duminică, mai 22, 2022

Puțină gramatică: sticle incendiate (sic!)

Deși la prima vedere eroarea pare o simplă greșeală de editare, dacă facem efortul să căutăm expresia pe Google ne putem convinge că expresia sticle incendiate este în realitate un trend. Sau o memă dacă folosim termenul consacrat de Richard Dawkins!

Probabil la un moment dat cineva a făcut o greșeală (nu contează dacă a fost greșeală de editare sau s-a datorat inculturii), iar apoi această greșeală a fost propagată din motive de necunoaștere a sintagmei sticlă incendiară –„cocktail Molotov”. Sticlă „incendiată” nu înseamnă nimic: incendiu se referă la un foc de mari dimensiuni (iar o sticlă nu poate fi prea mare) și, în plus, sticla nu este inflamabilă…

Din păcate, este jenant ca acest gen de greșeli să fie distribuite de televiziuni cu impact, căci cei cu educație precară își pot însuși sintagma!

P.S. În mod amuzant, deși ceasul indică ora 20.30, burtiera anunță că la ora 21.00 sediul PSD a fost atacat! Probabil intenția a fost să se anunțe că la ora 21.00 se va discuta despre subiectul respectiv, însă realizarea este defectuoasă!

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Dar la ce ora au fost incendiate sticlele? Poate ca clarvazatorii tv stiau ca se pune la cale.

    Va mai aduceti aminte de sloganul „Noi facem stirile!” ??
    Tot de pe la ei.
    Nu stiu daca era deja A3 sau inca, numai A1, Alessandra Stoicescu… cred… dar nu gasesc pe nicaieri
    Pe aia am inteles-o intr-un sens destul de direct: „Stirile sunt asa cum le facem noi!”

  2. Din perspectiva moleculei de oxid de siliciu, poate că sticla a fost incendiată. :) Doar vorbim de acelaşi tip de specialişti precum insul cu găina care a născut pui vii. :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Borza
- expert IT (20 de ani experiență); - președinte al Asociației dexonline (2012-prezent); - programator la dexonline (2004-prezent); - studii de lingvistică computațională (Academia Română, 2002-2003); - bursă de studii postuniversitare (Politecnico di Torino, 2000); - absolvent al Facultății de Matematică (Universitatea din București, 1998); - master al Facultății de Electronică (Politehnica din București, 1997);

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro