Daca autorul acestui articol ar fi un purtator de „camasa albastra”, mai ca l-as fi crezut pe cuvant. Dar asa, de la un smangalitor de hartie, sau, ma rog, de la un batator de taste, ce sa astept? Domnul Aligica isi imagineaza, fara indoiala, ca productiunile sale literar-filosofice se numesc „munca” si ca trebuie recompensate ca atare. Si uite ca asta chiar se intampla!

    Traim, totusi, in veacul al XXI-lea, iar ideile domnului Aligica vin de undeva din perioada de inceput a revolutiei industriale.

  50. Bravo pentru articol! As adauga ceva la lista lui Cuculetz (am putea face un film cu numele asta :D)
    Suntem doar in secolul 21. De ce sa nu aiba dreptul Cuculetz si la conexiune de internet gratuita, sa poata sa-si raspandeasca liber teoriile pe forumuri? Eventual si un laptop…

  51. e un fior fara motiv.. daca ma gandesc bine probabil dl ‘uletz si-a dat din gusa avand viziunea romaneasca a asistentei sociale: ciorba de linte, haine de purtat si dormitul in baraca; adica minimul necesar ptr a preveni calatoria pe celalalt taram. asta nu e o viziune care sa te isterizeze, ci mai degraba sa te intristeze. e o oboseala sa sari din barca unei declaratii de circumstanta in cea a revolutiei rosii. iar chestia ca ar fi milioane.. asta e un scuipat pe obrazul poporului, daca mi-e permis sa ma exprim populist.. :)

  52. Dragos paul Aligica a scris:

    1. ˝Avem totusi dreptul la o reactie. Or fi ei mai multi si mai galagiosi dar avem si noi dreptul de a ne spune opinia. ˝

    2. ˝Ca tu sa ai un „drept”, cineva trebuie sa aiba o „obligatie”. [….]Atunci cineva are obligatia sa ti le asigure.˝

    Daca ceea ce spuneti in 2) este adevarat, cine trebuie sa aiba o obligatie pentru ca dvs. sa aveti dreptul la reactie pe care il afirmati in 1)?

    Va citez in continuare :˝Cine? Cine, mai precis [sa va asigure dreptul la reactie-n.m.]? Si aici deja ne lovim de o problema.Daca spui „Statul” sau „Societatea” nu faci decat sa reconfirmi ca nu iti exerciti dreptul elementar de a-ti folosi creierul din dotare˝

    Hotarat lucru, astazi sunt pus pe citate:

    ˝Considerăm aceste adevăruri ca de la sine evidente, că toţi oamenii sunt creaţi egal, că sunt înzestraţi de Creatorul lor cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt dreptul la Viaţă, Libertate şi Căutarea fericirii.- Şi că, pentru a asigura aceste drepturi, Oamenii instituite Guverne, care îşi derivă puterile legitime din consensul celor guvernaţi˝

    Sa nu-si fi folosit creierul din dotare Thomas Jefferson?

    • A propos de citate:

      I.L. Caragiale, O noapte furtunoasa (1879) Scena IV

      „Jupân Dumitrache: (şezând pe scaun) Hei! ia să vedem acu ce mai zice politica. Citişi ceva?

      Ipingescu: Bravos ziar, domnule! Ăsta ştiu că combate bine. ”

      Pe vremea cand faceam facultatea se spunea ca orice maistru stie mai multa meserie decat oricare inginer. Vad ca meteahna a ramas…

      Dupa „exceptionala” dumneavoastra demonstratie, (…) Aligica (…) o sa predea (presupun) „Filosofia Ardana”.

      Acum va puteti intoarce la ceea ce faceati inainte.

      Succes!

    • Eiii, da, d-le Ardan, asa da, cand venim cu citate din Jefferson, se schimba discutia. A meritat asteptarea. Aveti insa obligatia sa elaborati. Mai ales ca pomeniti creierul din dotare.
      Deci: Cum decurge din citatul respectiv ca eu si ceilalti cititori am avea obligatia sa va asiguram intretinerea dv si a familiei dv.?
      Dv aveti dreptul la cautarea fericirii iar eu am obligatia sa fac… ce? Fiti mai explicit.
      Sa lasam creierul lui Jefferson si sa vedem ce spune creierul dv. Cat din veniturile fiecarui cititor trebuie alocat necesitatilor dv si in ce scopuri concrete? Vi se pare corect?! Sau e o intrebare nedreapta?

      • Dom’ Profesor, pana sa raspunda colegu’, pot sa zic eu? (poate ma aveti in vedere la examen)

        Noi trebuie sa facem „ce se cuvine”, ei trebuie sa faca „doar ce pot”.

        Am zis bine?

        • Sa asteptam raspunsul. Sa nu ne grabim. Experienta ne spune ca in astfel de cazuri asteptarea merita. Inventii si inovatii nebanuite de filosofie politica stau doar la un click distanta de noi…

    • Ce comiteti dumneavoastra se numeste (http://ro.wikipedia.org/wiki/Apelul_la_autoritate). Dl Stiglitz nu afirma ce afirmi dumneata (faptul ca-i trage de urechi pe cei 1% si le reaminteste obligatiile fata de restul, nu adauga la afirmatiile domniei tale).

      Astept inca un raspuns la comentariul de mai sus. Sunt convins ca o sa fie unul bun, intreg si doar al dumneavoastra (adica fara apel la autoritate).

      Cu stima,

      Luk

    • Doamna Casandra, ma flatati. Simpla idee de a fi demn de orice comparatie cu Marele Om, Titanul care a invatat Ceva din Istorie, ma emotioneaza profund. Sunt magulit. Va multumesc si va raman recunoscator pentru acest moment cu adevarat special.
      PS
      Daca vreti intr-adevar insa sa va intariti argumentul, puteti da, va rog , un link si la Paul Krugman?

  53. Interesant articol dar … incomplet.

    Propun sa extindem rationamentul autorului si in alte directii.

    In mod similar ar trebui sa privim si cainii comunitari „institutionalizati”. Acestia ar trebui sa aiba dreptul la mancare si adapost numai daca participa la cursuri de dresaj. Daca nu se fac utili societatii sa-i lasam sa moara de frig si foame.

    Cat de usor uitam sa fim oameni !

    • Exact. Si un animal trebuie sa fie util. Ciobanescul meu imi pazeste curtea, asa ca am grija de el. Si nici macar nu a trebuit sa fie dresat; si-a dat singur seama cum stau lucrurile.

  54. Bine, hai sa muncim.
    In acest moment sunt maxim 20.000 de locuri de munca pentru 700.000 de someri oficial sau cateva milioane in realitate.
    UNDE SUNT LOCURILE DE MUNCA?
    UNDE SUNT LOCURILE DE MUNCA?
    UNDE SUNT LOCURILE DE MUNCA?

    • De ce trebuie sa fie cineva obligat sa creeze locuri de munca? Uite o idee: pune mana pe sapa si creste-ti singur mancarea. Nu-mi mai cere mie bani de mancare. OK?

    • Locurile de munca le poti crea chiar TU, cu conditia sa te duca mintea si puterea (:idea:) Daca n-ai nici minte si nici puterea care e nu tine cu tine, pretine, te multumesti cu ce-ti pica, la o adica. Iar daca nu-ti pica nici cat unui cuculetz calic, asta e situatia: te faci tot mai mic, pana n-o mai ramanea nimic…oops.

      Io zic insa sa ne consolam – noi, saracii – cu faptul ca si aia care au totul (de la bani la libovnik) vor ajunge tot la nimic :)

      ps. In schimb, noi, cei saraci cu duhu sau cu fapta, vom mosteni Pamantu, dupa ce nu vom mai fi, hai, nu te preface ca nu stii, aloo…

      • Pentru yoyo:
        Ca sa iti fac placerea, o sa pun cateva semninte de ardei (sa zicem) pe balcon. Ce zici, sa dau cu sapa si in fata blocului? Sa defrisez asfaltul ca sa am mai mult spatiu pentru ceapa?
        Si inca ceva:
        1. Cand ti-am cerut bani de mancare?
        2. De ce ai impresia ca cer cuiva bani de mancare?
        3. De ce vrei sa lasi impresia ca cer cuiva bani de mancare?
        4. Sunt curios cum iti castigi tu banii de mancare, cumva scriind pe bloguri si platit din bani publici?
        5. Ai dat vreodata cu sapa?

        Pentru AVP:
        Sunt convins ca locurile de munca se creaza la fel de usor ca… mersul prin parc. E de ajuns sa ai o idee; de bani nu e deloc nevoie.
        Apropo, poti sa imi spui vreo idee de afaceri care iti apartine? Esti vreo somitate in afaceri? Detii o afacere de succes? Sau afacerea ta e sa scrii pe bloguri si sa fii platit din bani publici?
        De ce presupui in mod fals, ca flacaul de mai sus, ca stau sa imi pice?
        De ce ai impresia ca sunt sarac (Ha, ha, ha!)? M-as mira sa fiu mai sarac ca tine.

        Pentru yoyo si AVP: dar sa lasam cazul particular personal si sa trecem la cazul general, cel al sutelor de mii de someri. Oare cati dintre ei au capacitatea financiara sa inceapa o afacere? Pe langa faptul ca majoritatea sigur nu au o idee de afaceri, chiar sunt toti specialisti in legislatie de afaceri, legislatie de finante, legislatia muncii? Din ce spuneti voi rezulta ca da, numai ca toti sunt puturosi si alte asemenea. Poate spuneti explicit ce soarta trebuie sa le fie rezervata sutelor de mii sau milioanelor de someri din Romania.

  55. Poate avem drepturile alea, însă doar dacă muncim.

    Chiar și rugăciunile creștine îndeamnă la activitate, la muncă: „Alungă Doamne de la mine duhul trândăvelii” – parcă așa era…

    • Si au întrebat si ceilalti oameni, noi ce sã facem? Si Sfântul Ioan Botezãtorul a zis: „Cel ce are douã haine sã dea una celui ce nu are, si cel ce are bucate sã facã asemenea” (Luca 3, 11)

      Unii nu fac parte din aceasta. Va urma pedeapsa.

  56. mda, ajutor social, nu, dar daca vrea omul sa munceasca, tot nu, ca are nevoie de aprobari peste aprobari ca sa … de ex. sa spele masini pe cont propriu, si ca sa dea cu sapa are nevoie de nustiuce carnete de munca.

    Pentru salariul de 8 milioane, care l-ar motiva pe puturosul in cauza sa se ridice de pe canapea si sa caute de lucru un patron da la stat inca 8 milioane cel putin.

    Cine isi imagineaza ca in Romania sau in Europa e capitalism doarme pe picioare …

    Nu se poate capitalism doar pe jumatate … ori ajutor social minim dar eliberarea pietei muncii si ruperea monopolurilor legale (notarii, avocatii, medicii, farmaciile, transportul public, contabilitatea si multe alte domenii), ori ajutor social consistent cu bani luati de la beneficiarii monopolurilor legale. Orice altceva e doar ipocrizie. Da, suntem si noi aia care nici nu castigam din ocupatiile cu acces limitat, nici nu luam ajutor social: pe noi ne doare cel mai tare, si ar trebui sa desfiintam sistemul asta de socialism cu proprietari.

  57. Cuculetz vrea tot mai mult: acum vrea şi LOC DE MUNCĂ.
    Deci, trebuie să fie altcineva care are ca obligaţie să-i asigure lui Cuculetz exercitarea dreptului la muncă.

  58. Aculta mai Cuculetz: Atata timp cat in ziare mai apar inca anunturi cu locuri de munca
    disponibile pentru muncitori necalificati nu primesti nici un ajutor social !!!!!!!!

    Daca vrei bani /// la munca !

  59. # Dragos paul Aligica

    #˝Aveti insa obligatia sa elaborati. Mai ales ca pomeniti creierul din dotare.˝

    Nu am nicio obligatie fata de nimeni.Despre creierul din dotare, dumneavoastra sunteti cel care a pomenit in articolul curent, eu doar v-am citat.

    #˝Deci: Cum decurge din citatul respectiv ca eu si ceilalti cititori am avea obligatia sa va asiguram intretinerea dv si a familiei dv.?˝

    Va rog sa-mi subliniati in textul comentariilor mele locul unde am pretins ceea ce dumneavoastra imi puneti in intentie.Pana atunci permiteti-mi sa retin in sarcina dvs. o tentativa ratata si poate nedemna de proces de intentie.
    Ca sa fiti linistit, pronunt explicit ca nu am nicio pretentie materiala sau morala de la dumneavoastra si de la cititorii dumneavoastra.Nici eu si nici familia mea pe care o aduceti in discutie.Pentru simetrie, va rog si pe dumneavoastra sa enuntati explicit unde anume in text v-am pus in sarcina vreo obligatie a dumneavoastra fata de mine si familia mea.

    #˝Dv aveti dreptul la cautarea fericirii iar eu am obligatia sa fac… ce? Fiti mai explicit.˝

    Pe mine ma intrebati ? Daca cititi atent in postarea mea precedenta asta e exact intrebarea pe care v-am pus-o anterior.Eu asteptam un raspuns de la dumneavoastra si vad ca dumneavoastra imi cereti mie un raspuns.Probabil ca asteptarile fiecaruia dintre noi fata de celalalt sunt exagerate.

    Dumneavoastra sunteti cel care ati enuntat ca fiecarui drept al cuiva ii corespunde o obligatie a altcuiva.In consecinta, fiecarui drept la viata, la libertate, la cautarea fericirii a cuiva ii corespunde o obligatie din partea altcuiva.Asta conform definitiei dumneavoastra, recititi-va postulatul din articol.
    Dumneavoastra sunteti postulantul, eu doar un cititor care intreaba (inca odata): daca asa cum spuneti fiecarui drept al cuiva ii este asociata o obligatie a altcuiva, ce obligatii sunt asociate dreptului persoanei la viata si din partea cui? Dar dreptului dumneavoastra de a reactiona pe care il enuntati, ce obligatii ale altcuiva reclama si ale cui ?

    #˝Sa lasam creierul lui Jefferson si sa vedem ce spune creierul dv. Cat din veniturile fiecarui cititor trebuie alocat necesitatilor dv si in ce scopuri concrete?

    Inca odata, incercare de proces de intentie.Nu am reclamat niciodata ceea ce insinuati.Incercati sa va atrageti cititorii profilandu-ma ca pe o amenintare la adresa lor, respectiv ca un atentator la veniturile lor.

    ˝ Vi se pare corect?! Sau e o intrebare nedreapta?˝

    Mi se pare ca procedeele pe care le folositi sunt unfair pentru o discutie serioasa.
    Ca sa nu mai spun ca acest Cuculetz din care ati facut o celebritate pare un pretext.Alti comentatori de mai sus au sesizat probabil corect ca acel comentariu pe marginea caruia ati dezvoltat e foarte posibil sa fie plasat in psihologie inversa.De la aliasul rizibil (Cuculetz) si pana la enormitatea afirmatiilor sale, totul pledeaza pentru neseriozitatea comentariului pe baza caruia dumneavoastra incadrati.

    Mesajul pare scris de un dreptist extrem care posteaza sub false flag de stangist extrem.Propagand actiuni extreme chemi la reactiuni extreme.Calculul pare sa fie acesta:postand mesaje de extrema stanga chemi reactiile dorite, de extrema dreapta si inhibi reactiile moderate.

    Procedeul nu e nou, e folosit la randul lor si de stangisti extremi care posteaza sub false flag de dreptisti extremi.In acelasi scop, al potentarii extremelor.Creionand o dreapta extrema scopul urmarit este inhibarea reactiilor moderate de dreapta si potentarea reactiilor extreme de la stanga.

    Pe scurt, in teoria revolutionara e vorba despre imperativul de a contrbui pe orice cai la ascutirea luptei de clasa care in final va aduce Revolutia mult asteptata.

    Cat de ager trebuie sa fii ca sa sesizezi asa ceva? Foarte putin ager.

    • Domnule Ardan,
      de ce dati inapoi acum? Ma dezamagiti. Ce e nedrept? Credeam ca ati adus pe Jefferson in discutie cu intentia de a ne spune ceva despre tema discutiei. Acum vad ca m-am inselat.
      Nu eu am spus ca pot sa deduc din cel mai celebru citat referitor la drepturile omului, obligatia dv si a cititorilor de a ma intretine pe mine si familia mea. (Asta ca sa nu va mai plangeti ca nu stiu ce procese de intentie…) Mi se parea insa ca asta vreti sa ziceti: „Aligica, te inseli, ca uite marele Jefferson ce zice”.
      Dar nu. Vad ca nici dv nu stiti de ce ati citat ce ati citat. Pacat.
      Pot sa va intreb totusi de ce ati adus citatul respectiv in discutie? Ce ati vrut sa spuneti cu el?

      PS Ca sa fie clar si explicit totusi: Eu afirm ca din citatul respectiv si in general din toata gandirea Parintilor Fondatori ai SUA NU se poate deduce obligatia dv si a cititorilor de a ma intretine pe mine si familia mea… Dv ce afirmati?

        • Pai vedeti? De aia nu are ursul coada?! Credeam ca aveti un punct de vedere interesant de sustiunt aici. Eu am pus pe masa o teza clara.
          Teza: „Din Jefferson si in general din toata gandirea Parintilor Fondatori ai SUA NU se poate deduce obligatia dv si a cititorilor de a ma intretine pe mine si familia mea.”
          Credeam ca ati pus urmatoarea teza:
          „Din Jefferson (sau cel putin din citatul in cauza) se poate deduce obligatia dv si a cititorilor de a ma intretine pe mine si familia mea.”

          Vad insa ca nu prea va e clar ce sustineti in aceasta dezbatere si imi pare rau ca am cazut in capacana de crede ca daca ati dus un citat important in discutie, aveti si o idee cat de cat clara in mine de ce l-ati adus. Nu e nevoie sa mai imi raspundeti cu „si reciproca” etc. Cred ca e mai bine sa inchidem episodul asta.

    • @ardan
      dreptul lui cuculetz devine obligatia lui DpA datorita statului care este factorul de forta. Altfel, dreptul lui cuculetz de a cere devine dreptul lui DpA de a refuza.
      2. Dreptul lui DpA de a protesta este garantat de acelasi stat. Din pacate efectul uneia nu este eliminat, echilibrat, de efectul celei de a 2a asa ca s’a ajuns la acest articol f f comentat, cel putin asa cred eu. Multumit??

  60. D-nule Aligică,

    Mi se pare interesant faptul că, pentru a contracara inegalitățile materiale și de șansă statele au introdus anumite aspecte asistențiale (inclusiv în SUA) și au permis sau încurajat dezvoltarea unei mentalități a „entitlement-ului”.

    Aceste lucruri au fost complet neproductive; au falimentat statele-gazdă, aproape fără excepție, și au distrus în importantă măsură fondul social, înlocuind părți bune din populație cu Cuculetzi și Cassandre, care nu muncesc ci fie stau acasa și se uită la televizor în timp ce încasează „job seeker’s allowance” și „housing benefit”, fie taie frunza la stat.

    Apoi dau vina pe cei bogați, vorbesc de „fairness”, „fair share”, „social justice” și nenumărate „drepturi”. Inevitabil cer impozite mai mari (binențeles, pentru cei bogați, nu pentru ei) și „protecție socială” suplimentară.

    Pe măsură ce se strânge șurubul și sunt din ce în ce mai puțini bani, definiția „bogaților” se lărgește; la început sunt cei ce câștigă 1 milion $ pe an; apoi se trece la 500k; apoi la 250k. Și tot așa, până la egalitarismul mult visat, care de departe are râuri de lapte și miere, iar de aproape ulei pe cartelă și bătăi pe tacâmuri de pui.

    Dar dacă Cassandra ne pălmuiește cu Stiglitz, cei 1% și bogăția lor, hai să vedem cine plătește impozitele și cum se sustrag cei 1% de la obligațiile lor!

    Conform cifrelor din 2008, de la IRS:

    Top 1% – $380,354 – 38.02% of the taxes
    Top 5% – $159,619 – 58.72% of the taxes
    Top 10% – $113,799 – 69.94% of the taxes

    Șocant, aș zice. Top 5% plătesc aproape aproape 59% din federal taxes? Hai să vedem ce fac Cuculetzii și Cassandrele, adică bottom 50%. Își plătesc ei „their fair share”?

    Bottom 50% – <$33,048 – 2.7% of the taxes

    Nu. Exact așa cum credeam. Ei primesc, nu plătesc, și profită de ocazie pentru a lansa noi pretenții de a primi mai mult.

    • Cum era vorba ‘ceea? O jumatate de adevar e tot o minciuna?

      Stimate domn sym, aratand ca acei 50% de jos platesc sub 3% din taxe, insinuati cumva ca acei 50% sunt asistati social? Faceti o greseala enorma si asta face ca orice concluzie pe care o trageti in urma rationamentului sa se prabuseasca din cauza ipotezelor subrede.

      Si-apoi, taxarea mai redusa a celor din patura inferioara (nu, nu a celor inferiori) are si o componenta de calmare sociala. Iei putin de la cei ce nu pot si ceva mai mult de la cei ce-si permit. Cum ar fi sa-i iei jumatate de paine celui ce are la dispozitie doar un colt pentru a-si hrani familia? In primul rand, ai genera revolte. In al doilea rand, ai lovi in cei ce fac munca mai putin apreciata de unii, fara de care bogatul ar trebui sa-si prepare singur mancarea, sa dea singur cu aspiratorul si sa-si spele singur toaleta.

      O alta uimire a mea e provocata de modul in care unii privesc un asistat social, de parca respectivul s-ar lafai in puf, in timp ce proletarul onest o duce greu. Si un asistat social o duce greu, doar ca nu prea are acces la internet, sa se planga de asta. Sau sa scrie articole extrem stangiste impotriva celor ce indraznesc sa isi exprime revolta fata de un stat parazitar si corupt.

    • Profit de acest comentariu al d-lui Sym pentru a multumi tuturor celor ce participand in dezbaterea de fata, au facut si fac efortul de a aduce un spor ce claritate si realism in ea. Imi pare sincer rau ca nu pot interveni mai des in discutie. Sunt mai mult decat onorat de marea calitate a reactiilor si de nivelul la care se poarta aceasta dezbatere. Rar am vazut o dezbatere de asa magnitudine care sa se mentina atat de focalizata, asa cum se intampla aici… Va multumesc tuturor, chiar ci celor ce nu sunteti de acord cu pozitia expusa de mine.

  61. ……mai sa fie!!!! Da multi Cuculetzi pandesc pe net si ce inversunati sant. Au simtit cred,
    mirosul apetisant de „fasole cu carnati” al campaniilor electorale. Ce nu inteleg ei din
    articolul domnului Aligica? Poate faptul ca „statul” asta generos, cand nu va mai avea ori cand nu va mai vrea , in loc de „fasole cu carnati” vor primi doar carnatul.

  62. Oare domnul DPA nu face deosebirea intre dreptul cuiva si obligatia cuiva de a asigura ceva. Pentru ca dreptul de a face un lucru este… un drept. Asta inseamna ca cineva, respectiv statul, trebuie sa protejeze (subliniez) acest drept si sa ii asigure acelui individ toate mijloacele prin care respectivul isi poate exercita acel drept. Astfel, dreptul la viata inseamna ca statul trebuie sa protejeze individul impotriva celor ce doresc sa-l ucida. Pe de alta parte, statul nu poate obliga individul sa traiasca impotriva lui. Dreptul la munca inseamna, din nou, ca statul pune la dispozitia individului un cadru legal ce il ajuta sa munceasca, daca doreste, si ca il va proteja impotriva celor ce vor sa-i restrictioneze dreptul de a munci.

    Unde vreau sa ajung? Domnul DPA porneste de la o idee frumoasa pentru dumnealui, dar fundamental gresita: dreptul cuiva la ceva implica obligatia altcuiva de a-i furniza acel ceva celui ce are acest drept. Or, asta ar insemna ca dreptul la viata ar insemna obligatia (din nou, subliniez obligatia) cuiva de a furniza viata (orice-ar insemna asa ceva, de la distractie pana la a crea un organism purtator in cazul in care cel curent ar deceda). Insa dreptul la viata, dreptul la munca sau dreptul la libera exprimare, toate inseamna cu totul altceva.

    Asadar, unde a gresit Cuculetz? El a spus un mare adevar, orice individ are dreptul la cate mese isi doreste pe zi, la haine si la incaltaminte, la educatie, la televizor, la acces la internet samd. Cu toate astea, nimeni nu este obligat sa-i puna la dispozitie mijloacele pentru a atinge aceste drepturi, ci doar sa protejeze acest drept. Modul in care individul atinge acel scop e problema lui.

    • @Bogdan

      E o distincție importantă. Drepturile naturale (viață, libertate, liberă expresie, muncă ș.a.m.d.) pe care le enumerați acolo există și atunci când ceilalți nu fac nimic pentru a le proteja în mod explicit. De pildă, nu e nevoie ca statul să legifereze dreptul la muncă, el există în mod natural, și defapt în majoritatea istoriei umane el a fost exercitat fără ca statul să-l legifereze. La fel cu dreptul la liberă exprimare. El există în mod natural. Singurul lucru pe care-l poate face efectiv statul este eventual să-l restrângă; altfel, acest drept se exercită fără nicio obligație din partea nimănui. Nu avem nevoie de un „cadru legal”, cum spuneți dvs., pentru a avea liberă expresie. Asta avem în mod natural.

      Pentru drepturile naturale este suficient ca ceilalți (statul, dacă vreți) să nu le împiedice. Dacă ceilalți nu fac nimic, adică nici nu-l împiedică și nici nu-l protejează, un drept natural există în continuare și produce efecte.

      E important de notat că, de pildă, în Constituția SUA, aceste drepturi nu sunt „legiferate” în sensul în care înțelegeți dvs. că statul le acordă cetățenilor! Nicidecum, ele sunt considerate „auto-evidente”, acordate de Dumnezeu, iar Constituția protejează cetățenii și drepturile lor fată de … stat, spunând clar ce nu poate să încalce statul!

      „Drepturile” de tip Cuculetz – în fapt pretenții – sunt diferite. Ele au nevoie, pentru a produce efecte, de introducerea unor obligații asupra altora. Cuculetz nu spune că el are dreptul teoretic la mâncare și îmbrăcăminte (plus adăpost, asistență medicală etc), adică dreptul ca el să-și asigure cele de mai sus, ci că statul are obligația să-i asigure aceste lucruri.

      Ori statul în sine nu are nimic și nu poate asigura nimic, defapt obligația cade pe alți oameni iar singurul mod în care ea poate fi satisfăcută este prin coerciție și încălcarea drepturilor naturale ale acestora.

      • 1. Nu am spus ca statul ar acorda ceva cetatenilor. Am spus ca statul protejeaza cetatenii impotriva celor ce vor sa ii impiedice in exercitarea drepturilor. Sper ca se intelege diferenta.

        2. Cuculetz a spus ce a spus. Domnul DPA a pornit de la afirmatia lui si a contracarat-o. N-am vazut nicaieri in textul lui Cuculetz o referire la faptul ca dreptul respectiv e de fapt o obligatie a statului sau a altcuiva. Nu am vazut nicaieri in textul domnului DPA o delimitare a drepturilor (naturale sau nu) de solicitari, o definire clara a ceea ce inseamna drept si a ceea ce inseamna pretentie. Sigur, poate pare o discutie pe nuante, insa e absurd sa amesteci drepturi cu obligatii cu solicitari si pe urma sa pretinzi ca pozitia ta e una argumentata si inatacabila.

        • Nu

          Absurd este sa-ti inchipui ca dreptul lui Cuculetz la asistenta medicala gratuita (de exemplu) se poate realiza fara obligatia cadrelor medicale de a presta servicii. Cineva trebuie sa plateasca serviciul asta.

          Cine?

  63. Dom’le, stau si ma minunez de ceea ce citesc aici, de felul in care sunt amestecati o serie de termeni si notiuni, atat in articol cat si in comentariile facute.
    Populism, comunism, capitalism, socialism, asistenta sociala, etc., notiuni folosite alandala, fara a se cunoaste sensul corect. Sa incerc sa explic:

    1. Socialismul a reprezentat o ideologie care din punct de vedere economic si social prevedea ca toti cetatenii apti sa fie incadrati in munca. Constitutia tarii prevedea ca statul garanteaza fiecaruia un loc de munca. Cei care refuzau sa munceasca erau pedepsiti conform legii cu inchisoare pentru infractiunea de vagabondaj. Notiunea de asistati social nu exista, se acordau ceva ajutoare doar celor inapti pentru munca (invalizi, etc.). Din punct de vedere material, salariul minim pentru un muncitor necalificat era de 1800 lei (in 1989), iar cel al unui director general al unei fabrici cu 12000 de angajati era de 8000 de lei, deci un raport de 1:4. Nu am auzit pe cineva in vremea aia sa spuna ca nu-i ajunge salariul sau ca e prea mic. Nivelul scazut de trai din acea vreme nu a fost generat de salarii prea mici, ci de lipsurile alimentare si de confort (ratie la apa calda, la electricitate, etc.) datorate incapatanarii lui Ceausescu de a plati datoria externa a tarii prin economii la sange la produsele de baza.
    De altfel, revolta sociala din 1989 a avut in principal cauze ideologice, oamenii au vrut libertate de exprimare, libertate de circulatie, etc. Merita amintit ca nu existau (sau erau foarte putini) oameni ai strazii, cersetori sau muritori de foame. In general, desi alimentele se procurau cu mare greutate, toate frigiderele erau burdusite de carne, ba multi isi cumparasera si un congelator suplimentar. In concluzie, oamenii erau obisnuiti sa munceasca (despre eficienta muncii lor voi discuta mai tarziu) si este FALS sa afirmi ca romanii au mostenit apetitul pentru nemunca din socialism.

    2. Spre deosebire, capitalismul nu garanteaza locuri de munca pentru toti membrii societatii si admite existenta unor categorii sociale care, din diferite motive, nu muncesc (somerii si ceilalti cetateni fara job). Capitalismul asadar este cel care a inventat notiunea de asistati social si procedeele de asistenta sociala pentru sprijinirea materiala a acestor categorii. Tot spre deosebire de socialism, revoltele sociale in capitalism sunt generate de nemultumiri materiale, de lipsa banilor si a locurilor de munca, atunci cand cei care ajung sub limita suportabila a saraciei devin suficient de multi: greve, demonstratii, violente. In Romania, dupa 1989, oamenii ramasi fara locuri de munca in urma desfintarii fabricilor, disperati ca nu si-au putut gasi alte joburi, au fost nevoiti sa aleaga singura cale posibila: asistenta sociala. Astfel au aparut si alternativele de
    pensionare anticipata, pe caz de boala, sau munca la negru. In cei 20 de ani care au trecut de-atunci, s-au invatat si cu nemunca si cu metodele de a insela statul. Deci ideea cu „sa ne dea” este specifica capitalismului, ea nu vine din socialism si functioneaza la fel si in celelalte tari Europene. Iar diferenta inexistenta dintre valoarea asistentei sociale si cea a salariului minim oferit la schimb face ca aceasta categorie de oameni nu numai ca nu va disparea, ba chiar se va mari. Ideea ca de maine nu le mai dam ajutoarele nu poate fi pusa in practica, pentru ca ajutorul social este parte integranta a filozofiei capitaliste si un alt fel de oranduire inca nu s-a inventat.

    3. Celor care vor obiecta ca, avand in vedere diferentele de performanta economica dintre sistemul socialist si cel capitalist, in socialism se practica o asistenta sociala mascata, le dau dreptate. Cu singura mentiune ca, daca s-a putut realiza asa de bine, inseamna ca, cel putin din punctul asta de vedere, este superior capitalismului.

    4. Nu mai folositi termenul comunism. Comunismul n-a existat inca nicaieri in lume, nici macar in fosta URSS. Pentru a explica pe scurt, ideologia era „de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi”. Adica, fiecare isi aducea aportul prin munca dupa calificarea, puterile si abilitatile lui si primea ceea ce statul considera ca are nevoie (alimente, imbracaminte, bunuri de larg consum, locuinte, etc.), in conditiile in care banii nu ar mai fi existat (deci nu mai primeai leafa in bani). Din fericire pentru toata lumea, chestia asta a ramas doar la stadiul de utopie.
    Se poate insa folosi termenul de comunist, care desemneaza membrii sau simpatizantii partidului care poarta acest nume. Doar partidul se numea comunist, oranduirea sociala era insa socialismul.

    5. Nu am intentionat sa pledez pentru o teorie sau alta, nu stiu care e mai buna pentru societate, am vrut doar sa clarific niste termeni care s-au vehiculat aici cu prea mare lejeritate si sa atrag atentia ca asistatii sociali sunt produsul societatilor care nu garanteaza locuri de munca pentru toti cetatenii lor si in niciun caz a celor care au acest aspect inscris chiar in constitutie.

    • @tic

      Dvs. ne spuneți că noi amestecăm noțiuni și apoi afirmați că asistența socială a fost inventată de capitalism (!). Cred că nu știți ce este capitalismul. În capitalism avem proprietate privată pe care o folosim pentru profit, care este de asemenea proprietate privată. Asta e esența capitalismului.

      Asistența socială nu a fost inventată de capitalism, ci de statul „social-democrat”, adică de socialiști sau cei cu simpatii socialiste care vor tot timpul să-i ajute pe cei „slabi”, „săraci” etc. Asistența socială contrazice direct capitalismul, pentru că trebuie să-i luăm cu forța capitalistului banii (proprietatea privată) pe care-i redistribuim „săracilor”.

      Sigur, între timp „săracii” sunt din ce în ce mai mulți și fac din ce în ce mai puțin, apoi lor li se adaugă de regulă sectorul public, și apoi pornește vechea luptă marxistă de clasă.

      Apoi spuneți aberații gen „Deci ideea cu “sa ne dea” este specifica capitalismului, ea nu vine din socialism”.

      Nu, stimate domn. Capitalismul nu are nimic în comun cu ideea „să ne dea”. În capitalism ne facem singuri. Cam tot. Și educație, și asistență medicală, și mâncare, și locuință etc.

      Doar în socialism „ne dă” statul slujbă, apartament, educație, salariu etc.

      • Gresesti!

        Statul socialist nu poate da bani pentru stat acasa degeaba, pentru simplul fapt ca nu-ti permite asta, o considera infractiune. El iti ofera un loc de munca si daca nu vrei sa muncesti atunci faci puscarie. Nu exista asistati social, nu exista someri.

        Intr-adevar, pare curios, dar realitatea asta e: in oranduirea capitalista a fost introdusa notiunea de asistati social, tocmai pentru ca statul nu poate sa gaseasca locuri de munca pentru toti cetatenii. Si atunci, cei care dintr-un motiv sau altul nu-si gasesc de munca, stau acasa si primesc bani sub forma de ajutoare sociale sau somaj. Asa functioneaza societatea asta, altfel ar trebui sa-i eutanasieze pe toti cei care n-au servici. Si ai dreptate, banii astia provin din taxele si impozitele care sunt colectate de la cei care au job, deci sunt luati de la proprietatea privata.

        Cel mai bun exemplu sunt tarile scandinave (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda), in care impozitele pe profit si pe salarii ajung pana la 70%, bani din care sunt platiti somerii si asistatii social. Sunt numeroase cazurile in care somerii din aceste state primesc un ajutor de somaj mai mare decat ultima leafa pe care au avut-o. Sunt statele cele mai sociale din Europa si nu poti spune ca nu sunt capitaliste.

        Apropo, in socialism nu exista impozit pe salariu si nici contributie de somaj. Exista doar o contributie pentru fondul de pensii. Nu era nevoie de un fond pentru asistenta sociala pentru simplul fapt ca toti munceau, toti aveau leafa si teoretic, nimeni n-avea nevoie de ajutor social.

        • „El iti ofera un loc de munca si daca nu vrei sa muncesti atunci faci puscarie”.

          Nu „îţi oferă”, ci „te obligă”.
          Nu ştii – te-nvăţăm, nu poţi – te-ajutăm…
          Aşa că atunci cînd vrei ca statul să-ţi dea ceva, aşteaptă-te şi la nişte obligaţii faţă de el. El îţi poate da, dar cu condiţia să te oblige.
          Adică asistenţa are un preţ. Şi s-a văzut că preţul acesta e libertatea/sunt libertăţile.

          Ce alegi depinde de caracterul tău şi de slăbiciunile tale.

          • @1
            N-ai inteles; sa-ti explic:

            Nu te obliga nimeni sa te angajezi undeva unde nu doreai. Aveai dreptul sa alegi. Mai mult, statul iti interzicea sa te angajezi pe post de chelner daca aveai diploma de inginer sau medic. Deci aveai libertatea sa-ti alegi locul de munca, dar conform pregatirii pe care o aveai.
            Singura restrictie era pusa pentru absolventii de facultati, care nu aveau voie sa se angajeze in afara judetelor in care-si aveau domiciliul (legea oraselor mari inchise). Adica un absolvent la Politehnica din Bucuresti, care avea domiciliul in Turda, nu putea sa se angajeze in Bucuresti, dar putea sa se angajeze in Cluj, de exemplu. Exceptie faceau sefii de promotie, care puteau sa se angajeze oriunde in tara, inclusiv in cele mai mari institutii de cercetare din Bucuresti.
            Era INTTERZIS de lege sa fii angajat sub calificarea ta! Este adevarat ca in vremea aia, a absolvi o facultate, insemna o munca de mii de ore de invatat pe barnci, de munca intensa, de privatiuni.
            Nu erau multi care se inhamau la treaba asta. Acum, faci facutatea la telefon sau pe net, nici macar nu-ti vezi profesorul la fata, poti sa fii si analfabet, bani sa ai!
            Scuza-ma, dar intre un sistem care-mi ofera posibilitatea de a lucra in domeniul in care m-am specializat in tinerete si pentru care m-am omorat in facultate (nu conteaza cat de mare sau mic este salariul), si un sistem care-mi ofera ca altrenativa sa fac taximerie (ca altfel imi taie ajutorul social), il prefer pe primul!
            Cu alte cuvinte, statul socialist putea sa-mi ofere ceva apropiat aspiratiilor mele, statul capitalist nu poate, el vrea sa ma vada reprofilat in bucatar sau frizer, ca „asta se cere”.
            Ei bine, in acest moment, eu zic ca nu vreau si cer statului „sa mi se dea”. Daca poate sau nu, e treaba lui, nu a mea!
            Capisci?

          • @TIC, daca mega studiile tale nu-ti permit azi decat sa te angajezi ca taximetrist, atunci asta e valoarea studiilor tale.

            Pe timpul lui Ceasca te-ai fi angajat conform studiilor tale, insa ai fi fost sustinut financiar de altcineva care facea ceva util. Persoana respectiva producea de 100 Lei, iar tu de 0 Lei si asa va platea statul pe amandoi cu 50 Lei, ca erati la fel de „diplomati”.

        • Nu exista impozit pe salariu pe vremea ex-actualilor? Nici CASS? Nici obligatia de somaj?
          Ce misto!
          Eu cred ca nici TVA nu exista (chestia numita ICM nu se pune, un 5% este neglijabil).
          Aligica exista?

        • @tic

          Eu când spun „socialism”, ca etichetă, mă refer la „ne dă statul”. Mă refer la faptul că politicile socialiste sunt eminamente redistributive, antitetice dreptului la proprietate. Pentru că socialismul este opus individualismului capitalist, în care nu-mi dă statul ci îmi fac eu singur.

          În socialismul perfect toate bunurile și mijloacele de producție sunt la comun, iar rezultatele se distribuie tuturor. În social-democrația din societățile cu elemente capitaliste bunurile și mijloacele de producție sunt private, dar rezultatele se distribuie tututor, însă într-o mai mică măsură. Într-o societate perfect capitalistă rezultatele ar rămâne integral în proprietatea persoanală a producătorului.

          Aceste politici redistributive cum este asistența socială nu sunt defel capitaliste, ci precis anti-capitaliste pentru că sunt axate pe redistribuție.

          Dvs. tot aduceți argumentul că toată lumea lucra în socialism. Pardon! Puțini lucrau, imensa majoritate se făcea că lucrează, sau lucra puțin și prost. Dar nu atât asta contează.

          Se poate spune că în socialismul ceaușist toată populația era de facto asistată social pentru că puțini trăiau efectiv conform rezultatelor propriei munci, acest lucru fiind imposibil de măsurat din cauza egalitarismului forțat și a dirijării absolute a economiei!

          Cum se numește când statul îți dă casă? Asistență socială! Înainte de ’89 practic toată populația din urban era în situația asta.

          O altă nuanță importantă pe care nu o vedeți este că nu există societăți pur capitaliste sau pur socialiste. De pildă statele nordice pe care le menționați ca fiind capitaliste nu au decât o componentă capitalistă. Ca să zic așa, dacă impozitele sunt de 70%, atunci rămâne 30% capitalism. Restul e redistribuție, adică socialism.

          Nuanța este evidentă. În SUA de pildă, protecția socială e mult mai mică. Putem spune că SUA e mai capitalistă decât Suedia. Iar această gradație se poate rafina mai departe. Tot în SUA, venirea unui președinte cu vădite simpatii socialiste a impus anumite politici de tip redistributiv, socialist (celebra „Obamacare” fiind un exemplu).

          Aceste politici redistributive nu vin din capitalism, așa cum spuneți dvs. Ele sunt create și impuse, contrar principiilor capitaliste, de oameni cu convingeri socialiste.

          • @sym
            Ai dreptate in general, dar nu ai prins esenta. Incerc sa explic altfel.

            1. In socialism, individul nu avea decat dreptul sa ceara statului un loc de munca, conform constitutiei. Iar statul era obligat sa i-l ofere. Omul nu putea sa ceara bani sub pretextul ca nu vrea sau nu poate sa munceasca. Iar statul trebuia sa-i ofere locul de munca solicitat, nu putea sa refuze. Daca facea asta, nu mai era socilaism. Iar locul de munca oferit trebuia sa fie in conformitate cu pregatirea si specializarea omului. Nu te obliga nimeni sa sa nu-ti cauti alt loc de munca, dar salariul era acelasi, fiind reglementat de lege.
            Mai mult, si daca nu cereai un loc de munca, autoritatile iti sunau la usa si te invitau sa te angajezi. Nimeni nu avea voie sa angajeze un inginer pe post de chelner sau un strungar pe post de taximetrist.

            2. In capitalism, individul isi cauta singur de lucru, ce vrea el. Daca se intampla, din diferite motive sa nu reuseasca, atunci apeleaza la stat. Statul nu are insa cum sa-i gaseasca serviciu, asa ca omul spune „trebuie sa-mi dai”. Iar statul capitalist trebuie sa-i dea bani ca omul sa poata supravietui (ajutor de somaj, ajutor social, etc.). Ii da bani pentru ca altfel societatea capitalista nu ar avea cum sa supravietuiasca. Ar exploda! Iar banii ii ia din mediul privat, prin taxe si impozite.
            Mai mult, statul te poate obliga daca erai medic sa te faci bucatar, iar daca erai profesor sa te faci chelner.

            3. A trai conform rezultalelor muncii proprii este o chestiune relativa. Sigur ca economia socialista era necompetitiva pe plan international. Dar pe plan national functiona perfect. Adica, daca statul oferea cateva sute de mii de locuri de munca in constructii, pai atunci se faceau cateva mii de blocuri de locuinte in Bucuresti si in celelalte orase din tara. Adica, cartierele Drumul Taberei, Titan, Rahova, Berceni, Balta Alba, Militari, Baneasa, Colentina, Tineretului, Bucurestii Noi, Chibrit, etc., au fost construite de romani in 30 de ani. Sunt mii de blocuri, sute de mii dee locuinte. Deci se poate spune ca oamenii si-au construit propriile locuinte. Statul NU le-a dat locuinte oamenilor, ci doar le-a facilitat posibilitatea de a si le construi singuri. Adica, dupa ce le-au construit, muncitorii s-au mutat in ele. Cati dintre muncitorii care au construit in ultimii 20 de ani luxoasele ansambluri rezidentiale de la periferia Bucurestiului au avut posibilitatea sa si locuiasca in ele? NICI UNUL!!!!!

            4. Nu exista tari mai mult capitaliste si mai putin capitaliste. Exista nuante (asa cum existau si in randul fostelor tari socialiste). Putem analiza diferentele dintre ele, dar niciodata Germania nu va putea fi comparata cu Grecia, dar nici cu Suedia. Dar nu asta este problema in sine. Problema este: CARE ESTE SOCIETATEA IN CARE OAMENII S-AU SIMTIT CEL MAI CONFORTABIL?
            Pai va spun eu: ROMANIA, intre anii 1965 si 1978 si GERMANIA, intre anii 1960 si 1988 (nu am luat in considerare USA). In afara acestor perioade, nici la noi n-a mai fost socialism, dar nici la ei n-a mai fost capitalism!

    • N-ai auzit pe nimeni sa se planga de salariu inainte de 1989? Frigiderele erau toate burdusite cu carne si isi cumparau multi un al doilea congelator? Cred ca postezi la misto, fiindca ai scapat ocazia sa faci farse de 1 aprilie si ai vazut ca e lume pe-aici care mai schimba o vorba!

      „In cei 20 de ani care au trecut de-atunci, s-au invatat si cu nemunca si cu metodele de a insela statul” – dar oare cand s-a inventat zicala „doi cu sapa, trei cu mapa” si „noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc”, te pomenesti ca dupa 1989?

      „spre deosebire de socialism, revoltele sociale in capitalism sunt generate de nemultumiri materiale, de lipsa banilor si a locurilor de munca, atunci cand cei care ajung sub limita suportabila a saraciei devin suficient de multi: greve, demonstratii, violente” – dar in 1987 la Brasov ce-o fi fost oare, un happening cu muncitori care se jucau din plictiseala de-a capitalismul in timpul liber?

      • @jj

        Esti naiv, cred ca n-ai mai mult de 20 de ani!

        Intreaba-ti parintii, sau daca esti si mai mic, intreaba-ti bunicii.
        Ceea ce am afirmat eu este perfect adevarat. Lucram in fabrica ca inginer, in anii 1985, crede-ma, toate muncitoarele nu discutau decat de congelatoarele pe care si le-au cumparat de la fabrica din Curtea de Arges, de kilogramele de carne pe care si le-au achizitionat si le-au bagat in ele, de deodorantele Rexona pe care si le-au cumparat „pe pile”, de pachetele de cafea pe care le-au procurat pentru spaga destinata doctorilor, de cartusele de Kent obtinute printr-o cunostinta de la Shop, de blugii Lewis cumparati pentru odrasla, de sticla de whiski pentru seful, de inelele si ceceii de aur pe care-i cumparau la chenzina, de nunta lu’ fiica-sa facuta la restaurantul Pescarus sau la Athenee Palace, etc. ATENTIE, nu erau directoare, lucrau ca muncitoare la banda, in trei schimburi!
        Deci, asta inseamna ca nu banii erau o problema, ci gasirea marfurilor.

        Unul cu sapa si doi cu mapa? Pai hai la mine la serviciu, companie multimnationala, pur capitalista, de top, sa vezi cum sunt 10 sefi pentru 2 executanti. Chiar nu ma crezi? Orice angajat de multinationala iti poate confirma.

        1987 – Brasov – revoltele sociale pentru capitalism? Esti naiv rau, ca sa nu spun mai mullt! Revoltele s-au produs pentru ca oamenii nu si-au primit salariile la timp. N-au nicio legatura cu capitalismul, poate numai in mintea ta! Daca ai lua legatura cu participantii la acea revolta, 99,99% ti-ar confirma ca o duceau mai bine atunci decat acum, si ti-ar spune ca daca ar fi in aceeasi situatie acum, n-ar mai face doar o revolta, ci o revolutie! Niciunul dintre participantii la revolta aia nu o duce mai bine acum decat atunci, chiar daca acum este „capitalism”.

        Chiar daca esti imberb, este bine sa-ti pui cateva intrebari, mai ales atunci cand iti dai cu parerea pe forumuri. Adica, daca n-ai trait in anumite epoci, este bine sa te abtii sa-ti dai cu parerea despre ele. Macar intreaba-ti parintii sau bunicii inainte.
        Spre exemplu, pune-ti intrebarea asta: pot eu sa ies la pensie, la 70 de ani, din compania la care lucrez in prezent? Daca nu, care este compania care ma va mai angaja dupa varsta de 60 de ani?

        Ce parere ai de asta?

        • Dar n-as fi indraznit sa comentez daca as cunoaste epoca doar din auzite sau deloc. Ai mei nu aveau lefuri mari; si liceul, si primul an de facultate au fost perioade grele, ca si pentru multi dintre colegii mei care nici ei nu prea vedeau pe-acasa carne, portocale, cafea fara naut si alte delicatese, n-aveau blugi Levi’s si nici nu le puteau cumpara parintii nunti la Athenee Palace. Nu mai spun de familiile amarate cu copiii carora avea de-a face mama la munca. Evident ca stiu de genul de existenta descris de tine, cu Kenturi, Rexone si carne luata pe pile, dar asta nu insemna ca toata lumea o practica. Ceea ce ai descris pare o lume de-a dreptul idilica, in care toata lumea se scalda in bani. Nu mai spun ca, si de-ar fi fost asa, chiar ti se pare sanatoasa economic o societate unde toata lumea care isi procura Kenturile, Rexonele etc fie o facea pe sub mana, pe pile, fie era din gasca nomenclaturii?

          Daca acum ai 10 sefi si 2 executanti in multinationala, asta nu e un argument contra faptului ca „sapa si mapa” chiar dateaza dinainte de ’89.

          Brasov – mai citeste o data, sau hai sa reformulez si mai clar: din moment ce ai sustinut ca numai in capitalism exista revolte sociale din cauza de nemultumiri materiale, atunci ar fi insemnat, nu-i asa, ca oamenii aia doar s-au jucat de-a greva, prefacandu-se ca traiesc in capitalism (cam cum as iesi eu cu o sulita si un coif si m-as juca de-a Evul Mediu). Dar acum vad ca admiti totusi ca s-au revoltat dintr-o cauza materiala – cu toate ca daca o duceau atat de bine si doar le-au intarziat un pic niste salarii, nu prea reiese de ce ar fi facut atata taraboi. In fine; dar daca, laolalta cu fix 99,9% dintre cei de la Brasov de atunci, consideri ca situatia de azi justifica nu o revolta, ci o revolutie, de ce crezi totusi ca ea nu are loc? De frica unui regim mai represiv decat ala? Sunt toti oamenii spalati pe creier?

          La intrebarea despre pensie – nu-mi fac nicio iluzie, nu numai ca as iesi la pensie din locul unde lucrez acum (daca as lucra la stat, probabil ca mi-as pune problema asta), dar nici macar ca as putea trai atunci din pensia de la stat. Nu pot sa stiu cum o sa fiu la 60 de ani si cum o sa fie societatea si piata muncii, dar de economisit pentru vremea respectiva, asta pot sa fac.

    • @tic
      NU STII NIMIC
      1. „socialismul” nu a fost o oranduire social economica, nu asta s’a vrut a fi. Ce a iesit este alta mancare de peste….A fost doar un cuvant- cod ce insemna „pregatire de razboi”, organizat, militarizat, total, folosind tot ce era cunoscut: industrializare, electrificare, productie de masa( iti suna cunoscut?)…. Era o perioada temporara, dar razboiul de cucerire a lumii n’a mai venit….. Iti reamintesc stema ussr: secera si ciocanul peste globul pamantesc
      4. Comunism exista si acum si probabil va exista mereu: in puscarii

      nu detaliez ca nu exista timp. Dar e clar ca ai fost spalat pe creier si stii doar ce trebuie sa stii.

  64. De ce il uram pe Cuculet? Simplu, pentru ca nu contribuie alaturi de noi la cele 20 ceasuri poleite cu aur achizitionate de Primaria Bucuresti si care costa 900 de MII DE EURO), la vila achizitionata de Elena Basescu la Paris: 900 DE MII DE EURO, la intretinerea Autostrazii Soarelui si A1 Bucuresti-Pitesti 4 MILIOANE DOUA SUTE DE MII DE EURO, intretinere si paza autostrazi care trebuiau sa fie complete: 500 DE MII DE EURO reparatii si intretinere A2 – nefinalizata, paza autostrazii A1 in 2010: 1 MILION DE EURO. Etc, etc. etc. Degeaba muncesc 10, 20, 30 (cati vreti voi) oameni daca se gaseste cate unul sa fure si sa risipeasca tot, sa smechereasca si sa ia comisioanele. Astea sunt problemele Romaniei: HOTIA, SMECHERIA SI RISIPA ! Logo Romania: 1 MILION DE EURO! Asta sustinem fiecare dintre noi prin munca noastra!
    Romania are la momentul actual peste 25.000 de detinuti hraniti, imbracati si care beneficiaza de asistenta medicala gratuita de la stat, poate unii dintre ei sunt mai bine ingrijiti decat un batran care nu are bani sa dea spaga la doctori si asistente. Cu acestia suntem mai umani decat cu dl Cuculet, vad.
    Bun, imbracamintea si cele 3 mese pe zi ale lui Cuculet, asistenta lui medicala, somajul lui etc. ne sacatuiesc visteria. Banii care se duc pe apa sambetei, aia unde sunt? Dati-ne niste cifre d-le Dragos Paul Aligica ! Cati oameni muncesc la negru si nu platesc impozite in Romania? Sau ei sunt mai buni decat somerii?????

    • Ne revoltam impotriva lui Cuculetz pentru ca e usor sa te revolti impotriva celor fara putere prea mare de a se apara si care nu pot lua prea multe masuri impotriva ta. Ba chiar se poate ajunge si mai rau, vezi cazul unora care au inceput sa bata vagabonzi pe strada. N-am vazut prea multi care sa se adune sa incerce sa aplice o bata pe spinarea politicienilor corupti sau a miliardarilor de carton ai Romaniei.

      Ne revoltam si pentru ca mass-media si formatorii de opinie isi cauta o tinta facila. Nu poti spune despre un parlamentar ca-i creste slanina pe banii contribuabilului, decat daca stii ca ai spate puternic. Nu spui despre Tiriac ca e un hot si-un profitor, pentru ca te taraste prin tribunale. In schimb, asistatul social e o tinta facila, nu prea poate riposta, consuma bani fara a produce nimic, ma rog, tot tacamul. Plus ca aduce si vizitatori atunci cand te revolti pe un site.

    • Buna ziua,

      Am citit articolul si ma intrebam daca s-a gasit cineva sa semnaleze si acest aspect. Felicitari domnule Laur!

      multa lume are dreptul la asistenta sociala, foarte multa lume nenorocita de boli, de frig, de subnutritie, de conditii vitrege de munca in zeci de ani de comunism. parintii nostrii care la 50 de ani si-au pierdut locurile de munca si reconversia profesionala in tara asta este o gluma.

      m-am scarbit de stiri cu morti in salvari care se plimba de la un spital la altul, de facturi la intretinere pt pensionari cat pensia in timp ce Oltchimul sau Mittal-ul au parte de energie subventionata, de copii care merg pe jos 20 de kilometri pana la scoala in timp ce primarul conduce o limuzina de „serviciu” de zeci de mii de euro. si parintii acestor copii, copii acestor batrani muncesc, si platesc taxe, o gramada de taxe si mai sunt nevoiti sa asculte povestea muncii. …
      sunt de acord ca membrii unei societati trebuie sa munceasca ca sa „aiba”. ca nu se poate sa ai fara sa produci dar parca in tara asta nimic nu mai are capat. nu sunt un fatalist, departe de mine gandul dar cred sincer ca exista un destin al natiilor si cel al romanilor nu este cel mai roz.

      ramane o intrebare: daca toate parghiile dintr-o tara sunt in mana unui grup de hoti (si vorbesc aici de toti hotii, nu doar de cei din vreun pardit anume), un grup care te lipseste de informatie, de instruire si educatie, de asistenta sociala si medicala, de securitate si justitie, ce sansa mai ai ca individ, ca ,,, comunitate, ca natie?

      si va rog sa nu-mi raspundeti: „votul”.

    • Iată încă unul din exemplele de raţionament în buclă care nu duc niciodată la rezolvarea niciunei probleme; deoarece dacă nu este eliminat un rău, de ce am elimina un altul, nu-i aşa?

      De fapt ştiinţele exacte şi ingineria, care se confruntă de multă vreme cu aşa ceva, au găsit soluţia la astfel de probleme. Ea trebuie doar aplicată. E vorba de sisteme, interfeţe şi funcţii de transfer. Pe scurt, ori de câte ori un sistem este prea complex sau are prea multe dependinţe externe pentru a fi analizat bucată cu bucată ori de câte ori e nevoie, el este tratat ca o cutie neagră. Se stabilesc intrările şi ieşirile relevante pentru respectivul sistem şi se caută funcţii de transfer care leagă ieşirile de intrări prin relaţii matematice. Pentru ca alte sisteme reale să poată furniza intrările şi să poată folosi ieşirile sistemului nostru, se definesc interfeţe, adică moduri standardizate de interconectare. Ceea ce permite gestiunea sistemelor complexe este tocmai existenţa şi stabilitatea interfeţelor.

      Diverşi producători pot, bunăoară, să dezvolte diferite variante practice pentru una din cutiile negre ale unui sistem mai mare atât timp cât respectă specificaţia de interfaţă pentru a se putea conecta cu componente produse tot de ei sau de alţii. Piaţa stabileşte care componente sunt mai bune şi care vor rămâne pe rafturile magazinelor, dar toate trebuie să respecte specificaţiile de interfaţă indiferent cât de bine îşi fac treaba. Este de altfel inadmisibil ca un producător să se apuce să rezolve într-o componentă deficienţele unei alte componente care se află în mod natural dincolo de una sau mai multe interfeţe de conectare, pentru că dacă se acceptă aşa ceva urmează haosul şi nimeni nu va mai şti ce cutie poate cumpăra şi cu ce o poate conecta ca să meargă.

      Sistemele social – politice au şi ele subsistemele şi interfeţele lor. Printre altele, există o interfaţă fiscală între populaţia activă şi administraţie. De stabilitatea acestei interfeţe depinde în bună măsură funcţionarea societăţii. Există deficienţe în cheltuirea banului strâns prin impozitare, dar ele trebuie atacate acolo unde este locul lor, adică în interiorul sistemului administrativ. Nu putem demonta interfaţa fiscală pe motiv că banii nu sunt bine cheltuiţi, şi cred că ar trebui în general să evităm raţionamentele în buclă în urma cărora nu atacăm nici o problemă pentru că sunt altele interdependente netratate.

      În concluzie, Cuculetz este o problemă. Cheltuiala aberantă din fondurile de investiţii e alta. Dar asta nu însemnă că soluţia e desfiinţarea impozitelor sau a fondurilor de investiţii. Lucrurile trebuie discutate şi rezolvate în cadrul subsistemelor în care le e locul. Altfel, nu mai ajungi nicioadată nicăieri.

    • Dle Laur,

      Am sa-mi permit sa va raspund eu. Si implicit si celor doi de mai jos. Argumentatia dvs este o mostra reprezentativa de justificare a unui lucru stramb prin alt lucru stramb. Numai ca cele doua fenomene nu se pot justifica unul prin altul ci sunt, pur si simplu, paralele. Adica ceva de genul,( mult practicat in Romania), X raspunde la acuzatiile de coruptie prin tipete ca si Y e corupt. Da este adevarat ca si Y este corupt dar asta nu justifica in niciun fel coruptia lui X si nici nu inseamna ca toata lumea e corupta.
      Asadar faptul ca cei aflati vremelnic la putere isi taie partea din banii dati de cetateni statului este, fara indoiala, un lucru rau si reprobabil. Dar nu justifica cu absolut nimic dorinta multimii de Cuculetzi de a primi si ei o parte din aceiasi bani dati de (alti) cetateni statului ascunsi sub plapuma asistentei sociale dar , in fapt, neavand chef sa munceasca. A primi nejustificat bani de la alti cetateni prin intermediul statului nu este nicio bravura! Pentru ca in ultima instanta banii aia nu vin de la Elena Udrea ci tot de la alti cetateni. Poti s-a urasti cat vrei pe Elena Udrea dar cand pacalesti statul nu o pacalesti pe ea ci tot pe altii care sunt corecti si sunt rasplatiti cu rolul fraierilor in piesa in care bravul Cuculetz o face pe desteptul! Pe banii lor nu pe banii politicienilor de la putere!
      In plus, Dle Laur, v-ati gandit ca daca nu s-ar inventa atat de multe categorii de Cuculetzi care sa fie indreptatite la banii altora, prin intermediul statului, nici politicienii nu ar avea un tort atat de mare din care sa se infrupte?

  65. Dacă eu mîine îmi pierd serviciul, nu din vina mea ci din proasta gestiune a administraţiei statale, ba chiar particulare, şi vin acasă la unul din domniile voastre şi-i cer să mă angajeze la spălat rufe, geamuri,closete, mă primiţi? Mă veţi plăti cu un salariu suficient să-mi plătesc chiria, mîncarea, transportul şi pantofii, adică necesităţile esenţiale? Nu vreau să fiu asistată, nu vreau banii nimănui pe gratis, vreau să muncesc. Nu vorbesc de stângişti sau dreptişti sau cum s-or mai numi acum iubiţii mei compatrioţi care se hărţuiesc politic … eu vorbesc de drepturi elementare. Este guvernul nostru în stare să gestioneze ca lumea această ţară şi să-mi asigure mie, om cinstit, un loc de muncă suficient de plătit pentru o existenţă decentă? Subliniez, decentă, pentru că, dragii mei colegi, nu-mi doresc pantofii Louboutin ai dnei Udrea sau poşetele ei Chanel, la mine merg şi pungile de plastic şi tenişii … job să am. Mă angajaţi? Am înţeles că este coadă la servicii la ecaresaj, ba chiar la spălătorii publice, şi mi-a mai şoptit o păsărică, unii dintre candidaţi au terminat fizica nucleară. N-am nicio şansă. Sunt doar un amărît de filolog. Aşa-mi trebuie.

    • @Antika

      Excelent punctat, doamna!

      Am incercat mai sus, in cateva comentarii, sa explic cateva dintre diferentele dintre socialism si capitalism in ceea ce priveste protectia sociala. Din pacate, am fost contrazis de cativa tineri care, sub influenta data de obtinerea unui job de moment, au impresia ca asa le va curge viata pana la sfarsit. Nimic mai fals! Ei nu constientizeaza ca ceea ce fac acum, nu vor mai putea face dupa 45-55 de ani. Habar n-au ca, dupa 50 de ani, lumea ii vede altfel. Habar n-au ca, atunci cand iti intemeiezi o familie si mai ai si copii de crescut, nu mai poti sa dictezi si sa faci pe omul liber. Toate fitele astea sunt valabile doar pana in momentul cand iti asumi o responsabilitate pentru tot restul vietii (familie, copii).

      Intrebarile pe care trebuie sa si le puna toti:
      – Este sistemul capabil sa-mi ofere posibilitatea de a-mi intemeia o familie?
      – Este sistemul capabil sa-mi ofere cadrul normal pentru a creste si educa un copil?
      – Este sitsemul capabil sa ma protejeze in cazul in care raman fara serviciu?
      – Este sistemul capabil sa-mi ofere sanse pentru a ajunge la varsta de pensionare?
      – Este sistemul in stare sa ma faca pe mine, parinte, sa ma bucur de reusitele copilului meu?
      – Este sistemul in stare sa-mi asigure o batranete linistita?

      Mentionez ca ca intrebarile nu sunt ale unui asistat social, ci ale unei persoane care munceste de multi ani si care nu-si vede inca viitorul.

      • Domnule Tic,
        Doamna Antika,

        Observatiile dumneavoastra sunt legitime. Articolul insa nu adreseaza problemele respective. El se refera la ceva mult mai elementar:

        E imposibil logic si e imposibil economic ca toata lumea sa aiba dreptul la ceva (fie ca e hrana fie e asistenta medicala) “gratuit”. Cineva trebuie sa plateasca. Asta e tot. Sa zicem ca avem dreptul toti la asistenta medicala gratuita. Totusi oamenii care ne ingrijesc medical, producatorii de medicamente etc. trebuie sa traiasca si ei. Daca nimeni nu le plateste serviciile si munca, ei din ce traiesc?

        Ca cineva sa aiba dreptul la ceva “gratuit”, dat de “sistem”, cineva trebuie sa plateasca. Cand totul este asigurat “gratuit” pentru toti, cine plateste totusi pentru toate cele oferite de “sistem”? Ne intereseaza raspunsul la intrebarea asta, sau nu? Ne preocupa soarta platitorilor sau nu?

        Nu inseamna ca nu trebuie sa ne preocupe si probleme de tipul celor mentionate de dv. Sigur ca trebuie sa ne preocupe. Trebuie totusi sa ne punem si problema cealalta. Indiferent de sistem, cineva plateste pentru cei ce primesc lucruri “gratuite”.

        Au si ei, platitorii, finantatorii, dreptul de a fi intrebati daca vor? Daca pot? Cat pot?
        Avem dreptul sa ne intrebam ce ne facem daca acesti platitori nu mai vor sau nu mai pot sa plateasca?

        E posibil ca pe dumneavoastra sa nu va intereseaze decat sanatatea dv, pensionarea dv, familia dv, batranetea dv si sa vreti ca „sistemul” sa vi le rezolve. „Sistemul” insa are logica lui care functioneaza independent de problemele si strategiile dv personale de viata prin agregare strategiilor de viata ale tuturor cetatenilor sai.

        Daca nu discutam tot timpul decat de problemele si dramele lui Anika si Tic (care pot si foarte reale, nu ma intelegeti gresit) si niciodata despre cele ale „sistemului” e destul de probabil ca problemele lui Tic si Anika se vor agrava, nu se vor rezolva. Or nu poti sa discuti problemele sistemului daca nu discuti problemele celor ce „platesc” prin munca lor pentru „sistem”, cei ce intretin astfel sistemul si pe cei nevoiasi.
        Nu va intereseaza sa vorbim din cand in cand si despre ei.

        Stiti care e ironia? Ironia e ca fiecare dintre noi e in viata sa si contibutor si beneficiar al sistemului. Prin urmare ar fi normal ca fiecare sa gandeasca problemele din amblele perspective. Observ insa ca sunt multi carora le e imposibil sa se imagineze in pozitia de platitor, de contributor. Unica perspectiva asupra chestiunii e cea de beneficiar. Vi se pare normala o societate in care majoritatea cetatenilor sunt incapabili sa se imagineze altfel decat in calitatea de beneficiari?

        Asta e tot.

        • Domnule Aligica, e absurd cum puneti problema!
          Va bazati pe un argument pur teoretic, dar care statistic n-are acoperire: acela ca sumele necesare pentru supravietuirea unor semeni in dificultate ar fi mai mari decat posibilitatile sistemului. Si ca cei asistati ar putea fi mai multi decat cei care platesc pentru asta. In acest caz, nu mai exista nici statul ala care sa reglementeze si sa redistribuie nu doar ajutorul solicitat, ci si celelalte lucruri, carora, se pare, le acordati prioritate. Cuculet nu cere ca asistatul sa aibe acelasi standard de viata cu cel, sau mai degraba, cu cei care-l sustin.
          Dumneavoastra puneti existenta statului, ca sistem de plati, inaintea principiului umanitar, desi acesta insusi sta la baza sistemului social. De ce trebuie intrebat cel cu un venit daca vrea sau poate sa ajute? De ce nu e intrebat si daca vrea sa plateasca un politist sau politician, care sa-l apere sau sa-i apere interesele? Reducand, ca si dumneavoastra, la absurd as putea spune ca fac 20 de copii, ii invat sa puste la dusmani si ma apar singur.
          Eu zic ca o suma infima poate fi retinuta din impozit pentru acel risc de a o capata cineva pe gratis. Oricum se intampla asta, sie e foarte probabil ca in logica acumularii sa fie varianta preferabila, intrucat sumele cheltuite pentru evitarea acestui risc sa fie mai mari decat cheltuiala in sine.
          Ajuta si fii ajutat! Preia responsabilitati! Nimic nu e mai frumos decat asta.

          • Se pare ca responsabilitatea domnului Cuculetz se rezuma o lista de nevoi, o lista cu „what the others must do”. Obligatia domniei sale pare sa fie evaluarea partii din surplusul meu care i se cuvine in virtutea eticii si moralei. Noi avem obligatia sa-l ajutam pentru ca putem mai mult, el n-are nici o obligatie fata de noi, comunitate, societate sau stat.

            Ei bine, ce nu intelege domnul Cuculetz este ca astazi nu mai traim intr-un stat socialist, care sa ia totul de la toata lumea si sa niveleze totul. Astazi, sustinatorii materiali si financiari ai domnului Cuculetz au nume, fete si familii.

            Daca domnul Cuculetz pretinde sa-l tratez ca pe un membru al familiei mele (daca impart munca mea cu el, inseamna ca-i parte din familia mea, nu??) eu ii pretind respect. S-a terminat cu statul care „ne dadea” si pe care-l injuram toti.

            Pana nu invata sa aprecieze ceea ce fac pentru el, pana nu-si aduce aminte SA SPUNA MULTUMESC, nu capata nimic de la mine. Orice suma s-ar aloca pentru domnul Cuculetz, pentru mine se traduce prin ore, zile si luni de munca. Adica eu prestez munca pentru comunitate, iar domnul Cuculetz face liste?

            Nu multumesc!

            Domnul Cuculetz sa nu conteze pe mine sa-i dau un loc de munca, sa-i asigur masa, casa si imbracaminte, sa-i construiesc o familie si sa-i instruiesc copiii. Asta-i datoria lui.

        • as fi curios daca domnul aligica sau altii ca e,l s-au uitat vreodata cum sunt asezate impozitele.nu vorbesc din perspectiva liberala,socialista sau conservatoare ci pur umana.daca stie domnu aligica cam cate taxe plateste,procentual vorbind, din venit,un simplu cetatean,un individ din clasa mijlocie si unul de la etajele din varf,doar atat.daca ar studia aceste rezultate,deci vorbesc de procente din venit ,nu de sume totale, gasim raspunsul imediat.cifrele sunt reci si seci,doar capetele sunt infierbantate…

  66. Sunt multi care cred ca in caz ca au probleme serioase trebuie sa vina cineva sa ii ajute. Si putini sunt cei care realizeaza ca pentru a putea fi ajutati trebuie sa existe unii care sa aiba mijloacele sa ii ajute.

    Va transmit multumiri Dle Aligica pentru aceasta demonstratie logica despre lipsa de logica a socialismului. Imi lipsea o verbalizare a acestei iluzii.
    De fapt din discursul lor si ambianta in care dialogheaza transpira un aer poetic, lipsit de pragmatism.
    Si multi sunt cei carora le place ce gasesc acolo renuntand la logica fara prea multe ezitari.

    Cuculetzi la oi sa mearga si or sa invete multe.

    • eci,
      totul depinde de definirea acelor „probleme serioase”.
      Daca acestea sunt unele ce pun in pericol viata unui semen, indiferent de conditiile care au condus la starea de fapt, atunci are dreptate cuculetz.
      Daca insa cineva intelege ca aceste probleme serioase sunt reprezentate de dificultatile financiare, traduse prin plata ratelor la banca sau a facturilor la intretinere, atunci are dreptate domnul Aligica.

    • Eu nu as zugravi in prea mult negru situatia in care primesti ajutor la nevoie. La urma urmei este si o chestiune de eficienta a sistemului. Daca nu esti ajutat la nevoie, atunci de ce sa mai credem in structuri precum stat, justitie, samd. Evident ca in general nu primesti acest ajutor, caci viata nu e dreapta, insa nici nedreapta nu e. E asa, acolo, cumva, o serie de raspunsuri mai mult sau mai putin aleatoare.

      Pe de alta parte, in afara de „dreptul la proprietate” nu vad alt argument mai serios aici. Avem destule exemple de persoane care au aceasta proprietate cu varf si indesat, insa modul in care dispun de ea nu-i onoreaza. Asa cum nu imbratisez argumentul „prosti, da’ multi”, la fel nu agreez abordarea de genul „eu aduc banul in casa, deci facem asa cum spun eu”.

      Realizez ca aici vorbim pur si simplu despre bani, iar nu despre fericire si urmarirea ei. Asadar doar despre un factor asa-zis „igienic”, mai degraba un factor necesar (oare?), insa nu si suficient pentru a fi fericit. Subiectul mi se pare de actualitate, insa de una oarecum restransa. Fireste ca poti cumpara o leguma sanatoasa, insa la fel de bine o poti cultiva tu singur. Restul discutiei, ca ai fi putut face mai multi bani daca ai fi lucrat in domeniul tau cu eficienta mai mare, mi se pare irelevanta. Si nativii americani s-au descurcat in felul lor destul de bine fara bani pana cand le-au aparut in cale cautatorii de comori, acum cateva sute de ani.

      Articolul domnului Aligica mi se pare relevant si util, facand parte dintr-o literatura motivationala demna de o soarta mai buna. Dumnealui isi petrece timpul cu folos, facandu-si meseria, asa cum stie mai bine. Asa cum fiecare mai bine si-ar face treaba cu credinta si pasiune, lucrand pe un salariu oarecare, pentru ca, nu-i asa, munca e un privilegiu, nu un drept. Mai cu seama in era in care in unele locuri din lume joburile practic au cam disparut, in afara de cele de curtean, in care munca ar merge la fel de bine fara tine (poate intr-o alta directie, insa orisicat), atata tot ca tu ai fost angajat pentru ca te-ai potrivit mai bine ca rotita ori pentru ca ai placut mai mult „stapanirii” (nu, nu e un atac la persoana).

      Este deconcertant insa sa vezi ca punctul de pornire al articolului este negarea unor cerinte minime cuiva. Probabil ca as refuza daca vecinul mi-ar spune ca nu mai are ce manca si unde sa stea incepand de azi si m-ar ruga sa-l ospatez si sa-l gazduiesc eu, insa nu m-as simti prea bine facand asta (nu vorbesc despre cerinte minore pe care probabil le-as indeplini). As fi cu inima impacata insa daca mi-ar cere sa-i dau lui masina mea, credinta mea ori vreun alt echivalent banesc al sentimentului meu firesc pe care il nutresc pentru acest vecin.

      Eu nu prea cred in unilateralism innascut. Mi-e greu sa cred ca in viata lui dl. Aligica nu a avut vreodata si idei denumite in mod peiorativ „socialiste” ori „liberale” , fie si macar din cand in cand. Vorbesc aici de un anumit echilibru psihologic intre trasaturi dominante si cele secundare, latente samd. Citim doar articole ale dumnealui despre fascismul liberal, prostia si iresponsabilitatea celor care considera ca este oarecum normal sa aiba aproximativ zilnic ce manca, unde dormi noaptea fara sa-i manance gerul ori lupii si cu ce-si acoperi goliciunea, despre esecul politicii economice obamiste, ori despre marea mistificare a incalzirii globale. Parca as vrea sa citesc si opinia domnului Aligica legata de vreun Cuculetz japonez, lasat fara casa, masa si haine de cutremur+tsunami, in lumina exemplelor de buna practica ale guvernarii deloc „socialiste” ori „liberale” in urma trecerii uraganului Katrina.

      Disclaimer: nu iau nici un ban de la nimeni pentru aceasta postare si nici nu ma astept sa ma ajute prea mult in cariera, in viata personala ori altminteri.

  67. că nu mai merge, domnule, s-a săturat poporul de tiranie, trebuie republică!

    EFIMIŢA: Adică, zău, bobocule, de! eu, cu mintea ca de femeie, pardon să te-ntreb şi eu un lucru: ce procopseală ar fi şi cu republica?

    LEONIDA (minunat de-aşa întrebare): Ei! bravos! ş-asta-i bună! Cum, ce procopseală? Vezi asta-i vorba: cap ai, minte ce-ţi mai trebuie? Apoi, închipuieşte-ţi dumneata numai un condei, stăi să-ţi spui: mai întâi şi-întâi că dacă e republică, nu mai plăteşte niminea bir…

    EFIMIŢA: Zău?

    LEONIDA: Zău… Al doilea că fieştecare cetăţean ia câte o leafă bună pe lună, toţi într-o egalitate.

    EFIMIŢA: Parol?

    LEONIDA: Parol… Par egzamplu, eu…

    EFIMIŢA: Pe lângă pensie ?

    LEONIDA: Vezi bine; pensia e başca, o am după legea veche, e dreptul meu; mai ales când e republică, dreptul e sfânt: republica este garanţiunea tuturor drepturilor.

    EFIMIŢA (cu toată aprobarea): Aşa da.

    LEONIDA: Şi al treilea, că se face şi lege de murături.

    EFIMIŢA: Cum lege de murături ?

    LEONIDA: Adicătele că nimini să nu mai aibă drept să-şi plătească datoriile.

  68. @laur
    cred ca amestecati temele.Articolul este discutia unei paradigme existentiale:”dreptul „la hrana,adapost si asistenta medicala.Acest „drept ” nu exista.Hrana si adapostul se rezolva prin cantinele saracilor si adaposturi.Asistenta medicala prin serviciile de urgenta ale camerelor de garda.Toate la un nivel minimal,bineinteles,dar suficient pentru supravietuire.Pentru orice in plus trebuie sa muncesti si sa castigi banii necesari.
    Furturile din economie,munca la negru,coruptia,nu au legatura cu problema Cuculetz.Daca sunt eliminate statul are un venit mai mare,asistenta sociala are si ea o felie mai mare din tort.Economia creste,sunt mai multe slujbe pentru cuculetzii care vor sa munceasca,pensiile devin un sistem fezabil matematic.In niciun caz banii castigati prin eliminarea coruptiei si muncii la negru nu s-ar duce in buzunarele cuculetzilor

  69. In acest articol incercati sa ne pacaliti. Plecati de la exemplul lui „Cuculetz” si ajungeti, printr-un salt peste argumente, la „intelectualii stangii propovaduiesc tenace o formula sau alta a acestei proceduri magice prin care vidul si inactiunea se transforma in trei mese pe zi”, pentru a combate orientarea de stanga. Daca este asa cum spuneti: „avem pe de o parte pe Cuculetz si alte cateva milioane de cetateni ca el” – inseamna ca avem o problema serioasa care trebuie analizata, indiferent daca suntem de stanga sau de dreapta (sau de centru – exista si oameni care considera ca o cale de mijloc este mai corecta – printre care si eu). Incerc sa imi argumentez pozitia.
    Ati spus: <>
    Statul nu produce nimic insa, prin institutiile sale creaza, sustine si impune structura si regulile de functionare a sistemului economic si social. Daca nu ar exista statul nu ar exista nici sistem economic deoarece nimeni nu ar mai putea fi obligat sa respecte proprietatea altuia. Nu ar mai exista legi care sa o protejeze si nici politia care sa impuna respectarea lor. Proprietatea si-ar apara-o fiecare cu arma in mana.
    Ati mai spus: <>
    Nu este o alta discutie. Este aceiasi discutie insa la un grad de abstractizare mai mare. Tocmai aici este problema (si incercarea dumneavoastra de a ne pacali, prin omisiune). Cum este gandita societatea ? Sunt corecte regulile (si cele economice) dupa care functioneaza ea ? Pot cei nemultumiti de ele sa le schimbe ? Are un cetatean (sau un grup de cetateni) posibilitatea de a nu face parte din societate daca nu ii convin aceste reguli si nu le poate schimba ? Pot acesti cetateni sa isi construiasca propriul stat cu regulile decise de ei ? La toate aceste intrebari raspunsul este NU.

    Voi da cateva date statistice din SUA (tara cu economia cea mai puternica din lume) aparute in
    articolul intitulat „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” („The Middle Class in America Is Radically Shrinking”), articol aparut pe „Yahoo Finance” cu date statistice preluate de pe „Business Insider”, site care este deseori citat de alte mari publicatii, ca de exemplu New York Times – „Their original works are often times cited by other larger global publications such as the New York Times” -http://en.wikipedia.org/wiki/Business_Insider)
    (http://finance.yahoo.com/tech-ticker/the-u.s.-middle-class-is-being-wiped-out-here%27s-the-stats-to-prove-it-520657.html?tickers=^DJI,^GSPC,SPY,MCD,WMT,XRT,DIA)

    – 61 percent of Americans „always or usually” live paycheck to paycheck, which was up from 49 percent in 2008 and 43 percent in 2007.
    – The bottom 50 percent of income earners in the United States now collectively own less than 1 percent of the nation’s wealth.
    – 83 percent of all U.S. stocks are in the hands of 1 percent of the people.
    – In 1950, the ratio of the average executive’s paycheck to the average worker’s paycheck was about 30 to 1. Since the year 2000, that ratio has exploded to between 300 to 500 to one.
    – The top 10 percent of Americans now earn around 50 percent of our national income.
    – In America today, the average time needed to find a job has risen to a record 35.2 weeks.
    – More than 40 percent of Americans who actually are employed are now working in service jobs, which are often very low paying.
    – For the first time in U.S. history, more than 40 million Americans are on food stamps, and the U.S. Department of Agriculture projects that number will go up to 43 million Americans in 2011. (The food stamp program helps low-income people buy food. Although it is a federal government program, it is run by state or local agencies. – http://www.ssa.gov/pubs/10101.html)
    – Approximately 21 percent of all children in the United States are living below the poverty line in 2010 – the highest rate in 20 years.
    – A staggering 43 percent of Americans have less than $10,000 saved up for retirement.
    – Despite the financial crisis, the number of millionaires in the United States rose a whopping 16 percent to 7.8 million in 2009.

    Pe scurt, pentru cei care nu stiu engleza:
    – 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    – 50% dintre americani detin mai puti de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – 10% dintre americani castiga 50% din venitul total.
    – Timpul mediu necesar pentru a gasi o slujba este de 35,2 saptamani.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente (asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !!!
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putun de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    Aceste date arata ca regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte. Aceste reguli au fost stabilite de cei bogati si puternici (prin legi). Cu un alt set de reguli am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale „jocului” economic si social. „Scara valorilor” a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (dar asta este o alta discutie). Un singur exemplu: „Bogatia furnizeaza un mecanism important de transmitere a inegalitatilor la generatiile urmatoare. Cam jumatate dintre oamenii cei mai bogati din America au mostenit averea”.
    („Wealth provides an important mechanism in the intergenerational transmission of inequality. Approximately one half of the wealthiest people in America inherited family fortunes” – http://en.wikipedia.org/wiki/Wealth#Sociological_treatments – „Gilbert, Dennis. The American Class Structure in an Age of Growing Inequality . N.p.: Wadsworth Publishing;, 2002”)
    Dar nu au mostenit doar averea (ceea ce nu este de condamnat, insa nici nu este meritul lor) ci au mostenit si regulile „jocului” care au favorizat discrepantele economice uriase.
    Avem deci doua aspecte importante ale problemei:
    1. Regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte, mentinind in zona saraciei un procent mare din populatie.
    2. Cei care sunt dezavantajati de aceste reguli nu pot sa le schimbe (este evident, nu sunt masochisti) si nici sa isi creeze propriul stat, deci sunt condamnati la saracie.
    Este un cerc vicios din care cei saraci nu au cum sa iasa.
    Avand in vedere ca 61% dintre oameni traiesc de la un salar la altul (si asta in America nu in Romania), atunci cand unii dintre acesti oameni ajung in dificultate (temporara sau permanenta), statul are obligatia (nu optiunea, vezi „expresia vointei noastre”) sa le asigure un nivel de trai decent. Asta deoarece regulile „jocului” economic i-au impiedicat sa isi asigure singuri o rezerva pentru vremuri grele. Cei care se opun acestui lucru se opun („discret”) si schimbarii regulilor de „joc”. Schimbarea acestor reguli nu i-ar dezavantaja pe cei muncitori si bine pregatiti. Nu ar dezavantaja clasa de mijloc. Aceasta clasa de mijloc este mai afectata de actualele reguli de „joc” dupa cum se vede si din articolul „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema”, din care am citat mai sus.

  70. Daca suntem de acord ca rolul clasei de mijloc este esential, atunci te rog sa observi ca la noi IN ROMANIA (SUA e… pe alta planeta) clasa mijlocie este impiedicata sa apara. Noi venim din directie opusa, nu-i asa? In Romania, regulile jocului sunt construite astfel incat clasa mijlocie fie sa nu apara, fie sa fie starpita.

    Regula jocului in Romania o face tot propietarul celor 99% din mijloacele de productie, adica poporul-stat.

    Aligica nu ne-a pacalit cu nimic, noi ne pacalim singuri.

  71. aveti dreptate;dar lupul alfa,indiferent de culoarea politica,cand se apropie alegerile,isi hraneste haita gregara;are nevoie de voturi…

  72. „How to be a Conservative-Liberal-Socialist”

    By Leszek Kolakowski.

    Motto: „Please step forward to the rear!” This is an approximate translation of a request I once heard on a tram-car in Warsaw. I propose it as a slogan for the mighty International that will never exist.

    A Conservative Believes:

    1. That in human life there never have been and never will be improvements that are not paid for with deteriorations and evils; thus, in considering each project of reform and amelioration, its price has to be assessed. Put another way, innumerable evils are compatible (i.e. we can suffer them comprehensively and simultaneously); but many goods limit or cancel each other, and therefore we will never enjoy them fully at the same time. A society in which there is no equality and no liberty of any kind is perfectly possible, yet a social order combining total equality and freedom is not. The same applies to the compatibility of planning and the principle of autonomy, to security and technical progress. Put yet another way, there is no happy ending in human history.

    2. That we do not know the extent to which various traditional forms of social life–families, rituals, nations, religious communities–are indispensable if life in a society is to be tolerable or even possible. There are no grounds for believing that when we destroy these forms, or brand them as irrational, we increase the chance of happiness, peace, security, or freedom. We have no certain knowledge of what might occur if, for example, the monogamous family was abrogated, or if the time-honored custom of burying the dead were to give way to the rational recycling of corpses for industrial purposes. But we would do well to expect the worst.

    3. That the idee fixe of the Enlightenment–that envy, vanity, greed, and aggression are all caused by the deficiencies of social institutions and that they will be swept away once these institutions are reformed– is not only utterly incredible and contrary to all experience, but is highly dangerous. How on earth did all these institutions arise if they were so contrary to the true nature of man? To hope that we can institutionalize brotherhood, love, and altruism is already to have a reliable blueprint for despotism.

    A Liberal Believes:

    1. That the ancient idea that the purpose of the State is security still remains valid. It remains valid even if the notion of „security” is expanded to include not only the protection of persons and property by means of the law, but also various provisions of insurance: that people should not starve if they are jobless; that the poor should not be condemned to die through lack of medical help; that children should have free access to education–all these are also part of security. Yet security should never be confused with liberty. The State does not guarantee freedom by action and by regulating various areas of life, but by doing nothing. In fact security can be expanded only at the expense of liberty. In any event, to make people happy is not the function of the State.

    2. That human communities are threatened not only by stagnation but also by degradation when they are so organized that there is no longer room for individual initiative and inventiveness. The collective suicide of mankind is conceivable, but a permanent human ant-heap is not, for the simple reason that we are not ants.

    3. That it is highly improbable that a society in which all forms of competitiveness have been done away with would continue to have the necessary stimuli for creativity and progress. More equaliity is not an end in itself, but only a means. In other words, there is no point to the struggle for more equality if it results only in the leveling down off those who are better off, and not in the raising up of the underprivileged. Perfect equality is a self-defeating ideal.

    A Socialist Believes:

    1. That societies in which the pursuit of profit is the sole regulator of the productive system are threatened with as grievous–perhaps more grievous–catastrophes as are societies in which the profit motive has been entirely eliminated from the production-regulating forces. There are good reasons why freedom of economic activity should be limited for the sake of security, and why money should not automatically produce more money. But the limitation of freedom should be called precisely that, and should not be called a higher form of freedom.

    2. That it is absurd and hypocritical to conclude that, simply because a perfect, conflictless society is impossible, every existing form of inequality is inevitable and all ways of profit-making justified. The kind of conservative anthropological pessimism which led to the astonishing belief that a progressive income tax was an inhuman abomination is just as suspect as the kind of historical optimism on which the Gulag Archipelago was based.

    3. That the tendency to subject the economy to important social controls should be encouraged, even though the price to be paid is an increase in bureaucracy. Such controls, however, must be exercised within representative democracy. Thus it is essential to plan institutions that counteract the menace to freedom which is produced by the growth of these very controls.

    So far as I can see, this set of regulative ideas is not self-contradictory. And therefore it is possible to be a conservative-liberal-socialist. This is equivalent to saying that those three particular designations are no longer mutually exclusive options.

    As for the great and powerful International which I mentioned at the outset–it will never exist, because it cannot promise people that they will be happy.

    From Leszek Kolakowski, Modernity on Endless Trial (University of Chicago, 1990).

  73. Imi voi posta din nou comentariul deoarece se pare ca software-ul dvs. interpreteaza anumite caractere ca si cod HTML si astfel a eliminat anumite pasaje.

    In acest articol incercati sa ne pacaliti. Plecati de la exemplul lui „Cuculetz” si ajungeti, printr-un salt peste argumente, la „intelectualii stangii propovaduiesc tenace o formula sau alta a acestei proceduri magice prin care vidul si inactiunea se transforma in trei mese pe zi”, pentru a combate orientarea de stanga. Daca este asa cum spuneti: „avem pe de o parte pe Cuculetz si alte cateva milioane de cetateni ca el” – inseamna ca avem o problema serioasa care trebuie analizata, indiferent daca suntem de stanga sau de dreapta (sau de centru – exista si oameni care considera ca o cale de mijloc este mai corecta – printre care si eu). Incerc sa imi argumentez pozitia.
    Ati spus: *Ca tu sa ai un „drept”, cineva trebuie sa aiba o „obligatie”. Ai dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit etc?! Bun. Atunci cineva are obligatia sa ti le asigure. Cine? Daca spui „Statul” sau „Societatea” nu faci decat sa reconfirmi ca nu iti exerciti dreptul elementar de a-ti folosi creierul din dotare. Statul e o abstractie. El nu produce nimic. Niste oameni trebuie sa produca incaltamintea, hrana si locuintele in discutie.*
    Statul nu produce nimic insa, prin institutiile sale creaza, sustine si impune structura si regulile de functionare a sistemului economic si social. Daca nu ar exista statul nu ar exista nici sistem economic deoarece nimeni nu ar mai putea fi obligat sa respecte proprietatea altuia. Nu ar mai exista legi care sa o protejeze si nici politia care sa impuna respectarea lor. Proprietatea si-ar apara-o fiecare cu arma in mana.
    Ati mai spus: *Statul … transfera institutional si legal obligatia de a te hrani si imbraca in sarcina unor oameni, fiinte in carne si oase ca si tine. Modul in care o face: impozite, taxe, rechizitii, confiscari etc., e alta discutie.*
    Nu este o alta discutie. Este aceiasi discutie insa la un grad de abstractizare mai mare. Tocmai aici este problema (si incercarea dumneavoastra de a ne pacali, prin omisiune). Cum este gandita societatea ? Sunt corecte regulile (si cele economice) dupa care functioneaza ea ? Pot cei nemultumiti de ele sa le schimbe ? Are un cetatean (sau un grup de cetateni) posibilitatea de a nu face parte din societate daca nu ii convin aceste reguli si nu le poate schimba ? Pot acesti cetateni sa isi construiasca propriul stat cu regulile decise de ei ? La toate aceste intrebari raspunsul este NU.

    Voi da cateva date statistice din SUA (tara cu economia cea mai puternica din lume) aparute in
    articolul intitulat „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” („The Middle Class in America Is Radically Shrinking”), articol aparut pe „Yahoo Finance” cu date statistice preluate de pe „Business Insider”, site care este deseori citat de alte mari publicatii, ca de exemplu New York Times – „Their original works are often times cited by other larger global publications such as the New York Times” -http://en.wikipedia.org/wiki/Business_Insider
    ( http://finance.yahoo.com/tech-ticker/the-u.s.-middle-class-is-being-wiped-out-here%27s-the-stats-to-prove-it-520657.html?tickers=^DJI,^GSPC,SPY,MCD,WMT,XRT,DIA )

    – 61 percent of Americans „always or usually” live paycheck to paycheck, which was up from 49 percent in 2008 and 43 percent in 2007.
    – The bottom 50 percent of income earners in the United States now collectively own less than 1 percent of the nation’s wealth.
    – 83 percent of all U.S. stocks are in the hands of 1 percent of the people.
    – In 1950, the ratio of the average executive’s paycheck to the average worker’s paycheck was about 30 to 1. Since the year 2000, that ratio has exploded to between 300 to 500 to one.
    – The top 10 percent of Americans now earn around 50 percent of our national income.
    – In America today, the average time needed to find a job has risen to a record 35.2 weeks.
    – More than 40 percent of Americans who actually are employed are now working in service jobs, which are often very low paying.
    – For the first time in U.S. history, more than 40 million Americans are on food stamps, and the U.S. Department of Agriculture projects that number will go up to 43 million Americans in 2011. (The food stamp program helps low-income people buy food. Although it is a federal government program, it is run by state or local agencies. – http://www.ssa.gov/pubs/10101.html )
    – Approximately 21 percent of all children in the United States are living below the poverty line in 2010 – the highest rate in 20 years.
    – A staggering 43 percent of Americans have less than $10,000 saved up for retirement.
    – Despite the financial crisis, the number of millionaires in the United States rose a whopping 16 percent to 7.8 million in 2009.

    Pe scurt, pentru cei care nu stiu engleza:
    – 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    – 50% dintre americani detin mai puti de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – 10% dintre americani castiga 50% din venitul total.
    – Timpul mediu necesar pentru a gasi o slujba este de 35,2 saptamani.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente (asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !!!
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putun de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    Aceste date arata ca regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte. Aceste reguli au fost stabilite de cei bogati si puternici (prin legi). Cu un alt set de reguli am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale „jocului” economic si social. „Scara valorilor” a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (dar asta este o alta discutie). Un singur exemplu: „Bogatia furnizeaza un mecanism important de transmitere a inegalitatilor la generatiile urmatoare. Cam jumatate dintre oamenii cei mai bogati din America au mostenit averea”.
    („Wealth provides an important mechanism in the intergenerational transmission of inequality. Approximately one half of the wealthiest people in America inherited family fortunes” – http://en.wikipedia.org/wiki/Wealth#Sociological_treatments – „Gilbert, Dennis. The American Class Structure in an Age of Growing Inequality . N.p.: Wadsworth Publishing;, 2002”)
    Dar nu au mostenit doar averea (ceea ce nu este de condamnat, insa nici nu este meritul lor) ci au mostenit si regulile „jocului” care au favorizat discrepantele economice uriase.
    Avem deci doua aspecte importante ale problemei:
    1. Regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte, mentinind in zona saraciei un procent mare din populatie.
    2. Cei care sunt dezavantajati de aceste reguli nu pot sa le schimbe (este evident, nu sunt masochisti) si nici sa isi creeze propriul stat, deci sunt condamnati la saracie.
    Este un cerc vicios din care cei saraci nu au cum sa iasa.
    Avand in vedere ca 61% dintre oameni traiesc de la un salar la altul (si asta in America nu in Romania), atunci cand unii dintre acesti oameni ajung in dificultate (temporara sau permanenta), statul are obligatia (nu optiunea, vezi „expresia vointei noastre”) sa le asigure un nivel de trai decent. Asta deoarece regulile „jocului” economic i-au impiedicat sa isi asigure singuri o rezerva pentru vremuri grele. Cei care se opun acestui lucru se opun („discret”) si schimbarii regulilor de „joc”. Schimbarea acestor reguli nu i-ar dezavantaja pe cei muncitori si bine pregatiti. Nu ar dezavantaja clasa de mijloc. Aceasta clasa de mijloc este mai afectata de actualele reguli de „joc” dupa cum se vede si din articolul „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema”, din care am citat mai sus.

  74. Ii vad tot timpul pe Cuculetzi in padurea din spatele casei parintilor.

    In mediu rural se gaseste cea mai mare densitate de cuculetzi.

    Un cuculetz respecta proverbul vara sanie si iarna car. Sa explic. El taie de jur-imprejur coaja copacilor astfel: primavara pe cea a copacilor maturi- la baza, toamna pe cea a copacilor tineri. De ce? pentru ca daca le tai coaja, copacii mor, astfel el ii va putea dobora fara sa fie acuzat ca a taiat din padure verde- „era uscat, sefu’!”. Copacii maturi se usuca pana in iarna- si ii poate folosi ca lemn de foc. Iar primavara, cuculetzul are nevoie de araci , deci se duce si rupe tot puietul pe care l-a decojit in toamna anterioara. In cazul in care Cuculetzul e prins, in cel mai rau caz el se alege cu o amenda pe care el nu o va plati in vecii vecilor. Cuculetzul se descurca , iar pentru unii, copiii sunt vazuti ca o noua sursa de venit, dar asta e o alta poveste.

  75. Totul e asa de simplu cand se rezuma la exemple din astea gen Cuculetz (sau eventual Carol al II-lea, pentru ailalti). Numai ca in viata reala e nitelus mai complicat.

  76. pe blogul lui Costi Rogozanu a aparut azi un citat al unui sovietic despre care Cuculetz precis nu stia:

    “e dreptul fiecărui pămîntean să zboare în cosmos. Măcar o dată”

    Probabil, teoria completa a lui Cuculetz ar trebui sa sune asa:

    „Fiecare fiinta umana are dreptul la trei mese pe zi, un loc calduros de dormit pe timp de noapte, o pereche de incaltari si inbracaminte, asistenta medicala gratuita si sa zboare in cosmos macar o data (tot gratis). restul e vrajeala…”

  77. „Logica de mai sus ni se pare absurda. Dar o sa fim surprinsi de numarul imens de intelectuali, politicieni, jurnalisti si poporeni care subscriu unei forme sau alta a acestei teorii. Nu numai la noi, ci peste tot in lume. Numele teoriei este socialism. Rezultatul aplicarii se numeste, mai devreme sau mai tarziu, criza si ruina economica.”

    Depinde ce se intelege prin termenul „socialism”. Am vazut mai demult ca unii americani cu simpatii republicane obisnuiesc uneori sa ironizeze statele scandinave atribuindu-le in mod colectiv numele de „Uniunea Socialista Scandinava”. Culmea e insa ca unele sondaje recente ce studiau gradul de satisfactie al populatiei privind calitatea vietii ii plaseaza tocmai pe scandinavi pe locurile fruntase. Iar in ce priveste criza economica manifestata pe plan european nu prea am vazut sa apara in presa stiri cu iz catastrofic apropo de evolutia economica a statelor scandinave(cu exceptia cazului particular al Islandei), spre deosebire de cazul Greciei, Portugaliei si Spaniei. Asa ca se pare ca cel putin scandinavilor „socialismul” le prieste si nu i-a dus inca la ruina. :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al Centrului de Analiza si Dezvoltare Institutionala din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro