sâmbătă, septembrie 19, 2020

PSD și jocul de-a prezidențiabilii

Congresului PSD din data de 29 iunie îi revine misiunea de a alege noua garnitură de conducere a partidului, începând cu cea mai importantă funcție, aceea de președinte. Un alt congres care se va desfășura, conform doamnei Viorica Vasilica – Dăncilă, o lună mai târziu va desemna persoana care va reprezenta partidul la alegerile prezidențiale din noiembrie. Se pare că până la data Congresului cu pricina analiștii, consultanții politici și sociologii aflați în solda social-democraților români testează popularitatea a tot felul de personalități, cele mai multe, dacă nu cumva chiar în totalitate din afara partidului (mai sunt totuși excepții de genul d-nei Firea ori a domnilor Fifor și Teodorovici), care ar urma să fie invitate să salveze, în calitate de candidați, onoarea și credibilitatea, altminteri demult pierdute ale PSD. Ca să nu mai punem la socoteală că nici toți posibilii prezidențiabili nu sunt chiar foarte onorabili. Aceasta nefăcând decât să mai confirme o dată adevărul conținut în proverbul Cine se aseamănă se adună.
Aproape săptămânal la bursa zvonurilor se mai adaugă câte un nume. În urmă cu vreo două săptămâni pe piață a fost lansat numele moderatorului de televiziune Mihai Gâdea. Sper să nu fi fost vorba decât despre un exercițiu de imaginație, imaginație stimulată de onorariile grase pe care i le plătește trustul familiei Voiculescu, a d-lui Ion Cristoiu. Cine își amintește celebra discuție din studiourile Antenei 3 dintre dl. Gâdea și fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu nu are cum să nu știe cât de slab este dl. Gâdea în cazul unei confruntări tête-à-tête de un anume nivel intelectual. Fiindcă una este să lansezi în eter calomnii, bârfe, zvonuri, să scoți pe gură imprecați și orice altceva din ceea ce ți-a ordonat patronul și alta să ai, să îți susții și argumentezi propriile opinii ori să eviți capcanele întinse de cineva de departe mult mai inteligent ca tine. Pare-se că, totuși, dl. Gâdea nu a fost decât o fantezie ieșită din tot mai sleita capacitate de a inventa scenarii și a crea senzații a d-lui Cristoiu. Cum altfel s-ar explica eforturile depuse preț de o întreagă ediție a emisiunii Sinteza zilei de angajatul familiei Voiculescu spre a nega până și o minimă posibilitate de candidatură?
Mai înainte s-a vorbit despre o posibilă candidatură a academicianului clujean Ioan-Aurel Pop. De data aceasta, lucrurile stau cu totul altfel. Dl. Pop este mai întâi de toate ceea ce se cheamă un mare intelectual.O personalitate cu certe vederi de stânga, un om de remarcabilă cultură, o somitate în adevăratul și cel mai profund sens al cuvântului. Un redutabil istoric, un om al cărții, al arhivelor și al bibliotecii. Ieșirile domniei-sale în spațiul public sunt întotdeauna bine cumpănite, interesante, chiar dacă foarte adesea generatoare de controverse. Celor pe care le-a stârnit datorită felului său de a privi dintr-o perspectivă apăsat patriotică, uneori pe alocuri chiar naționalistă istoria României, li s-au adăugat enervările dar și dezamăgirile provocate o serie întreagă de luări de poziție relativ conservatoare, adesea cum nu se poate mai convenabile puterii actuale, avute în calitate de președinte al Academiei Române. Ca să nu mai vorbesc despre acuzațiile ce i s-au adus că ar fi fost cândva în oareșicari relații cu băieții cu ochii albaștri. Nu mai revin acum asupra acestei din urmă teme, m-am pronunțat în privința ei la vremea respectivă, nu am ascuns că am în privința d-lui Pop o anume subiectivitate, mă mulțumesc doar să repet că am toate motivele să cred dar și să sper că nimic din toate acestea nu se verifică. Cert e că în urmă cu mai mult de o lună dl. Pop a emis un comunicat cum nu se poate mai limpede și categoric în care nega orice intenție de candidatură. Trag nădejde că de atunci și până astăzi nu s-a schimbat nimic. Că dl. Pop este același om lucid și cu capul pe umeri pe care îl cunosc de aproape 40 de ani. Și numai fiindcă PSD este mult prea rău famat și din cale afară de compromis pentru ca numele d-lui Pop să fie măcar asociat cu un partid care a făcut atât de mult țării.
În urmă cu două-trei zile a ieșit pe piață zvonul potrivit căruia PSD ar testa șansele electorale pentru funcția prezidențială ale d-lui Mircea Diaconu. Un actor de primă mână, fost liberal, ajuns în urmă cu patru ani europarlamentar, candidatura lui pretins independentă beneficiind pe față de sprijinul PSD și al Antenelor voiculesciene. Nu știu ca până la ora scrierii acestui comentariu, dl. Diaconu să fi ieșit în spațiul public spre a confirma sau infirma intenția de candidatură. Știu doar că în urmă cu ceva vreme binecunoscutul actor și-a anunțat intenția retragerii din viața politică ( e de sperat că nu și de pe scenele de teatru), a savurării deliciilor vieții la țară și a artei de a fi bunic.
Nu am nici cea mai mică îndoială că până la Congresul din iulie alte și alte nume vor fi testate ca posibili prezidențiabili ai PSD. Faptul că social-democrații români se văd în situația umilitoare de a recurge ori măcar de a lua în calcul apelul la candidați din afara partidului mi se pare mai mult decât edificator pentru starea de epuizare a formațiunii politice cu pricina. Iar amânarea lansării pe piață a candidatului nu înseamnă nimic altceva decât scăderea șanselor acestuia de a obține un scor cât de cât onorabil.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Când se „testează” candidați din afară este un semn mai mult decât clar că nu e nimic înâuntru și că partidele sunt niște cutii goale pe care se cațără unii și alții pentru a ajunge la putere. Totodată, mai este și-un semn al incapacității de schimbare și adaptare. La fel a făcut PNL-ul cu Johanis, cu Rareș Bogdan.Asta o fi democrația: să aștepți ca un magician nevăzut să scoată iepuri din joben?

    • Sa nu uitam ca si d-na Firea este tot adusa din afara, din lipsa de personalitati cu trecere la populatie in pepiniera interna a psd. Ca tot a fost mentionat aici Gâdea…

      E cam clar ca PSD are niste frustrari legate de intelectuali.
      Aia vechii care au nivel vizibil superior gastii, sunt cam trecuti si mai spun si lucruri traznite ca d-na Andronescu, nu te poti baza… ailaltii mai tineri, sunt doar autodeclarati intelectuali, pe baza unor diplome cam fragile scrise pe hartie de ziar, hartie care eventual se poate folosi in alte scopuri (C. Radulescu „grupul nostru de oameni intelectuali” – amuzant).
      In realitate PSD pastreaza reticenta pe care o impunea pcr fata de intelectuali: nu sunt de incredere.
      Grea problema pt PSD :-)

    • Atat in politica cat si economie in situatiii de criza este bine sa apelezi la consultanta cat si solutii din exterior care la prima vedere nu au nimic in comun cu problematica care trebuie rezolvata,
      proverbul ” nu vezi padurea din cauza pomilor” avand un rol si rost bine determinat.
      Johannis a castigat alegerile pt ca a fost „outsider” n-a facut parte din intestinele politiciii dambovitene si a putut fara sa tina de cont de jaloanele partidului sa-si impuna propriul stil de reprezentare, el neavand atributii decizionale in politica zi de zi a tarii.
      Rares Bogdan a fost scos precum iepurele din joben cu un rezultat fullminant la alegerile europarlamentare, fostul sau patron Gusa facilitand, in sens negativ, hotararea de a se implica in politica, zilele sale la Realitatea fiind oricum numarate.
      Un politician sau partid politic care nu doreste sa ajunga la putere nu poate fi „sexy” pentru alegatori si eligibil.
      Testarea candidatilor normal ca se face in presa, de multe ori aceste teste fiind doar baloane mediatice, umplutura cum se spune.
      Vom vedea pe cine va alege PSD-ul drept candidat insa nici cu „Patriarhul Romaniei” nu vor reusi sa castige alegerile prezidentiale, dupa opinia mea candidatii care vor ramane va fi Johannis si Ciolos daca acesta va dori sa devina prezidentiabil, ambele variante fiind bune.

  2. Mircea Diaconu, un mare actor, dar un mic cetățean… Sper să fi învățat ceva din experiența sa politică.

  3. Atentie la pupincurism! De unde si pana unde este Mircea Diaconu un mare actor? Si cum ati ajuns la concluzia ca Pop e un mare intelectual? Probabil ca mesajul meu nu va trece!

  4. Stati ca mai auzisem si de Dan Puric ca ar vrea sa candideze. Poate era doar un zvon… Cica ar avea un impact destul de mare asupra acelui electorat indobitocit care chiar crede ca NATO/UE reprezinta dusmanii nostri externi. Sa nu ne mire daca vor scoate din joben te miri ce candidat din asta cu priza mare la public, un fel de Zelensky din Ucraina. Puric are capacitatea de a atinge coarda sensibila religioasa a romanasilor simpli.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe

Tu vei muri de bătrânețe. Eu voi muri din cauza schimbărilor climatice. Tânăra care poartă pancarta pe care se...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.