PSD – De la natura intrinsec comunistoidă la tentația național-socialistă

Dacă mai aveam nevoie de vreo dovadă că ceea ce s-a întâmplat în săptămână 16-22 decembrie 1989 a fost un sacrificiu uitat și că rezultatele acestuia s-au dus demult pe apa sâmbetei, odată ciu apariția comunistului Ion Iliescu, cu înființarea Consiliului Frontului Salvării Naționale, cu transformarea FSN în partid politic, cu votul din Duminica Orbului din anul 1990, această confirmare a venit în ziua de 16 decembrie 2018.
Odată cu ședința de duminica trecută a Consiliului Național al PSD în care nu doar Liviu Dragnea, ci și majoritatea vorbitorilor, dar și cei care au avut răbdarea de a sta să îi asculte pe aceștia ca și neobrăzarea de a-i recompensa, precum pe vremuri pe Nicolae Ceaușescu, cu aplauze, ovații, scandări ne-au confirmat că România nu numai că se îndreaptă într-o direcție complet greșită, total neconformă principiilor Uniunii Europene, ci se află pe marginea prăpastiei.. Aceasta însemnând recăderea pradă dictaturii, așa cum și-o doresc cei care conduc astăzi PSD-ul. Partid care, naturii sale de esență comunistoidă, afirmată ca atare încă din ziua în care a fost creat de numitul Iliescu Ion, i-a asociat în vremea din urmă o componentă național –socialistă din ce în ce mai vizibilă.
Sigur, nu e pentru prima dată când indivizii cu școală puțină, posesori de diplome de la Universități de nivelul celei fondate încă din anul 1990 de fostul cadrist al Ministerului Învățământului din perioada ceaușistă, Aurelian Bondrea – și am în vedere când spun asta fabrica de certificate universitare „Spiru Haret”, nu că în privința altor pretinse instituții universitare de același nivel și de aceeași teapă lucrurile ar sta altfel- debitează enunțuri agresiv-naționaliste. Anti-europene, în contradicție evidentă cu ceea ce ar presupune apartenența României la Uniunea Europeană.
Năzdrăvăniile scoase pe gură duminica trecută de un ins de teapa lui Marian Oprișan ori de încă și mai dezgustătorul președinte al partidului, dl. Liviu Nicolae Dragnea, dovedesc că PSD devine voit, programatic, un partid extremist, xenofob, anti-european, anti-capitalist, anti-corporații și anti-multinaționale. Că în cei doi ani care au trecut de la victoria lui alegerile din data de 11 decembrie 2016 nu a fost preocupat doar de subordonarea totală a justiției interesului politic, de salvarea de la închisoare a inculpatului de rang înalt Liviu Nicolae Dragnea care devine cu fiecare zi ce trece un amestec tot mai primejdios între Hitler, Stalin și Nicolae Ceaușescu, ci s-a și transformat vizibil. A devenit un partid cu o conduită puternic fascistoid- bolșevică.
Așa se face că o non-valoare absolută, un hidos produs al tranziției ultra-prelungite, așa cum este sus-menționatul domn Oprișan din Vrancea este aplaudat la scenă deschisă atunci când în plină ședință slobozește, pe gura-i urât mirositoare, aberația că România va trebui să aibă după alegerile prezidențiale din anul 2019 obligatoriu un președinte de etnie română. Și nimeni dintre cei prezenți în sală nu socotește de cuviință să intervină. Să plece trântind zgomotos ușa.
Să înțelegem oare că PSD, în imensa lui prostie, stimulează discriminarea și că foarte curând va trece la prigoana celor de alte etnii? Că acestora li se va lua dreptul de a alege și de a fi ales? Că se va pune stavilă liberei exercitări a drepturilor democratice? Că, Doamne ferește!, închisorilor înființate de comuniști, strămoșii pesediștilor de astăzi, comuniști care, la un moment dat, i-au primit cu mare generozitate în rândurile lor pe legionari, le vor lua locul lagărele de concentrare destinate nu numai celor de altă etnie, ci și celor care nu cred în nebunia pesedistă? Care își vor dori pe mai departe să aibă dreptul să gândească, să vorbească, să se miște, să se manifeste liber.
Mi- e foarte greu să spun dacă au dreptate cei care cred că Liviu Nicolae Dragnea are urgentă nevoie de asistență medicală. Ori că adevărat spun cei ce spun că Dragnea face totul deliberat, în disprețul lumii. Sunt însă absolut sigur că de la Revoluție încoace, România trece prin cea mai neagră etapă a istoriei sale. Țara, democrația și românii sunt expuse celor mai cumplite derapaje.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro