joi, martie 28, 2024

Pussy Riot sau Julian Assange? O alegere simplă.

Săptămâna trecută a fost marcată de două evenimente majore, care aparent au legătură cu libertatea de exprimare și pericolele care o pasc.

În primul rând, trei membre ale formației  punk Pussy Riot – Maria Aliohina, Nadejda Tolokonikova, și Ekaterina Samuțevici – au fost condamnate la doi închisoare de o instanță din Rusia pentru “acte de huliganism”.

În al doilea rând, “Mr Wikileaks” – Julian Assange, a primit azil politic din partea președintelui Ecuadorului, Rafael Correa, la aproape două luni dup ce se refugiase în ambasada acestei țări în Marea Britanie.

Să reamintesc pe scurt detaliile celor două cazuri. Cele trei tinere rusoaice au fost trimise în judecată în stare de arest, deoarece pe 21 februarie 2012 au interpretat un cântec plin de obscenități într-o catedrală ortodoxă, în care o implorau pe Fecioara Maria să-l “arunce afară” pe Vladimir Putin, la acel moment încă premier, ulterior redevenit, pentru a treia oară, președinte al Rusiei.

Julian Assange, cetățean al Australiei, s-a refugiat în Ambasada Ecuadorului la Londra după decizia Curții Supreme a Regatului Unit care decidea că extrădarea sa în Suedia unde este căutat pentru presupuse delicte de natură sexuală este legală.

Assange, care este inițiatorul publicării pe internet a mii de documente diplomatice secrete americane divulgate de un militar al Statelor Unite, susține că acțiunea procuraturii din Suedia este una de natură politică, urmărindu-se de fapt extrădarea sa în Statele Unite, unde ar risca chiar pedeapsa cu moartea.

Cele două evenimente au generat proteste în mai multe țări, fiind considerate de participanți drept încălcări ale liberatății presei.

Poate cel mai elocvent protest l-a reprezentat însăși pledoaria finală a Ecaterinei Samuțevici în fața instanței:

http://www.godisinthetvzine.co.uk/2012/08/13/yekaterina-samutsevich-delivers-powerful-closing-statement-in-pussy-riot-trial/.

Condamnarea celor trei, acuzate de “blasfemie” de către Patriarhul Kiril, este văzută de critici ca o confirmare a faptului că Rusia este un stat autoritar în care regimul Putin și Biserica Ortodoxă colaborează în perpetuarea status-quo-ului.

Mie mi se pare că nu e nicio legătură între aceste trei femei trimise la pușcărie (în Rusia, nu într-o țară democratică) și cazul auto-proclamatului martir al libertății de exprimare, australianul Julian Assange.

În primul rând, justiția din Marea Britanie (a cărei funcționare, inclusiv în cazuri de extrădare, o cunosc personal ) este una dintre cele mai independente din lume.

În al doilea rând, justiția din Suedia este și ea recunoscută pentru independență, această țară scandinavă fiind recunoscută ca o mare apărătoare a derpturilor omului, țară de refugiu pentru persecutați , nu mai departe în 2005 ea a acordat azil politic lui Gregorian Bivolaru, liderul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut, urmărit de justiția din România, la acea dată țară candidată la aderare la Uniunea Europeană.

În al treilea rând, justiția din Rusia nu este, după niciun fel de criteriu, independentă, fiind o anexă a puterii executive, așa cum au arătat-o nenumărate verdicte în ultimii 12 ani de când Putin este liderul autoritar al acestei țări.

Relația Assange – Correa

În al patrulea rând, Assange, foarte bun la auto-promovare (mai ales pe banii altora) nu se poate sustrage de la o acuzație non-politică doar sub pretextul că ar putea fi extrădat de Suedia în Statele Unite (este aproape imposibil de crezut că Suedia ar consimți la extrădarea lui Assange într-o țară în care acesta ar risca pedeapsa  cu moartea).

În al cincilea rând, azilul politic (sau diplomatic cum susține Marea Britanie, pe care nu-l recunoaște) acordat de Ecuador nu este întâmplător. Assange l-a intervievat recent pe președintele Correa pentru postul de televiziune Russia Today (  http://rt.com/news/julian-assange-rafael-correa-ecuador-769/), un canal de propagandă anti-occidentală, despre “vulturii din presa ecuadoriană”.

Correa, un stângist  ceva mai moderat decât vecinii lui, Hugo Chavez din Venezuela și Evo Morales din Bolivia, a îngrădit permanent de la venirea sa la putere libertatea de exprimare a mass mediei private din această țară.

Cel mai notoriu exemplu este condamnarea la trei ani închisoare și plata de daune 40 de milioane de dolari de către cei trei proprietari ai publicației Universo, Carlos, Cesar și Nicolas Perez ca și a editorialistului Emilio Palacio, care l-ar fi calomniat pe președinte numindu-l “dictator” (din acest punct de vedere, România e clar o țară mai democratică decât Ecuadorul…).  Confruntat cu proteste internaționale, Correa i-a grațiat pe cei patru în februarie 2012.

La puțin timp după aceea, Correa a declarat-o persona non grata pe ambasadoarea Statelor Unite, Heather Hodges. Motivul? Dezvăluirea de către Wikileaks a unor afirmații pe care Hodges le-ar fi făcut, insinuând că președintele Correa era la curent cu dovezi despre acuzațiile de corupție la adresa șefului demisionar al poliției ecuadoriene,  Jaime Hurtado Vaca, care tocmai solicitase o viză de călătorie în Statele Unite.

Același Correa care se pregătește să-l extrădeze pe blogerul Alexander Barankov, refugiat în Ecuador în 2008, la solicitarea țării conduse de dictatorul Alexander Lukașenka.

Cu alte cuvinte, legăturile dintre Assange și președintele Ecuadorului și el un lider autoritar ca și Putin (păstrând proporțiile) sau Lukașenka sunt absolut evidente.

Și atunci ce credibilitate de “martir” al libertății de exprimare mai poate avea Assange, așa cum îl califică unii dintre sprijinitorii săi (din ce în ce mai puțini)?

La gauche „caviar”

În timp ce cele trei femei rusoaice au trebuit să îndure arestul preventiv și de acum încolo vor trebui să îndure pușcăria în mizerabilul sistem penitenciar din Rusia (dacă nu cumva Putin, în mărinimia lui nu le va grația, dat fiind că a făcut apel la clemență chiar înainte ca ele să fi fost găsite vinovate), Assange a petrecut practic toată perioada de un an și jumătate cât a durat procedura de extrădare în libertate condiționată, iar acum “se plictisește” în interiorul Ambasadei Ecuadorului.

El a ținut un discurs duminică 19 august din balconul ambasadei în care a descris Wikileaks ca o cauză a libertății de exprimare și a menționat en passant, pe lângă alte cazuri de încălcare a libertății presei, și condamnarea celor trei membre ale formației  Pussy Riot. Ciudat este că sprijinitorii săi prezenți în fața ambasadei, care l-au ovaționat în permanență, au rămas tăcuți când el a menționat acest caz.

Acum sprijinitorii săi (“la gauche caviar” sau “limousine liberals”) au rămas cu buza umflată , pierzând cele 240000 de lire sterline depuse ca garanție pentru eliberarea pe cauțiune a lui Assange, după ce acesta a votat cu picioarele, beneficiind de favorul întors al liderului autoritar stângist din Ecuador.

Unul dintre acești sprijinitori, jurnalistul John Pilger, cunoscut pentru vederile sale de stânga, a afirmat duminică la BBC, că adeseori libertatea presei este mai respectată în Ecuador decât în Marea Britanie.

În final, v-aș întreba: cine iese cu credit moral, martir a cauzei libertății de exprimare,  după această săptămâna agitată:   Julian Assange sau Maria Aliohina, Nadejda Tolokonikova, și Ekaterina Samuțevici? Eu nu am nicio ezitare în a le alege pe ultimele trei.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Un articol fundamental defect: compara doua chestiuni care nu pot fi comparate decat fortat, ca sa nu zic altfel.
    PS – o sugestie pentru dl Clej: daca tot faceti experimente „jurnalistice”, incercati sa plasati fiecare dintre cei doi termeni ai comparatiei in contextul celuilalt termen, ia vedeti ce va da!

    • Ei, nici chiar aşa, să-i lăsăm lui Breivik ce-i al lui. O fi făcut multe tîmpenii Assange, dar comparaţia nu are sens.

  2. Viata mea personala nu poate exista fara secrete chiar fata de membrii familiei. Secretul nu e deloc impotriva cuiva asa cum se percepe de catre salbaticii care vor sa tropaie cu bocancii peste tot si n-au jena sa-i lase pe altii sa tropaie.
    Functionarea unor state – in conditiile realitatii pe care o stim cu totii – nu poate functiona fara secrete. Imbecilii, in numar mare, contra „globalismului” din care nu inteleg nimic, mai au si mania scenaritelor fara sa le pese ca un sistem de cenzura a informatiei politice – nu economice, nu privind banii publici! – sa zicem macar pentru protectia de terorism – este firesc si necesar. De aceea, acesti adepti ai „nescretelor”, sustinatori ai acestui personaj gretos sint de fapt anarhisti, iresponsabili si masa de manevra. „Useful idiots” ar fi fost un titlu bun pentru articolul Dvs.

    • Statul nu e individ, nevoile si uzantele aplicabile unui individ sunt distincte de cele aplicabile statului. Nu se poate face analogia! In cazul unui individ avem dreptul la viata privata, la stat avem nevoia de limitare a puterii (si a abuzului acesteia). Atunci cand statul are acces nemijlocit la secretele cetatenilor, se schimba balanta de putere necesara pentru o democratie.

      Apoi, e usor sa ascunzi informatii compromitatoare cand ai la indemana secretul de stat si asta nu-i doar un risc teoretic. Pe cealalta parte, chiar statele democratice au lansat ofensiva de colectare a informatiilor despre proprii cetateni.

      O societate democratica are nevoie de un control al institutiilor si de sanitizari periodice. Assange, chiar cu egomania sa, a reusit sa expuna niste secrete care nu aveau nici o justificare sa fie ascunse.

      • Analogia cu individul este falacioasa intr-adevar, dar o simplificare operativa pentru a puncta un anumit lucru (un Menenius Agrippa a recurs la o astfel de analogie, ce-i drept manipulativ si in dauna celor ce se revoltasera, daca nu ma insel). Daca majoritatea lucrurilor pe care le afirmati sint corecte (nu am insinuat insa nicaieri ca statul ar trebui sa aiba acces la „secretele cetatenilor” ca pe vremea lui Ceausescu si poate era bine sa va postati opinia separat) nu sint de acord cu pozitia dvs. fata de acest anarhist. Nu putem exista fara reguli stricte, nu traim intr-o lume compusa numai din persoane rationale si dedicate, daca nu binelui public, macar fericirii personale in contextul lui „alterum non laedere”. Dovada Romania unde nimic nu sta in calea unor nenorociti fara pic de onoare.

  3. Eu i-as zice lui Assange asa: daca te crezi Isus, ai curajul sa te duci la judecata. Nu m-ar mira sa se uite la mine cu o privire tampa, el fiind ateu.

    • Esti idolul meu. Pot sa te ating?

      Ce rost are sa aduci in discutie religia, cand toata harababura e despre cu totul altceva?

  4. Ideea nesecretelor are potential….inainte de a ne duce repede la exemple care ne avantajeaza….hai sa le expunem si pe cele care avantajeaza pe restul de 99%! Ia obliga nike sa puna pe pretul unui papuc….cat a costat sa-l faca, adaosul, si pret final…..ia sa nu mai existe contracte secrete pe la hidroelectrica si rosia montana….eliminand asa toate interesele ascunse…sau facandule publice…..ia mai explica tu companie x…de ce faci loby intr-un parlament…pentru majorarea bugetului armatei …si pentru inarmare….cand tu companie producatoare de armament vinzi arme si respectivului guvern…dar si asa zisilor teroristi….
    Ia explica tu corporatie cum cresti pretul la pompa…cand barilul scade…..? (fara minciuni ca noi ne facem stoc pe 6 luni)
    ia explica tu companie ce cautai sa negociezi exportul de petrol…cu niste ravratiti..??….
    ia explica tu guvern cum ai concesionat petrol gaze din marea neagra….dinainte sa se fi hotarat ca bucata aia de mare apartine Ro….

    mai continui…..fara secrete….sau cu secretele la vedere….tot ce e „necurat” necinstit…..ar suferi un embargo…al bunului simt! si orice conflict s-ar stinge …ca focul fara oxigen ;)

  5. Nici eu nu cred ca trebuie neaparat sa alegem intre Wikileaks si Pussy Riot. Polarizarea cu care ne-am obisnuit la tot pasul in Romania este in majoritatea zdrobitoare a cazurilor o prostie (scuzati termenul). Lumea este mult mai complicata decat „noi” si „ei”.

    In alta ordine de idei, daca stau sa ma gandesc un pic la Pussy Riot, daca ar fi facut acelasi lucru in Romania ar fi incasat intai si-ntai o bataie sora cu moartea de la enoriasii infierbantati, apoi inca una de la sustinatorii USL si in sfarsit ar fi facut aceeasi puscarie pentru atentat la bunele moravuri – condamnare de altfel complet previzibila si legala daca luam in considerare cadrul legal. Stiu, stiu, legea este mai mult o poveste decat o realitate in Romania, dar pe litera legii ar fi facut puscarie si la noi. Asta in ciuda celor care ar fi argumentat cu chestii de bun simt (subiective deci) sau ar fi iesit cu tingirea in strada, pentru ca legea n-ar trebui sa asculte de manifestanti.

    Iar Assange? Pai la noi se scurg toata ziua informatii la presa, de la interceptari la anchete secrete si prea rar ajunge cineva sa pateasca ceva. Vad acum o judecatoare de la ICCJ anchetata in premiera, dar pana a se ajunge la echivalentii lui Assange o sa mai treaca o vreme. E ok sa se intample asa? Si aici adevarul este undeva la mijloc: exista si destule porcarii care merita sa fie date la iveala – in momentul in care te apuci sa scormonesti. De aceea din punctul meu de vedere, ce i se poate reprosa lui Assange (inafara incalcarii legii, bineinteles) dpdv moral este publicarea fara discernamant, este aruncarea copilului odata cu zoaia. Dar, a daunat actiunea lui cuiva concret? A dat in vileag ceva ce guvernele nu stiau? Nu, a dat in vileag numai ce vulgul nu stia, deci nu cred ca a afectat pe nimeni (inafara de niste prestigii)

    • Pai cel putin in faza initial a publicat documente cu tot cu numele diversilor colaboratori sau agenti. Mai tarziu a cenzurat numele, dar tot a publicat detalii sensibile. De exemplu, „primarul *cenzurat* de pe Valea Oltului a colaborat cu fortele noastre”. Pentru mine si tine, promarul e destul de anonim. Dar pentru un fanatic, nu e cine stie ce problema sa se apuce sa lichideze toti primarii de pe Valea Oltului ca sa scape de un colaborator. De asta e iresponsabil ce face Wikileaks.
      E iresponsabil si ce face Pussy Riot, in opinia mea, macar pentru ca duc in derizoriu si protestele legitime, dar macar ele in mod cert nu omoara pe nimeni.

  6. Trei comentarii – un agent de influenta… croncanitor. Judecati singuri cit de atenti sint „tovarasii” la orice detaliu.

  7. Jurnalistul John Pilger, regizorul Ken Loach si mostenitoarea Jemima Khan-Goldsmith – toti trei au pierdut bani pe garantia pentru eliberarea pe cautiune a lui Assange – sunt toti trei „idioti utili”.

  8. Eu nu prea-nteleg ce-are sula cu prefectura? Tre’ sa alegem dintre cele doua variante? E musai? Si e neaparat sa alegem doar una? Si care e aia buna?

    Trecand pestre intrebarile existentiale si revenind pe pamant: Pussy Riot, pana la urma, a cantat in biserica. Da, stiu, au combinat asta cu versuri contra lui Putin, dar au fost judecate pentru versuri contra lui Putin sau pentru ca s-au desfasurat intr-un „lacas de cult”? Da, poate ca faptul ca l-au inclus pe domnul Vladimir in discutie a starnit cuibul de viespi, dar condamnarea n-a fost pentru ca nu l-au mai dorit in fruntea tarii, nu?

    Apoi, daca Suedia acorda azil politic pentru ca Bivolaru e persecutat din punctul lor de vedere, in conformitate cu legislatia lor, de ce Ecuadorul n-are dreptul sa acorde azil politic unui individ pe care il considera persecutat din punctul lor de vedere? Pana la urma, singura diferenta dintre azilul acordat lui Bivolaru si cel acordat lui Assange e faptul ca Ecuadorul nu e-n echipa noastra. Dar, daca ne asumam rolul de arbitri, nu mai exista echipa noastra. Asa ca, ori va pretindeti impartial si judecati dupa reguli, ori renuntati la aura de impartialitate si ii balacariti pe unii doar pentru ca nu adera la aceleasi idei precum ale dumneavoastra, indiferent cat de viabile sunt acele idei. Sau, ca sa va dau un exemplu mai exact: Ion Iliescu e pe cale sa fie bagat la puscarie pentru mineriade, dar cere azil si i se acorda de catre Cuba. In conformitate cu gandirea cubaneza, Iliescu e persecutat. In conformitate cu gandirea romaneasca, Iliescu e un criminal ordinar care merita sa faca puscarie. Unde e fractura in gandire?

  9. (L-)aș întreba(-o) pe Closed: dacă ar fi în conflict cu legea, unde ar vrea să fie judecat(ă) în Suedia sau în Ecuador? Unde ați prefera să trăiți, în Suedia sau în Ecuador? Și dacă Ecuadorul i-a oferit azil politic lui Assange, de ce nu și belarusului Barankov?

    • Ce legatura are asta cu discutia? Eu vad „Pussy Riot sau Julian Assange”, nu „Suedia sau Ecuador”. Si-mi si bagati in fata o falsa problema: Suedia nu a acordat niciun azil politic celor de la PR, cel putin din cate stiu eu; Ecuador l-a adapostit pe JA. Ecuador nu a investigat pe nimeni. Prin urmare, cele doua situatii sunt diferite.

      Dar, pentru a raspunde la intrebare: in niciuna dintre tari. Nu-mi place nici sistemul suedez, nici cel sud-american. Dar discutia nu e despre ce imi place mie, ci despre ce s-a intamplat cu PR sau JA. PR a cantat (la propriu) in biserica, legislatia din Rusia zice ca nu e voie, au fost judecate si condamnate. JA a cantat (la figurat) in biserica. Suedia nu il acuza in momentul de fata de nimic, doar doreste sa il investigheze. Ecuador i-a acordat azil politic lui Assange. Unde apare problema? Suedia e libera sa acorde azil politic celor de la PR, asa cum i-a acordat lui Bivolaru care, apropo, era acuzat de ceva legat de sex in Romania, din cate imi amintesc.

      Deci?

  10. Nici eu nu cred ca putem face o comparatie. Si asta din cauza ca la mijloc e un joc manipulatoriu facut de Asange. Iata cum vad eu lucrurile:

    – Cazul din Rusia e evident si nu avem ce sa comentam. Acolo justitia primeste ordin de la politic, politicul a decis, justitia s-a executat. Fetele alea au facut daca nu un gest nebunesc atunci unul de un curaj extrem stiind ce le asteapta.

    – Ce face Asange e cu totul altceva. El face un joc manipulatoriu gen USL. Ii zugraveste pe americani si suedezi in negru, zice ca vor chiar sa-l omoare (acum sa fim seriosi – chiar credeti ca americanii l-ar omori la cat e de conectata opinia publica internationala la subiectul Wikileaks? ar fi un dezastru pentru imaginea SUA). De aceea s-a refugiat la ambasada Ecuadorului. Mie partitura asta mi se pare un mare fals. Mai degraba, un scenariu mult mai plauzibil mi se pare cel in care Asange chiar e vinovat de viol in Suedia, are si a inteles ca are acum o notorietate mare si un public simpatizant (ca si USL) pe care daca-l manipuleaza il poate folosi in interesul sau. Nu vrea sa mearga in Suedia sa faca puscarie pentru viol si atunci face tot acest joc cu dusmani imaginari, cu condamnari la moarte samd. Propaganda si manipulare. Cat despre prietenia cu presedintele Ecuadorului cred ca a mers pe lozinca „the enemy of my enemy is my friend”. Si cum Ecuadorul nu se are bine nici cu US nici cu UK, s-a dus la ei. Oricum, viata e ironica cu el ca pana la urma tot un fel de puscarie face stand inchis in ambasada aia. Da, e o puscarie mai de lux dar tot cu o multime de privatiuni si lipsa multor libertati. Deci nu stiu daca e cel mai inteligent joc. Putea merge frumos in Suedia, isi lua avocat, facea cateva luni sau ani de puscarie si gata. Dar in acel caz imaginea lui se face tandari. Iar in acest moment, imaginea e tot ce are el mai de pret. De aceea si-o apara cu un joc manipulatoriu atat de sofisticat.

    • Boala asta cu scenarita, bucurie pe capul tuturor. Asadar, Assange S-AR PUTEA sa fie vinovat de viol, desi de fapt se pare ca e ceva de genul prima data tanti a vrut, a doua oara a fost sex prin surprindere. Acuzatiile, din cate stiu eu, au fost retrase, mandatul de arestare revocat, Suedia vrea doar sa-l interogheze. Dar: Suedia ar putea sa-l extradeze in SUA, unde ar fi judecat pentru tradare sau ceva similar, Assange dezvaluind secrete de stat. Din cate stiu eu, astea cu tradarea is nasoale rau, se poate ajunge usor la pedeapsa capitala.

      E ca si cum ai sti ca ai o gasca de batausi intr-o incapere, iar unul te cheama inauntru zicandu-ti: hai incoa’, promit ca eu nu-ti fac nimic, vreau doar sa vorbim. Evident, nu-ti zice ca ceilalti s-ar putea sa te stalceasca in bataie pentru ca, nu-i asa, nu-i treaba lui si nu stie exact. Iar noi, naivi cum suntem, te indemnam sa intri fara frica, doar ai cuvantul unuia dintre ei ca el n-o sa-ti faca nimic.

      • Zau, prima data „tanti a vrut”? Ce mentalitate misto, mi-aduce aminte de presedintele Katzav al Israelului, si el mare „demnitar” ca Bombo, inchis si condamnat de Curtea Suprema din Israel.

        • Asa zic ziarele. Eu n-am fost pe langa ei la momentul consumarii actului, pentru a vedea daca respectiva s-a razbunat pentru ca n-a fost satisfacuta sau Assange chiar a violat-o ori a fost ceva intre. Daca dumneavoastra aveti dovezi mai bune decat ce scrie mass-media, puteti sa precizati, nu e cu suparare.

  11. Comentariul lui Adi Rus confirmă exact ceea ce contestă în start – comparația între cele două cazuri – ambele presupuse atentate la libertatea de exprimare. Îi mulțumesc că a completat articolul prin acest comentariu.

  12. Pussy Riot sau Julian Assange? Nici o alegere. Este, cum spunea cineva mai sus, o expresie polarizarii nocive intalnite la tot pasul in Romania. Brusli il bate pe Vandam? Cui ii pasa?

    Mai ales ca de fapt nici nu e vorba despre Pussy Riot sau Assange, ci despre Rusia sau Ecuador. Dar daca, sa zicem, Ekaterina aceea o fi vreo egomaniaca mai dihai ca Assange? Daca Nadejda o fi vreo anarhista? Daca Maria e fan Che Guevara? Aveti idee? Eu habar n-am, dar mi se pare fundamental incorect sa lauzi Pussy Riot doar ca pretext pentru criticarea lui Putin. Fetele acelea merita mai mult. De fapt, tot ce am aflat aici despre Pussy Riot sunt numele si sentinta.

    Mai bine ar fi sa faceti un articol dedicat Pussy Riot, sau dedicat Assange, daca aveti ceva de spus despre ei. Mai sunt multe de stiut despre Pussy Riot: ce actiuni au mai facut, ce convingeri au, cum vad societatea din Rusia si calea modernizarii.

  13. Nu va place sistemul suedez? Ati trecut cumva prin el si v-a nedreptatit? Il preferati pe cel din Romania cumva? Cat priveste infractiunea pentru care cele trei membre ale formatiei Pussy Riot au fost condamnate la doi ani inchisoare, in Anglia ar fi fost incadrata la infractiune impotriva ordinii publice pentru care, in cazul unor persoane fara cazier ar fi primit un avertisment de politie sau in cel mai rau caz, daca erau trimise in judecata, o amenda penala.

    Daca tot faceti legaturi cu Romania, tara membra a UE, ar trebui sa admiteti ca justitia din tari ca Suedia si Marea Britanie este independenta, iar cea din Rusia nu, dupa cum si Ecuadorul este un stat autoritar.

    Din acest context rezulta ca fetele de la Pussy Riot sunt victime ale persecutiei politice, pe cand Assange nu. Despre asta este comparatia.

    • Dumneavoastra ati trecut prin toate sistemele care nu va plac? Sau e in regula sa chestionati preferintele cuiva, pentru ca ceea ce stiti dumneavoastra e adevarul, iar ceilalti sunt niste habarnisti? Totusi, eu m-am referit la intregul sistem suedez, nu neaparat la justitia lor. Oricum, faptul ca nu-mi place sistemul suedez nu indeamna automat la o intrebare despre Romania. Doar asa, ca idee.

      Infractiunea celor de la Pussy Riot probabil ar fi fost nebagata in seama sau nu era considerata infractiune intr-o tara in care nu exista biserici. Care e rostul afirmatiei dumneavoastra cum ca ar fi primit o amenda daca faceau buba in Marea Britanie? In Romania se ia permisul daca treci pe rosu la semafor, in Anglia ti se dau niste puncte si amenda. Si? Fiecare tara are reglementat sistemul ei legislativ. Daca PR facea chestia asta in Iran, isi luau pedeapsa cu moartea prin lapidare. Ar trebui sa fie fericite ca traiesc in Rusia si nu in Iran?

      Spuneti „Din acest context rezulta ca fetele de la Pussy Riot sunt victime ale persecutiei politice, pe cand Assange nu. Despre asta este comparatia.”
      Serios? Exista nenumarate cazuri in care unii sunt victime ale persecutiei politice, iar altii nu. Si? Evident ca victimele trebuie sustinute si ajutate, dar nu inteleg de ce ar trebui sa-i bagam in discutie pe cei ce nu sunt victime. E ca si cum ati compara o persoana impuscata cu una careia i s-a aratat limba si-ati trage concluzia ca cel caruia i s-a aratat limba e o persoana demna de dispret din cauza ca n-a fost impuscata.

      As mai avea o mica precizare legata de Marea Britanie: justitia din MB are si ea hibele ei, faptul ca e independenta nu inseamna ca e si dreapta, dovada fiind faptul ca au trimis un cetatean britanic in SUA pentru a fi judecat intr-un caz de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala, desi acel cetatean britanic nu a incalcat nicio lege in MB.

    • Tocmai, nici eu nu cred ca din acest context rezulta o condamnare esential politica. Ca Dvs sustineti asta, asta e clar. Atat ca nu este convingator.
      Ca sa fac o paralela exagerata, la fel se poate sustine si despre Nastase ca este condamnat politic „a furat el ce-a furat dar judecata i-a fost ordonata politic”. Pai… a furat sau nu? Iar PR au cantat in biserica sau nu? De ce n-au fost arestate si condamnate atunci cand au cantat in strada?

      (PS pentru cei mai grei de cap: nu sustin nicaieri ca in Rusia e bine, mai cititi o data)

  14. Le recomand acelora care plâng soarta „bietului” Julian Assange să se întrebe de ce bloggerul Alexander Barankov din Belarus, care a dezvăluit corupție la vârf în țara sa de origine, riscă să fie extrădat din Ecuador unde obținuse azil politic în 2010 după vizita din iunie 2012 a lui Lukașenka la Quito? Belarus este o țară care are pedepasa cu moartea. De ce acest dublu standard?

    „Fiecare tara are reglementat sistemul ei legislativ. Daca PR facea chestia asta in Iran, isi luau pedeapsa cu moartea prin lapidare. Ar trebui sa fie fericite ca traiesc in Rusia si nu in Iran?” Asta-mi aduce aminte de vremurile lui Ceaușescu și „neamestecul în treburile interne”. Nu mai suntem în acele vremuri și dacă susțineți așa ceva, atunci faptul că vă exprimați liber pe internet, ceea ce în țări ca Rusia, Iran, China, Ecuador, Belarus și altele nu este posibil, asta e o dovadă de ipocrizie.

    Când veți trăi în țări cu adevărat democratice ca Statele Unite, Marea Britanie sau Suedia și nu într-o țară ca România, unde totul e o farsă, veți avea, poate, posibilitatea ce înseamnă cu adevărat un stat de drept, ceea ce țări ca Rusia, Ecuador, Belarus sau România nu sunt.

    • Ce treaba are Assange cu acel blogger? Si de ce ma intrebati pe mine de ce acest dublu standard, de ce nu intrebati Ecuador? Dumneavoastra ati adus in discutie cazul lui Barankov, dumneavoastra ati spus ca Ecuador il poate extrada, dupa care imi puneti in gura afirmatii pe care nu le-am facut si nu aveam de gand sa le fac. N-ar fi mai bine sa va rezumati la ceea ce spun, nu la ceea ce credeti ca as putea spune?

      Stiti ce e aceea „reductio ad hitlerum”? E ceea ce faceti dumneavoastra acum. Eu am dat un exemplu in care fetele puteau sa o pateasca mai rau, apoi am intrebat daca ar trebui sa fie fericite ca nu le paste moartea prin lapidare. Dumneavoastra luati o intrebare, o transformati in afirmatie, ii mai dati si cu amestecul in treburile interne, cu Ceausescu, incercati sa ma transformati in lupul cel rau, apoi va declarati invingator. Eroarea dumneavoastra provine din faptul ca eu n-am spus nimic din ceea ce-mi puneti in carca. Singurul lucru pe care l-am spus e ca se putea si mai rau, ba chiar am o oarecare banuiala ca pedeapsa PR ar putea fi aplicata si in Romania in cazul in care canti in biserica.

      Ca idee, nu inteleg de ce va deranjeaza atat de mult faptul ca i s-a acordat azil politic lui Assange. Exista foarte multi oameni carora li se acorda azil politic, inclusiv in MB sau Suedia. Va deranjeaza toti acei oameni? Sunteti ingrijorat ca motivele nu sunt corecte? Ghinion. Desi motivele ar putea fi corecte din punctul de vedere al acelui stat. Iar dumneavoastra, ca jurnalist, ar trebui sa incercati sa priviti lucrurile cat mai detasat, nu sa atacati pe fiecare dintre cei ce nu sunt de acord cu dumneavoastra si sa-i acuzati de afinitati comuniste sau dictatoriale. Asta nu e exemplu de comportament democratic, cel putin nu in democratiile pe care le cunosc, unde libertatea de opinie e garantata, iar de atacat sunt atacate argumentele, nu persoana.

      In incheiere, va intreb: de unde stiti unde locuiesc eu?

      • Tradiționala vorbă românească: „Ferească Dumnezeu de mai rău”. Să ne mulțumim că femeile membre al formației Pussy Riot n-au fost executate sau biciuite în public. Ceea ce se întâmplă oresupus rău în Statele Unite, Marea Britanie sau Suedia este „încălcarea drepturilor omului”, ceea ce se întâmplă în Rusia, Belarus, Iran, China, Ecuador, România, etc…, este „tradiție”, „aplicarea locală a drepturilor omului” și nu trebuie să ne amestecăm în treburile lor interne.

        Nu știu unde locuiți, deoarece vă ascundeți sub anonimat și faceți apologia, prin relativizare, a metodelor regimurilor autoritare.

        • Din nou, eu pun o intrebare, dumneavoastra insistati sa o considerati ca fiind o afirmatie. Sa inteleg ca semnele de punctuatie n-au niciun rol, asa ca le ignorati?

          Vorbind de China: ia ziceti-mi cam care-i treaba pe-acolo? E bine, e rau? Vedeti cumva Marea Britanie amenintand ca retrage statului diplomatic al ambasadei Chinei? Vedeti cumva SUA ca ameninta cu embargou pentru ca nu sunt respectate drepturile omului? Imi pareti un om matur, nu ma faceti sa cred ca sunteti naiv. Suturile in fund se dau celor mici si de la care nu obtii beneficii. Altfel China era zilnic pe lista celor la care guvernul SUA sau MB nu doar latrau asa, de forma.

          Unde fac apologia regimurilor autoritare? Din nou, imi puneti in carca afirmatii pe care nu le-am facut. Sa inteleg ca asta e strategia unui jurnalist ce se pretinde obiectiv cand cineva nu e de acord cu el? Am spus eu undeva ca e bine ce-a facut Rusia? Am spus ca delictul lor nu a fost unul de opinie, nu au fost condamnate, oficial, pentru ca au cantat impotriva lui Putin, ci pentru ca au cantat in biserica. Faptul ca Putin e dictator nu inseamna ca toate condamnarile din Rusia au legatura cu el. Mie mi se pare cat se poate de credibil faptul ca au fost condamnate (si) pentru ca au facut beleaua in biserica, si mi s-ar parea la fel de credibil sa pateasca asa si in Romania sau in alt stat cu gandire fundamentalista religioasa.

          Cat despre anonimat, daca n-as mai fi anonim, ati da o valoare mai mare argumentelor mele? Sa inteleg ca, daca zice Hawking ca 1+1=2, afirmatia e adevarata, in schimb e falsa cand e spusa de Putin?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro