joi, martie 28, 2024

Purificare, sociopatie și genocid (patru decenii de la Khmerii Roșii și două de la Srebrenița)

Ceea ce s-a petrecut in timpul dictaturii Khmerilor Rosii in Cambodgia intre 1975 si 1979 depășește imaginația, ține de acea non-reprezentabilitate care este asociată cu Holocaustul si cu paginile cele mai inspăimantătoare legate de Gulag. Nu a fost vorba doar de un infern al sadismului, de delirul unui grup de maniaci, ci de resentimentul social, justificat ideologic, devenit politica exterministă. Ideea „purificării” apare la Lenin foarte devreme. Cultul violenței sociale este prezent in „Manifestul Partidului Comunist” scris de Marx si Engels la mijlocul secolului al XIX-lea.

Toate regimurile comuniste, fără excepție, au recurs la terorism social, intr-o fază sau alta a existenței lor. Inainte de kadarism a fost rakosismul, iar kadarismul insusi a debutat printr-o baie de sange, dupa zdrobirea Revoluției Maghiare in noiembrie 1956. Dar regimul Khmer Rouge a exacerbat ceea ce părea greu de a fi depășit intru monstruozitate. A dus utopia revoluționară la ultimele sale consecințe. A ucis peste o treime din populația tarii. Comparat cu Pol Pot, chiar un Ceaușescu părea un stalinist „moderat”…

Cine incearca azi să „retesteze ipoteza comunistă” este obligat moral să spuna ce crede despre ororile comise de sociopații de la Pnom Penh. Cuvintele au consecințe, uneori teribile. Cuvintele dogmei comuniste nu pot fi separate de experimentele concrete practicate pentru a le transforma in realitate. Universul concentraționar comunist și-a aflat rădăcinile in ideologie. Conceptul-cheie in cosmologia urii este acela de „dușman al poporului” (in ideologia national-socialista, fixatia pe „Rassenschande”). Combinatia aiuritoare dintre rasism, tribalism si leninism a facut din polpotism o constructie sui generis, similara, poate, cu aceea a senderismului lui Abimael Guzman in Peru.

Un articol recent al profesorului Ioan Stanomir apărut pe platforma „Contributors” servește ca avertisment la un ceas in care stanga radicală pare din nou inclinată sa se joace de-a revolutia apocaliptica. Il consider un text de maximă urgență politică si etică, o invitatie la responsabilitate si luciditate. Si, nu mai puțin, un apel la neuitare.

Nu pot să nu amintesc aici veto-ul Rusiei putiniste care a impiedicat, zilele trecute, declararea de catre ONU a masacrului de la Srebrenița, petrecut acum doua decenii, drept genocid. Similitudinile dintre Vladimir Putin si Slobodan Milosevici sunt greu de ignorat: autoritarism, militarism, anti-ocidentalism, narcisism, ultra-nationalism. Marele sovietolog Alain Besançon nu greșește cand vede o continuitate de la Lenin si Stalin, trecand prin Hrușciov, Brejnev si Andropov, si pană la Putin. Este vorba de disprețul total pentru individ ca ființă juridică si morală. „Viața umană nu inseamnă nimic daca nu aparține statului”, aceasta este deviza totalitarismelor.

Statolatrie, partolatrie, exaltarea ideologiilor redemptive, colectivism organicist, anti-capitalism și anti-liberalism, devotamentul orb pentru o cauză pretins sacră, disoluția individului in mase isterice si isterizabile, iata premisele zămislirii coloniilor penitenciare ale veacului XX.

Articolul de mai sus a fost transmis la Radio Europa Liberă:

http://www.europalibera.org/content/blog/27120576.html

Textul poate fi ascultat, in lectura autorului, aici:

http://www.europalibera.org/audio/27120575.html

Sugestii:

https://www.contributors.ro/global-europa/foloasele-kremlinologiei-alain-besancon-deconstruie%c8%99te-absolutismul-putinist-partea-i-prezentare-si-traducere-de-vladimir-tismaneanu-si-marius-stan/

https://www.contributors.ro/global-europa/pentru-ca-gradina-sa-fie-perfecta-milenarismul-revolu%c8%9bionar-%c8%99i-obsesia-purificarii/

https://www.contributors.ro/global-europa/14404/

https://www.contributors.ro/global-europa/neo-totemism-secular-mai-are-totalitarismul-un-viitor-un-eseu-de-marius-stan-%c8%99i-vladimir-tismaneanu/

https://www.contributors.ro/editorial/dictatori-dictaturi-si-cosmarul-dominatiei-totale/

https://www.contributors.ro/global-europa/totalitarismul-si-conditia-umana/

https://www.contributors.ro/cultura/lupta-de-clasa-ca-rasism-social-in-memoriam-oana-orlea-1936-2014/

http://www.revista22.ro/pur-purificare-si-rau-30368.html

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Rog cu respect sa scrieti citeva cuvinte in legatura cu evenimentele din Grecia ultimilor saptamini si dupa sedintele Euro Group si Nivel inalt de duminica.
    Am citit articole cu subiect Tsipra marxist si de extrema stinga si am observat miscarile lui si noua unitate guvern opozitie.
    Va multumesc

    • imi permit sa fac o remarca;
      Syriza a cerut un referendum care sa probeze democratia elena; vreo 60% au zis nu !
      azi Syriza nu da doi bani pe „nu” ul simpatizantilor si ptr a obtine imprumutul se angajeaza la ce refuzase inainte.
      Balcanii nu se dezmint in nici un aspect al vietii

  2. A compara pe sarbi cu Khmeri este naivitate sau pur si simplu rautate
    Dl.Tismaneanu ati ramas blocat in paradigma sarbiii rai vs toti ceilalti ( croati, bosniaci musulmani,Al Qaeda ,kosovari,etc ) neprihaniti ? Astazi se stie de crimele de razboi savarsite si de cei BUNI ( unele din ele pedepsite ) , de taberele de antrenament ale kosovarilor intr-o tara NATO ( cu mult inainte de a incepe razboiul ) , de rolul Al Qaeda in razboiul din Bosnia , de ”vizitele de lucru” ale lui Ben Laden , de institutele de PR care s-au ocupat de ”formarea” opiniei publice si demonizarea lui Milosevici , de inarmarea armatei croate in plin embargo , etc.
    PS- nu sunt postac si nici agent de influenta rus .Sunt doar un om care are ”retineri” fata de anumite aspecte ale politicii externe occidentale / americane in ultimii 70 ani . Asta nu inseamna ca sunt fan al ursului de la rasarit …….

  3. Stimate Domnule Tismaneanu,
    Tot ce ati scris e adevarat.
    Dar mai exista si alte fatete.
    Cum ati scris in alta parte, dictatura fratilor Castro in Cuba seaman bine cu alte dictaturi sud-americane.
    La fel, genocidul communist din Cambodgia seaman bine cu alte genociduri din lumea a treia. Exemplu, exterminarea comunistilor circa un million si jumatate, in mare parte chinezi, in Indonezia, de catre armata si bande musulmane; atrocitatile comise de japonezi in China in timpul celui de-al II-lea razboi mondial; masacrele din Ruanda; actuala politica de exterminare dusa de „califatul Islamic” impotriva minoritatilor entice si religioase. S.a.m.d..
    Crimele comunismului sunt infioratoare; dar ele sunt un caz particular in domeniul mai larg al crimelor totalitarismului.
    Dv. ati publicat fotografia intalnirii dintre cei doi monstri, Pol Pot si Ceausescu.
    Cu stima.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro