vineri, ianuarie 22, 2021

Pufulica si Romania tihnita

Ei isi apara bogatia si nevoile, mai putin neamul. Pun o gorila ca Zgonea, lacatus-mecanic devenit sef peste deputati, sa dea cu basca de pamint si sa faca pe dracu in patru sa treaca legile care ii scapa colegii de cosmarul puscariei.

Parlamentarii care vor sa-si scoata din puscarii colegii de furt, care vor pentru ei insisi protectie in fata furtului prin super-imunitate, au lasat de-o parte fricile cu sanctiuni, avertismente sau trageri de urechi venite de la Bruxelles, Londra sau Washington. E mult mai grava o amenintare venita de la baronii din teritoriu( vezi caderea guvernului Ungureanu si miscarea lui Frunzaverde de anul trecut) decit orice sanctiune cu Schengen sau MCV.

Nu te pui cu baronii, pentru ca dispari. Ei te-au facut parlamentar, ei te omoara. Iar cind jivinele astea se simt amenintate de DNA sau ANI, se iaste prapadul. Cind ai 70 la suta in parlament e strigator la cer sa asisti pasiv cum procurori ii salta pe capete pe cei care au cotizat la accederea acestei majoritati la ciolan. Daca ne uitam atent la ziua de marti, 10 decembrie 2013, martea neagra a guvernarii cum au numit-o Aligica, Tapalaga sau Pantazi, putem intelege si antrenamentul din vara lui 2012. Atunci nu graiau ca reprezentanti ai unei majoritati. Erau la incalzire. Acum pot face orice, si fac.

O au de partea lor pe Pufulica, prototipul votantului cretin care nu pricepe si nici nu incearca sa priceapa ce e cu justitia, cu legile, cu coruptia sau cu statul de drept.

I se spune ca traieste intr-o Romanie tihinita si ii ajunge. Din cind in cind, Pufulica e mingiiata pe cap si i se mai arunca niscaiva oscioare. E prostita sistematic de o presa care trebuie s-o convinga ca daca are ce pune masa e suficient. Pufulica are parte seara de seara de scandaluri care tisnesc din ecranul televizorului, are mintea ocupata si nu se intreaba ce ispravi mai fac indivizii pe care i-a trimis in parlament si care ii servesc doct povesti cu Europa care isi baga coada in trebile interne. Asa se atinge si naturelu simtitor, caci Pufulica e si patrioata. Chiar rasista si antisemita. Si tine si traditia. Asa ca perioada marii relaxari nationale, care incepe in decembrie cu paranghelia numita ziua nationala, cu fasole, tuica fiarta si sorici, si sfirseste undeva dupa Sfintul Ioan, adica pe la jumatatea lui ianuarie, e numai buna pentru ca alesii Pufulicai sa puna la cale matrapazlicuri care i-ar face invidiosi pina si pe politicienii din lumea a treia.

Cind se va trezi, daca se va trezi, Pufulica se va uita mirata la o tara rupta de realitatile europene, pirjolita de cele citeva sute de clanuri care vor controla absolut tot in materie de politica, administratie si economie. Ca va fi prea tirziu, asta e o problema care o depaseste. Ea o sa creada ca traieste tot intr-o Romanie tihnita.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. De atâta scărpinat între coarne, mioritica Pufulica (nume care va da viaţă, cred eu, multor jocuri de cuvinte) a început să creadă că este şi ea dulău, ca şi cei pe care îi admiră şi invidiază atâta şi de care se lasă condusă. Aşa că i s-a năzărit şi ei să alerge după ciolane, uitând că ar trebui să se hrănească doar strict vegetarian.
    Aceasta este baza corupţiei de aici. Alegătorul se plânge de clasa politică de la noi, calificând societatea din România pe drept ca fiind o cleptocraţie, dar contribuie din plin la aceasta prin alegerea tâmpă pe care o face de frică să nu-şi piardă ciolănaşul îngropat în economia subterană.
    (Se trece cu vederea faptul că printr-o astfel de alimentaţie împotriva naturii a apărut la vite boala BSE. Varianta sa mioritică va fi, după cum ne arată simptomele deja cunoscute, deosebit de virulentă.)

  2. Romania tihnita a Pufulicai va dura pina cind nu i se vor mai garanta ajutoarele sociale. Ai atins-o la pomeni, se revolta nedreptatea in ea si incropeste niste cuvinte de revolta. Iar o bita se procura usor.

    Pufulica pensionara, a carei tihna a fost distrusa anul trecut de tiranul suspendat, si-o fi recapatat parchetul de la vila Dante, pe care nefericitul i-l furase? Pentru care ii ingaduise ponta sa-si urle revolta? Sau se indigneaza si acum, cind „capitalisti imputiti si asupritori” au primit de la slugile lui ponta celebra vila in a carei piscina, tiranul isi spala zilnic pacatele?

  3. Sa fim relaxati, Pufulica va sta cuminte in fata televizorului!

    Pentru ca nu-i poate nimeni explica faptul ca nu poate manca fara a munci pentru hrana: n-ar fi „politically correct” sa-i spui asta. Si chiar daca cineva ar indrazni sa-i spuna, n-ar intelege – cum adica nu are dreptul sa primeasca, chiar daca nu face nimic? Oare asta nu-i incalca „drepturile”?

    Pufulica scoate cu regularitate „litiere” de mici Pufulici, pe care statul trebuie sa-i creasca. Cum adica din banii cui? Pai nu sunt unii care muncesc in tara asta? Sa le fie rusine, nenorocitii dracului, ca primesc leafa dar nu mi-o cedeaza mie (asa, cam in procent de 60%), ca sa-mi ostoiesc stresul existential la carciuma satului.

    Pufulica este dincolo de logica: ea are logica ei, in care vrea sa-si pastreze privilegiile de apartinator al sociatatii fara a-si asuma sarcinile si responsabilitatile aferente: ea EXISTA, deci are drepturi, si vai de cel care indrazneste sa i le incalce. Pufulica ESTE, si ESTE datorita (din cauza?) votului universal…

    Ati vrut democratie? Acum o aveti, cu Pufulicile aferente!

    Bun, si concluzia care ar fi (ca sa nu fiu acuzat ca sunt bun doar de critica, fara a oferi solutii alternative)?
    Pai este simpla: nu prin iesirea in strada, ca sa incasam bate in cap de la jandarmi. Ci prin reactii economice, cele care vor mobiliza (inclusiv) Pufulicile, slabind totodata puterea statului:

    1. Greva fiscala. Stiti ce inseamna: refuzul de a plati taxele aberante impuse de guvernanti. Ca veni vorba, am asistat la aplicarea acesteia intr-un stat „ceva” mai civilizat si democratic: Canada. Iar guvernantii au renuntat…

    2. „Bank run”. Nu stiti ce inseamna? Va spun eu: retragerea tuturor fondurilor detinute in banci. Evident, aceasta va avea repercusiuni asupra afacerilor dumneavoastra, dar are sansa sa genereze un faliment bancar generalizat (vedeti „rezerve fractionare” daca nu stiti la ce ma refer). Cine credeti ca finanteaza statul (pe banii dumneavoastra)? Nu Pufulicile, in caz ca mai aveati dubii in aceasta privinta.

    Iar daca „Pufulicele” se vor opune, lasati-le s-o faca (doar e democratie). Explicati-le doar ca vor fi obigate sa se auto-finanteze, pentru ca placinta s-a terminat! Sau ca (cel putin) dumneavoastra nu mai sunteti dispusi s-o faceti, astfel incat devine inutil sa va obilge „statul” s-o impartiti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Dragos Ghitulete
Dragos Ghitulete
Jurnalist, a realizat de emisiuni la RFI Romania si Radio Romania. Talk-show-urile gazduite de el au fost premiate in 2007 de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, iar in 2008 de Clubul Roman de Presa. "Gluma ruseasca" este ultima sa carte, publicata la Cartea Romaneasca.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.