joi, martie 28, 2024

Putin şi aliaţii lui ciudaţi din Statele Unite

Redactat @clemy

Preocupati de soarta avionului malaesian disparut de aproape o saptamana, media nu a mai dat atentie evenimentelor din Crimeea. Pentru presa Americana, aceasta disparitie demna de filmele SF a fost o adevarata mana cereasca. Pentru ca in lipsa acestei enigme aviatice mass-media ar fi trebuit sa dea atentie unui fenomen extrem de rar, si anume tacerea in unison atat a stangii americane cat si a dreptei ultra-conservatoare (religioase) de peste ocean.

De regula aceste doua segmente politice se afla pe pozitii antagonice. De aceasta data insa amandoua tac malc. Aceasta mutenie politica isi are o singura explicatie: actiunile lui Vladimir Putin in Ucraina au daramat mituri dragi inimilor reprezentantilor acestor segmente politice.

Sa incepem cu stanga Americana, care a vazut cum criza ucrainiana a aratat nu doar vasta incompetenta si lipsa de autoritate internationala a presedintelui Obama, dar a demonstrat si ca politica ultimei decade de apropiere a Occidentului de Rusia nu a dat rezultatele scontate. Stanga Americana a lasat sa se inteleaga ca o Rusie conectata la relatiile economice internationale si parte a tot soiul de organizatii (ca G8 de pilda) vor tempera ambitiile imperialiste ale Moscovei. Teoria interconexiunilor economice care pune frana atitudinilor beligerante s-a dovedit complet gresita in cazul Rusiei, care nu si-a uitat niciodata trecutul imperial si a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-si recastiga acest statut. O alta linie de gandire a stangii americane ar putea fi exprimata prin teoria “soft power” pe care administratia Obama a promovat-o cu incapatanare. Aceasta teorie sustine ca nu puterea militara defineste o mare putere, ci o putere subtila: economica, politica, sociala si culturala, care reuseste sa influenteze in primul rand gandirea liderilor economici, a populatiei si in cele din urma gandirea clasei politice. Este continuare a teoriei stangii liberale a inteconexiunilor economice politice. In plus, administratia Obama a crezut intotdeauna ca SUA nu trebuie sa fie o mare putere globala si ca statutul de hegemon al Americii este o piedica in calea unei paci international durabile. Din perspectiva administratiei Obama, o America aflata pe acelasi plan cu alte state ar incuraja dialogul si ar netezi divergentele cu state-problema, ca de pilda Iranul. Ca aceasta politica a fost inteleasa de Rusia si de alte state drept slabiciune incepe sa accepte acum si stanga Americana. Stanga care nu vrea sa recunoasca public politica catastrofala dusa de administratia Obama si se teme ca intreaga criza ucrainiana nu il va afecta doar pe presedinte, ci si sansele “arhitectului” noii politici fata de Rusia: Hillary Clinton. Cu alte cuvinte se teme ca va trebui sa-si critice nu doar “presedintele post rasial”, si sa-i denunte greselile care pun in pericol inclusiv securitatea Americii, dar si candidatul la presedintie de la care se spera ca va ajunge prima femeie presedinte a SUA.

watch?v=XsFR8DbSRQE

Dreapta ultra-conservatoare (religioasa) Americana s-a alaturat in tacere stangii pentru ca ii este greu sa recunoasca ca Putin nu este “baiatul bun” si “campionul” traditiilor adevarate, asa cum le place reprezentantilor acestei linii politice sa sustina. Dreapta religioasa a salutat de pilda legile impotriva homosexualitatii promovate de Vladimir Putin si a vazut in astfel de actiuni un model de urmat. Vladimir Putin a devenit exponentul luptei impotriva tendintelor exagerate ale stangii mondiale. Ca pe Vladimir Putin nu il intereseaza deloc problema homosexualilor si nici influentele culturale vestice care ar pune in pericol “sanatatea” societatii ruse a devenit evident. Putin actioneaza intotdeauna prin doua linii de atac: una evidenta, menita sa abata atentia opiniei publice internationale (cum a fost cazul legii anti-homosexualitate) si care da bine in interiorul Rusiei, si o a doua mai putin vizibila, dar mult mai periculoasa, aceea de a profita de agitatia creata de prima actiune pentru a-si consolida pozitia de principal lider regional si revenirea la statutul de mare putere globala. Caderea regimului “Fratiei Musulmane” in Egipt si ajutorul pe care l-a dat presedintelui Assad in Siria i-au consolidate pozitia de lider. Si unde in SUA Putin este vazut ca aparatorul religiei si al traditiei, in Orientul Mijlociu el este vazut ca un exponent al secularismului si al progresului.

Merita insa sa amintim ca in actiunile lui Vladimir Putin nu a uitat sa dezgroape vechea si foarte eficienta mantra a ortodoxismului, a Rusiei aparatoare a ortodoxilor opresati. O abila miscare de propaganda in mediile ortodoxe americane l-a transformat pe Putin intr-un erou sfatuit de calugarii de la Muntele Athos. Pentru dreapta ortodoxa Americana actiunea lui Putin in Crimeea nu este doar intemeiata, ci este pur si simplu binevenita pentru  ca ii apara pe rusii ortodocsi de …. Musulmanii tatari si de influentele catolice europene.

Inchei prin a sustine ca situatia din Ucraina are potentialul de a deveni mai periculoasa decat criza rachetelor. In cazul Cubei, Occidentul s-a confruntat doar cu o criza de lidership, in cazul Ucrainei avem de-a face nu doar cu o criza de autoritate din partea SUA, Germaniei, Marii Britanii si Frantei de pilda, ci si cu o criza de system. Atat UE cat si NATO se afla in pozitia de a nu fi doar capabile sa nu faca nimic, dar nici sa dovedeasca dorinta de a face ceva. Intrebarea cheie nu este daca Crimeea se va alipi Rusiei, aceasta pare sa fie un fapt implinit deja, ci daca Putin va incerca sa rupa tot estul Ucrainei si sa-l transforme intr-un stat satelit condus de deposedatul presedinte Ianukovici, sau va incerca sa-l repuna pe acesta in functie deasupra intregii Ucraine. Si cu cat UE, SUA si NATO vor dovedi ca nu sunt in stare sa actioneze intr-un front cat de cat comun, ci vor prefera sa joace vocal de partea Ucrainei si practic de partea Rusiei, Vladimir Putin va putea intelege ca nu are de ce sa se teama si ca poate avea mana libera in estul Europei. Asemanarile cu Germania cancelarului Hitler sunt absolut izbitoare.

Articol aparut initial pe Politeia

Distribuie acest articol

90 COMENTARII

  1. Deși Ucrainei nu i va plăcea să piardă Crimeea, realitatea e că majoritatea locuitorilor acestei regiuni nu vor să facă parte din Ucraina. Singura diferență față de Kosovo este faptul că nu eventuale represiuni pe criterii etnice inițiate de Kiev au determinat această atitudine, ci doar posibila orientare europeană a Kiev-ului. Dar dreptul la autodeterminare e valabil și pentru locuitorii din Crimeea în 2014 așa cum a fost valabil și pentru Letonia în 1991. De-acord?

    • Ca in multe, foarte multe situatii, de la ai nostri e de bine, de la ai lor e de rau…
      Cand vom intelege de ce Irak-ul de exemplu s-a transformat intr-un haos, o ruina si un camp de lupta fratricida model wild-west si de asemenea cum a fost invins terorismul acolo?
      Cand o sa intelegem ca suntem o rasa atat de superioara incat ne lasam semenii sa moara de foame si de boala in timp ce epuizam resurse uriase pentru inarmare si razboi?
      Revenind la pragmatism, pentru ca se insista in a se „domestici” Ursul si s-a ajuns atat de aproape de vizuina lui trebuie sa ne asteptam la reactii de furie. Sa si le asume si sa le rezolve cei care au alimentat in toamna izbucnirea evenimentelor si care (aparent) poate au prevazut dar nu au si gasit o solutie la situatia existenta in acest moment!

    • Salut Harald,
      poate adevarat, asta nu justifica incalcarea unui tratat international garantat de marile puteri. Ce s-ar fi intamplat astazi daca Uraina avea armament nuclear? Intra Putin atat de usor si cucerea Crimeea?! Nu asta este insa subiectul articolului, subiectul este pana la urma prostia!

      • Păi, tocmai asta e problema cu ”aliații” lui din State despre care e vorba în articol. Nu prostia, ci lipsa de credibilitate în a contesta dreptul la autodeterminare a locuitorilor din Crimeea, asta face ca stânga americană și dreapta ultra-conservatoare americană să nu fie prea vocale împotriva lui Putin.

        Și nu e vorba doar de americani aici. Germania a încurajat puternic secesiunea Croației și a Sloveniei, tot în baza acelui drept la autodeterminare. Încălcarea tratatului din 1994 ar putea fi invocată doar în cazul unei ocupații militare desfășurate împotriva voinței localnicilor. Ceea ce se pare că nu e cazul. Da, Crimeea pro-rusă are un frate mai mare în Rusia lui Putin, dar este exact același frate mai mare pe care l-a avut și Croația în Germania lui Kohl.

        Sigur că la Kiev nu aplaudă nimeni secesiunea Crimeii, așa cum nici secesiunea Croației nu era aplaudată la Belgrad. Sigur că nu 100% din locuitorii Crimeii vor secesiunea, așa cum nici în Croația nu doreau secesiunea 100% dintre locuitori. Dar acest drept la autodeterminare aplicat în Europa începând cu 1918-1920 a adus 70 de ani de pace după 1945. Singurele excepții, URSS, Yugoslavia și Cehoslovacia, au încetat să mai existe după 1992.

          • Orice psiholog o să vă confirme că niciun contract și nicio promisiune nu trebuie respectate cu orice preț. Există promisiuni și contracte (deci și tratate) perfect legitime și există promisiuni și contracte (deci și tratate) discutabile.

            La vremea tratatului din 1994, Rusia era mult mai pro-europeană decât azi, iar Ucraina mult mai pro-rusă. Dar au trecut 20 de ani de-atunci și lucrurile s-au mai schimbat. Adică Rusia lui Putin va respecta sau nu tratatul din 1994 în funcție de circumstanțe. Dacă ar fi fost ferm hotărâți să denunțe tratatul, rușii ar fi invadat Crimeea în nume propriu, cu uniformele armatei proprii. Deocamdată, se pare că ei au încercat doar să garanteze locuitorilor din Crimeea faptul că își vor putea exprima nestânjenit opțiunea pro-rusă la referendum.

          • Salut Theophyle,
            Inca demult am o dilema exact pe aceasta tema. Intre doua optiuni, aparent opuse, care e prioritara? In cazul de fata, intre respectarea unei conventii, a unui tratat incheiat la un anumit moment, cand era poate imposibil sa se prevada implicatiile viitoare, si un principiu, cel al dreptului la autodeterminare, care ar trebui sa fie prioritar?
            Intreb pentru ca senzatia mea e ca tratatele sau acordurile ar trebui sa fie de fapt exprimarea scrisa, un fel de traducere legala daca vrei, a unor principii nenegociabile, ce definesc relatiile intre oameni. Prin materializarea in scris a principiilor respective se poate insa pierde o parte, exista intotdeauna un risc remanent al nesuprapunerii perfecte intre conventie si principiu. Ramane atunci intelegerea totusi cea determinanta?
            In speranta unui raspuns, Multumesc anticipat!

            • Uitasem ceva: intrebarea e pur teoretica, intrucat in cazul particular adus in discutie, garantarea dreptului la autodeterminare denota o etapizare ciudata: intai protectia dreptului respectiv (citeste ocuparea regiunii), iar abia ulterior exprimarea sa referendara.

            • Nu cred ca un cetatean al acestei lumi ar dori sa traiasca in situatiile care POT aparea din nerespectarea tratatelor care sunt semnate de marile puteri. Asta ar insemna haos total. S-a mai intamplat? Sigur! In majoritatea cazurilor au generat dezastre si doua razboaie mondiale

            • Multumesc!
              Desigur ca nu. Prezumand insa ca tratatele respective respecta anumite principii, precum cel la autodeterminare.
              Exista insa tratate care multumesc pe multi, dar nemultumesc pe altii. Cel de la Trianon (1920), de exemplu.

        • @harald
          atunci cand s-au facut sondaje pe subiect, rezultatul a fost ca majoritatea locuitorilor Crimeei NU doreste sa apartina Rusiei.
          inteleg ca pentru tine sunt valabile doar sondajele facute sub stricta supraveghere a armatei rosii, organizete de un individ care a atras 4% din voturi in niste alegeri pe bune, si care a fost instalat la putere de niste cetateni echipati cu armament si uniforme rusesti?

          • Eu nu știu despre rezultatele nici unui fel de sondaje din Crimeea, nici pro-apartenență la Ucraina, nici pro-independență, nici pro-Rusia. Eu mi-am format o părere pe baza ponderii diverselor grupuri etnice și pe baza modului cum cred eu că gândesc oamenii din statele ex-sovietice.

            Este adevărat că prezența (para-)militară a rușilor în Crimeea favorizează exprimarea opțiunii pro-ruse, dar nu știu ca guvernul de la Kiev să fi fost de-acord cu organizarea unui referendum. Despre care eu cred că era totuși necesar. Este la fel de adevărată asemănarea cu referendumul organizat de Hitler după anexarea Austriei, dar se pare că rezultatele acelui referendum au fost autentic favorabile anexării, surprinzându-i inclusiv pe naziști. Însă nu trebuie să uităm că acel referendum din Austria era programat dinainte de anexare. Ceea ce în Ucraina nu e cazul.

            Adică faptul că toată criza a pornit de la opțiunea pro-europeană a Ucrainei (pe care o consider nu numai explicabilă și justificată, dar și lăudabilă) nu trebuie să ne facă să credem că Ucraina a devenit brusc un stat occidental. Una din primele măsuri ale guvernului interimar a fost pur naționalistă, afectându-i și pe românii din Ucraina, iar autodeterminarea Crimeii a fost restrânsă și ea, de-a lungul timpului, exact cum a procedat și Tito în Yugoslavia.

            Știu că pentru români astea sunt subiecte foarte sensibile, din cauza Ținutului Secuiesc, dar nu e deloc OK să fii o țară săracă și coruptă și să vrei să stăpânești peste alte grupuri etnice doar pentru că ești etnia majoritară. În Irlanda de Nord sau în Scoția, opțiunile pro-independență sunt cam la 1/3 din total (1:2 raportul) adică e profitabil pentru ei să fie parte a UK, dar dacă vor dori independența, o vor avea. Guvernul de la Kiev nu se exprimă în maniera asta despre Crimeea, guvernul de la Kiev vrea să o păstreze și atât.

        • Și nu e vorba doar de americani aici. Germania a încurajat puternic secesiunea Croației și a Sloveniei, tot în baza acelui drept la autodeterminare.

          Constituția fostei Republici Federative Iugoslavia prevedea clauza de autodeterminare a statelor constituente ale uniunii, inclusiv a Croației și Sloveniei. Sau altfel spus procedura de ieșire. Și Serbia a avut o aventură militară similară cu ce se întâmplă acum în Crimeea, și anume a invadat estul Croației – Slavonia- justificându-și acțiunile drept necesare pentru a proteja pe etnicii sârbi din Croația.

          Spre deosebire de fostul stat balcanic, Ucraina nu este stat federal. Crimeea are statul autonom, dar este conform legislației în vigoare parte integrantă a Ucrainei. Rusia a recunoscut în anii ’90 independența Ucrainei și implicit integritatea ei teritorială… la acea vreme! Acum, tov. Putin s-a sucit, în stil specific sovietic, decurajat fiind de direcția luată de Guvernul de la Kiev. Rata de aprobare a tătucului de la Kremlin a sărit la 69% în rândul publicului din Federația Rusă.

          Presa din America acordă spații largi situației din Crimeea și Ucraina. Este adevărat că subiectul cel mai fierbinte al zilei este dispariția inexplicabilă a avionului Malaysia Airlines #370. Dar asta nu înseamnă că nu se comentează conflictul cu Federația Rusă – a se vedea convorbirile Secretarului de Stat American John Kerry cu șeful cancelariei Rusiei, Mr. Lavrov.

          • Exista multe necunoscute si Zone gri si in aparitia Ucrainei ca stat. Practic, statul ucrainean n-a existat decat o scurta perioada intre Revolutia bolsevica si ruperea imperiului Austro-Ungar. Retrasarea repetata a granitelor si incheierea supravegheata a unor conventii de aderare la Uniuni de state n-au fost intotdeauna o decizie a celor care urmau sa suporte efectele, atat in cazul RSFY cât si URSS. Ucraina nu are, e drept, Statut federal, dar in fapt contine regiuni diferite, care istoric n-au aprtinut unui acelasi stat, ci, cel mult, aceluiasi imperiu.

          • Ucraina nu are, e drept, Statut federal, dar in fapt contine regiuni diferite, care istoric n-au aprtinut unui acelasi stat, ci, cel mult, aceluiasi imperiu

            în politica internaționlă modernă nu se merge pe acest principiu. Rusia a recunoscut independența Ucrainei in anii ’90, prin urmare i-a recunoscut frontierele. Dacă este să urmăm principiul pe care îl enunțați lucrurile nu ar sta prea roz nici în privința României. Provinciile istorice românești au facut parte din trei imperii distincte până la formarea statului modern român.

            • Hm! Ce voiam sa spun e ca Ukraina a fost formata pe teritoriile istorice disputate intre Rusia Alba, Letonia si Polonia. Ca sa fie toti multumiti nu i s-a dat nimanui prioritate. Asa a aparut Ukraina, iar granitele sale au fost fixate arbitrar, insa pe aia din Crimeea nu i-a intrebat nimeni cand s-au facut tratate intre state.
              Inteleg principiul enuntat de dumneata, insa in baza aceluiasi principiu transilvanenii n-ar fi avut niciodata posibilitatea sa decida cui sa apartina.

  2. Parerea mea e ca orice afirmatie care asociaza pe Putin si Rusia cu nazismul, in afara de faptul ca sunt mai mult decat fortate si neconvingatoare, sustin indirect, folosindu-se de incarcatura istorica a acestor termeni, cel putin declansarea unui razboi rece, daca nu si mai mult. Eu as caracteriza astfel de propaganda ca iresponsabila.
    In rest, Rusia e Rusia, asa cum romanii o cunosc de atata vreme, de neincredere si mereu amenintatoare. Apropo, Rusia a acordat recent Ungariei un credit de 15 miliarde de euro.

      • E o intreaga teorie aici. Asa, si UE, in ansamblu este acuzata de unii de comunism si fascism, la fel si SUA. Nu vad sensul unei confruntari, mai ales armate. Nu inteleg intentia clara de razboi impotriva Iranului, nu vad de ce China si Japonia sunt intr-o oarecare tensiune militara, nu inteleg ce cauta armata rusa in Transnistria (mai e acolo parca), nu inteleg de ce trebuie sa sprijini grupari care arunca in aer biserici (in Siria) etc.
        Mai observ ca printre altele se vorbeste cu mult spor, din cauza situatiei din Ucrain, despre gazele de sist.

        • Felicitari pentru vigilenta .
          Intradevar , in acest moment , chestiunea gazelor de sist ramane principala problema a omenirii .
          Evident , rusii sunt – in continuare – ” baietii buni ” , pentru ca ei exporta gaz din surse conventionale ; aud ca fac ceva explorari pentru gaze de sist in zona Bihor , da’ – oricum – asta nu se pune .
          Bravo !
          Ai inteles foarte bine cum stau – cu adevarat – lucrurile .

    • @Ciprian, la sfarsitul primului razboi mondial Germania invinsa si-a pierdut influenta in lume. coloniile. S-a confruntat cu un sir de lideri slabi (vezi republica de la Weimar), problem economice si sociale enorme. Ce s-a intamplat cu Rusia dupa destramarea URSS? problem economice, scaderea influentei (nu vorbim aici de faptul ca fostele republici au devenit independente ci si faptul ca statele satellite au trecut de partea NATO iar Iugoslavia s-a destramat), diverse rebeliuni musulmane (vezi Chechenia) si leadershipul slab al batranului si alcoolicului Boris Yeltzin.

  3. Seara buna
    Se pune prea mult accent pe tratatele internationale . Nu prea au fost respectate .
    De la Hitler si Stalin incoace , toate tratatele au fost eficiente exclusiv cind erau in avantajul marilor puteri . Pionii , adica tarile mai marunte ,au fost si sint mereu sacrificate in numele unui interes sau altul . Cum e exact in sah .

    Problema de azi , anexarea pasnica a Crimei arunca in aer absolut toate principile politicii internationale consfintite inclusiv cu semnatura rusa in cartea ONU .

    1- Daca rusii acapareaza Crimea , ce si cine va impiedica sa anexeze parte din Ucraina , zona cu multi rusi sau Transnistria cu parte din Moldova unde rusii sint numerosi ?
    2- Cu ce argumente politice internationale se poate impiedica formarea unui stat curd prin alipirea unei bucati din Irak si Turcia sub un nou stindard ?
    3- In baza caror principii se va nega Chinei anexarea tuturor teritoriilor actualmente pe lista revendicarilor teritoriale ?

    Cumva raspunsul e exclusiv cu argumentul militar ?
    „forta ” bruta , bine inarmata si care va stabili noile reguli si noile granite exact ca in 1938-1940?

    O ultima dilema legata de aceste probleme :
    Cum , cu cine si cu ce va putea impiedica Romania o auto independenta (principiul de autodeterminare a popoarelor atit de drag acum rusilor ) a zonelor maghiare (doua judete ) si un eventual ulterior referendum pentru alipirea lor la Ungaria ?
    Cel putin in acest caz , e evident ca mult laudata apartenenta la UE si NATO ramine pura declaratie verbala si atit .
    Ungaria e si ea membra in aceste organizatii iar militar e de vazut cine sta mai bine ca ei nu au avut preocuparile Romaniei legate de pensionatii speciali (si din tinerete) , a maririi periodice a pensilor lor in detrimentul inzestrarii si modernizarii armatei. :(

    • În România, există avantajul geografic al situării Ținutului Secuiesc la 250-300 km.de frontiera cu Ungaria, altfel lucrurile ar fi fost ceva mai complicate acolo. Însă pe de altă parte, maghiarii autentici (cei din Ungaria, dar și cei din Bihor sau Sălaj) nu-i consideră pe secui ca făcând parte dintre ei. Da, e drept că și maghiarii și secuii sunt unguri, dar secuii nu sunt maghiari, așa cum nici bănățenii nu sunt olteni.

      În Ungaria, doar o tabără naționalistă foarte restrânsă, nereprezentativă pentru maghiari în ansamblu, agită apele în privința secuilor, iar În România, secuii înșiși se agită pe tema orientării spre Ungaria, dar atitudinea asta ar dispărea foarte repede dacă România nu ar mai fi atât de săracă și de coruptă.

      Cei 25 de ani care au trecut de la căderea lui Ceaușescu ar fi trebuit să aducă românilor mult mai multă bunăstare economică, dar nu e târziu nici acum. Și nostalgiile secuilor ar rămâne doar nostalgii, în genul franconilor din Bavaria care au ”capitala lor secretă” la Nurnberg și îl blamează și astăzi pe Napoleon pentru că a încorporat Franconia în Bavaria, dar fără să le treacă vreodată prin minte ideea unei secesiuni. Pentru că trăiesc destul de bine ca bavarezi în Bavaria, chiar dacă știu ei ”în secret” că sunt de fapt franconi.

  4. Teza care leagă separarea Kosovo de invazia si plebiscitul din Crimeea este adoptată de întreaga stanga americană, sub o forma sau alta. A fost adusă in discuție de Geraldo la programul lui Bill O’reilley, la care O’Reilley in stilul cunoscut:
    „Let me stop you right here – today, you can ask 150 nations if they want to be part of US!. However, there are borders,treaties, …”

    • @cristian C, nu stiu ce spune Geraldo Rivera. Kosovo ii ofera insa lui Vladimir Putin un precedent ptr Crimea sub imperiul principiului datoriei de a interveni. In plus, Putin plateste astfel o polita Americii si UE. Putin nu uita ca prin dezmembrarea fostei Yugoslavii influenta in Balcani a Rusiei a fost anhilata. Actiunea din Kosovo a fost considerate o umilire a Rusiei de catre Occident. Acum Putin incearca sa limiteze influenta SUA in Europa de Est.

  5. Theophyle

    Lipsa de interes fata de Uraina este generalizata in Statele Unite. Vorbesc cu multi oameni in fiecare zi, din toate categoriile sociale, si nu am auzit inca pe nimeni sa-si exprime ingrijorarea. La nivel personal, evenimentele nu sunt percepute de nimeni ca o amenintare a securitatii sau modului nostru de viata. De altfel, am impresia ca acelasi lucru se intampla cam peste tot in afara Ucrainei si Rusiei, inclusiv in Romania.

    Numai bine,

    Peter Manu
    New York

    • @Petru Manu, aveti dreptate in privinta dezinteresului general fata de situatia din Ucraina peste ocean. Este o problema relative complicate, greu de explicat intr-o stire de doua minute la buletinul de stiri. Si este departe de SUA, situatia de acolo nu este perceputa ca fiind un pericol eminent. Si americanii de rand sunt obositi de razboi.

      • Ce ar trebui să facă publicul american pentru a nu risca să treacă drept dezinteresat? Să alergăm pe străzi în pielea goala cu steagul Ucrainei (și nu numai) fâlfâind? Streaking este soluția? Dacă aș ști că situația din Crimeea ar beneficia în urma unei astfel de acțiuni, cu siguranță m-aș oferi voluntar. Mă tem însă că spectacolul care l-aș oferi ar intra la categoria horror…chiar și pentru Putin…

  6. Un articol bun…in realitate in multe state europene ( dau exemplul Italiei si Frantei unde locuiesc ) stanga liberala este mult mai critica impotriva lui Putin decat centru-dreapta/dreapta conservatoare ( de fapt singura care se lupta „pe bune” cu regimul Putin)

    Puteti citi cateva analize si comentarii in ziare de stanga precum le Monde sau la Repubblica si apoi in cele de dreapta gen le Figaro sau il Giornale si veti vedea ca dreapta/centru-dreapta in aceste 2 tari sunt pro-Putin in proportie covarsitoare ( Berlusconi si Fillon sunt prieteni declarati ai lui Putin)

      • @homosexual militant, multumesc ptr aprecieri. Nu sunt la current cu opiniile stangii europene. Eu pot doar sa opinez ca fata in fata cu criza europeana liderii europeni dau din colt in colt. Ce vor face daca Putin se va amesteca in afacerile interne ale unui stat membru al UE si NATO? Spun asta ptr ca nimic nu garanteaza ca Putin se va multumi cu Crimea.

  7. Nu mă pot pronunţa deloc despre dezamăgirea stângii sau dreptei americane.

    Dar mă sperie că războiul care mocneşte e considerat o ştire de mâna a doua faţă de un avion dispărut.
    Ne paşte un război cu Rusia, deşi nu-i prea clar ce mai înseamnă „ne”. Iar preocuparea de bază a mass-mediei occidentale e triunghiul Bermudelor în variantă 2014?

    • Povestea avionului disparut este in realitate mult mai serioasa decat lasa sa se intrevada modul sensationalist in care este prezentat cazul. Nu stie nimeni in acest moment daca avionul este pe fundul ocanului, intr-o jungla din arhipelagul Indonezian sau intr-un hangar ascuns in nordul Indiei, in Burma sau in Pakistan. Si daca avionul Acela a aterizat la un moment dat intr-o singura bucata cine si de ce are nevoie de el? In momentul de fata orice ipoteza (cu exceptia probabl a interventiei extratereste) poate fi luata in consideratie.

  8. Și soluția este ? Nici o soluție. Occidentalii care au încurajat circul de pe Maidan pe ideea că acolo printre democrați se află și niște neofasciști da puțini (sau invers) ar trebui să plătească atâta vreme cât nu există o politică care să dea soluții pentru cazul când Rusia este pentru confruntare 100%. Precedentul istoric nu este foarte grozav. În 1956 Occidentul a făcut- oral- gesturi eroice în apărarea revoluției maghiare. Europa liberă era cea mai vocală îndemând cetățenii maghiari să ia arma în mână. Ajutor pentru revoluția maghiară= 0. Când s-a pus problema ca o parte din cei care au participat la revoluție și familiile lor să se refugieze în Austria trupele americane de la graniță au tras la momentul în care refugiații au încercat să forțeze punctul de frontieră. 1968- ocuparea Cehoslovaciei. Reacții- verbale.
    Dacă Truman și-a trimis soldații la moarte pentru Coreea mă îndoiesc foarte tare că e cineva dispus să sacrifice 1 soldat pentru Ucraina. Realpolitik-ul bate la fund obiectivele nobile.

    • @Andrei George, precedentele Ungariei si Cehoslovaciei sunt binecunoscute. Maidanul a avut success nu ptr ca a fost incurajat de Occident ci ptr ca regimul presedintelui Ianukovici era urat chiar si de rusofonii din estul Ucrainei. Daca Ianukovici ar fi avut sustinere politica ar fi apelat la „oamenii muncii” din bazinul Donetk sau la forte asemanatoare. Nu au existat contramaniestatii in favoarea regimului lui in partea de est a Ucrainei. Putin a actionat doar in momentul in care Ianukovici a fugit de la Kiev. Atata timp cat omul lui de paie conducea Ucraina Putin nu a actionat. Nu avea de ce.
      Problema nu este insa ce se intampla doar in Crimea si in estul Ucrainei. Cine garanteaza ca Putin se va opri doar la Crimea? In fond minoritati ruse consistente sunt si in tarile baltice (Estonia, Letonia si Lituania). Ce l-ar impiedica pe Putin sa incerce anexarea unor portiuni din respectivele state sau din Moldova, sau din Polonia?

      • Stimate domn, regimul Ianukovici- ajuns la putere prin alegeri libere- n-a fost mai urât decât la momentul în care a ajuns la putere. Să nu uităm că era premier dna. Timoșenko- deci greu de crezut că Ianukovici și-a aranjat alegerile. Despre cetățeanul obișnuit ucrainean n-avem absolut nici un fel de date pe care să ne putem formula opiniile. Ianukovici a fost dat jos de grupuri care s-au manifestat cu extremă violență (s-a subliniat de n ori organizarea paramilitară a acestora- dar era bine pentru că erau ”de-ai noștri”- grupuri care n-au putut fi controlate de forțele de ordine și care și-au impus ”dreptul” prin violență. La momentul în care ocupi prin forță clădiri și le dai foc nu poți avea pretenția decât la o lovitură de stat- nu la ”schimbare democratică”.
        Referitor la țările baltice se poate sublinia- a nu știu câta oară- că pentru Occident există 2 tipuri de democrații- de nivel 1 și de nivel 2. Comportarea majorității guvernelor acestor țări față de minoritatea rusă a fost deplorabilă- și totuși ele au ajuns în EU primele. Din păcate, pe Putin nu-l va împiedeca nimic- atâta doar că deocamdată nu este pregătit pentru țările baltice sau pentru Moldova.Să fim conștienți că Occidentul are nevoie de Rusia dar Rusia- la fel ca și Iranul și alte n state poate supraviețui foarte bine cu sancțiuni economice- mai ales că are la granițe 2 clienți formidabili pentru gaze și alte bogății- China și India…

        • „Să fim conștienți că Occidentul are nevoie de Rusia dar Rusia- la fel ca și Iranul și alte n state poate supraviețui foarte bine cu sancțiuni economice”

          Nu, zau?

          52% din bugetul public vine din exporturile de hidrocarburi catre piate europeane. Cum ar supravietui regimul Putin daca ar inceta brusc exporturile catre Europa? In 3 luni ar fi pe faras.

          Nici Europa nu sta prea breaz, ca a dormit pe ea.ani si ani. Sau s-a lasat cumparata la bucata, ma refer la oamenii politici importanti din UE, acum angajati Gazprom.

          Oricum, pentru Europa raspunsul e clar si nu mai are nicio scuza daca nu intelege: trebuie redusa dependenta de Rusia.

  9. Domnu’ Theophyle – nu stiu care-s sursele dvs., dar e total diferit aici … Obama si America nu are interese in zona aia mai mari decit europenii, cind isi pun ei oile in rind se discuta. Dreapta dimpotriva il critica pe Obama major pe problema asta -ca de obicei fara substanta.

    Cititi politico.com

    • @razvan Iliescu, eu nu m-am referit la dreapta oficiala ci la exponentii dreptei religioase. Dreapta Americana are mai multe componente.

      • Dreapta o avea mai multe componente numai ca v-ati luat de componenta captiva – evanghelistii dupa 2008 si 2012 nu mai conteaza, iar de cind papa a spus „cine sint eu sa judec” s-a terminat si cu mitingurile si restul circului. Va inselati major privind Obama si modul lui de gindire si actiune – in primul rind este un incrimentalist la fel ca orice presedinte de mare companie. Reagan avea o carte pregatita de Carter cu Afganistan si sindicatul liber Solidaritatea si peste 30 de ani de experienta in „containment” si o optiune clara capitalism comunism. Lucrurile sint toal diferite azi, in plus Obama a pornit cu 2 razboaie, neterminate is platite pe cartea de credit si o criza la o suta de ani si problem in alianta cu Europa de Vest. Le-a rezolvat? Tabla de sah a lui Putin se umple ? Anul asta pretul eptrolului e posibil sa cada, atunci veti vedea ce puternic e Putin …

        George HW Bush este tatal, preseditnele 41, Geirge W Bush este fiul -43.

  10. Domnule autor, pe la sfirsitul secolului XIX cind bankerii europeni in frunte cu Rothschilds au incercat, la un „congres” la Viena, sa constitue o entitate suprastatala Statele Unite ale Europei , tarul Rusiei a stricat petrecerea opunindu-se raspicat. Bankerii nu au uitat umilinta si au incercat de mai multe ori sa submineze puterea tarului, in 1917 au reusit…si au executat toata familia Romanovilor. Se pare ca istoria se repeta! Tarul Putin a inceput sa unelteasca impotriva ” the new world order” a sistemului financiar cu moneda de rezerva dolarul. S-a inhaitat cu aia de la BRICS si, la intilnirea de la Durban, au inceput sa „conceapa” un sistem care sa limiteze aria petrodolarilor sau, mai rau, un sistem international financiar alternativ. Mai mult , the Rockefeller companies Chevron, Exxon, Mobil au cam fost calcate pe bataturi de Gazprom si in domeniul pipeline si gaze de sist, distributie in Asia si Europa etc.etc. Si atunci, State Deparment baga , in zisa domnei Nuland, 5 miliarde de dolari in ” democratia Ucraniana” . Vorba aluia Brezinski : ” Rusia nu poate fi imperiu fara Ucraina” . Desi, acum de curind am auzit si varianta rusa , Vasiliyev : ” Rusia poate fi un imperiu fara Ucraina, dar nu poate fi Rusia” !!

  11. In primul rand, nu prea imi dau seama ce vrea sa zica dreapta „ultra-conservatoare”. O fi dreapta care nu o ia in deriva catre stanga, asa cum se intampla de obicei?
    Pe de alta parte, sunt total de acord cu expresia „tendintele exagerate ale stangii mondiale.” Problema este ca aceste tendinte exagerate au devenit decizii judecatoresti. Stanga asta mondiala a acaparat curtile de justitie americane. Ceea ce acum vreo doi ani era pozitia presedintelui (dempocrat ) al SUA, pentru aceste inalte curti acum este irational – ma refer la casatoria traditionala. Atunci nici nu e de mirare ca unii conservatori vad in Putin modelul de urmat in privinta asta.

    PS: atentie la exprimare: ortodoxism e usor peiorativ, de preferat ortodoxie.
    ortodoxi opresati -> ortodocşi oprimaţi

    • @AT, vorbim de acea dreapta care gandeste politica prin prisma Bibliei. Nu ma refer aici doar la problema casatoriilor intre homosexuali (ptr mine asta este o aberatie nascuta din alte ratiuni care nu au nici o legatura cu drepturile omului) ci la un intreg set de actiuni care au drept scop reantoarcerea culturala a Americii in anii 40-50 de pilda. Oamenii acestia se opun divortului, mamelor singure, avortului, predarii teoriei evolutiei in scoli, etc. Asta este dreapta religioasa Americana.

      • E drept, dreapta nu are alergie la cartea de capatai a civilizatiei occidentale, asa cum are stanga, in frunte cu Barack Obama.
        „Oamenii acestia se opun divortului, mamelor singure, avortului.” Bravo lor. S-ar zice ca stanga vrea mai multe din toate astea.
        Referitor la teoria evolutiei, au fost incercari de a introduce versiuni de creationism ca o a doua varianta in scoli, nu de a scoate teoria evolutiei. Dar eu unul nu stiu nici un politician proeminent care sa fie in spatele lor.
        In apararea lui Putin eu stiu ca s-a exprimat doar Pat Buchanan.

  12. Eu cred ca tocmai atitudinea de soft power si politica de putere subtila economica, sociala, politica si culturala, ar putea opri un conflict acum.

    Din punctul meu de vedere, daca asa ceva se intampla in mandatul lui Bush, acum era razboi la 150 de mile de noi.
    Singurii care ar avea de castigat ar fi americanii ( anihilarea a doi mari concurenti UE si Rusia). Acea putere subtila continua negocierile si speram cu totii ca va fi pace.

    Mai este si China care ar avea exact interesele Americii, dar aceeasi putere subtila o impiedica sa actioneze.

    • Episodul legat de invazia Osetiei de Sud s-a întâmplat pe vremea lui Bush ăl rău și nu a fost război aproape de noi

  13. Am o nedumerire… cine este în accepțiunea autorului „Dreapta ultra-conservatoare (religioasa)” – care aparent l-ar stima pe tovarășul Putin? La ce organizații, reprezentanți, personalități publice vă referiți? Mulțumesc.

      • Mulțumesc… din nefericire, ca oriunde în lumea asta, și noi avem faliții noștri – mă refer la Buchanan, promotorul celui mai găunos și primitiv conservatorism cu putință. În tiradele sale anti-Obama, Buchanan își caută aliați de la Jesus la Putin… un clar exemplu cu privire la ce poate face fanatismul religios din ființa umană. E mai degrabă un caz medical decât un aliat al lui Putin…

        Buuuuuun… Buchanan este unul din “Dreapta ultra-conservatoare (religioasa)”. Altcineva?

        • O ura mai mare decat a stangii americane fata de religie si de politicienii care o afirma greu de imaginat. Asta se aplica doar la republicani, evident. Cand vreun democrat apeleaza la Biblie sa-si justifice politicile de „social justice” este cel mai laudabil lucru cu putinta.

          • @AT – eu votez mereu dreapta, însă nu mă identific cu Buchanan și ai lui… Sunt depășiți de istorie, de aceea sunt clasificați drept paleoconservatori. Sunt blocați în trecut, fanatici pe teme religioase, repet sunt mai degrabă pacienții ideali pentru clinica de maladii nervoase. Un balast pentru Partidul Republican. Pe măsură ce influența lor se va diminua, pe atât mai bine pentru GOP care va avea șanse mai mari de a câștiga electorat tânăr, educat…

            • Eu as vota dreapta pentru exact motivele pentru care dumneavoastra o dispretuiti, la fel cum o dispretuieste stanga. Ca om de dreapta, nu ma intereseaza deloc progresismul. In aceste conditii, nu vad ce alteva avem in comun decat o eticheta pe care ne-o aplicam.

            • @AT – eu dispretuiesc fanatismul de orice natura este, inclusiv sau mai ales cel de natura religioasa. Nu am nimic impotriva celor care cred in ce doresc atat timp cât o fac discret. Credinta este ceva ce tine de zona privata a individului si nu de ideologiile politice… Nebunia pe care au creat-o acesti paleoconservatori in zona dreptei americane este greu de inteles publicului din Romania… sunt in afara timpului, traiesc intr-o lume izolata cu o mentalitate undeva de inceputul secolului XIX. Cu bine.

            • „Credinta e ceva ce tine de zona privata a individului.” Asa zice stanga. S-ar parea ca va place dreapta doar in masura in care adopta vederile stangii in orice privinta.
              Cred ca publicul din Romania, in masura in care sunt mai putin expusi la „main stream media” si la mediul universitar american, au mult mai multe sanse sa inteleaga dreapta americana decat americanii insisi. Ei „au fost invatati sa gandeasca”
              http://www.youtube.com/watch?v=dknaD6g2RD0&t=9m

            • @AT – Chill out, amigo… Fiecare cu opinia lui. Dacă eu sunt agnostic asta nu înseamnă că nu respect credința semenilor. La urma-umei SUA a fost creată drept „safe-heaven” pentru europenii persecutați pe linie religioasă. Revenind la prezent, cât timp totul în zona religiei se petrece discret, cât statul și instituțiile sale rămân seculare, nu am nicio problemă cu nimeni. Și fiind un cetățean liber am dreptul de a vota dreapta pentru că mesajul ei răspunde in mare măsură opiniilor mele mele conservatoare în privința fiscalității, problemelor sociale și administrative. Devine iritabil când acești habotnici -gen Buchanan- pretind că le știu pe toate și arestează dreapta politică în numele nebuniei lor sau prietenilor lor imaginari cu care merg la culcare în fiecare seară. Ieșirile homofobe, radicale, lipsa disponibilității de a dialoga îndepartează publicul tânăr, educat, independent și moderat republican de GOP – cu consecințele pe care le vedem: ascensiunea stângii socialiste, a etatismului, a societății gratificării imediate. Cu bine.

            • Multumesc autorului sau moderatorului pentru cenzura. Pentru a doua oara mi se cenzureaza comentariile pe aceasta platforma. Nu s-a intamplat pana acum. Deci opiniile deranjează și aici. Râd curcile în hohote de ce faceți. Adios!

            • Eu nu stiu dupa ce criterii obiective este declarat cineva bigot sau homofob. Pesemne ca cine se opune legalizarii „casatoriilor homosexuale” este homofob, criteriul aplicat de infama campanie „No H8”.
              As putea sa zic si eu despre Rob Portman, de exemplu, ca „aresteaza dreapta” in numele fanteziilor lui liberale.

            • @AT – continuăm dialogul… vă rog citiți ultimul articol sub semnătura stimabilului Pat Buchanan, în publicația de orientare paleoconservatoare The American Conservative pe care a fondat-o și la care continuă să contribuie în prezent. Aș dori un răspuns sincer din partea dvs. despre logica acestei persoane cu vădite preferințe putiniste și cu nule cunoștințe despre politica internațională, a ceea ce a însemnat blocul de este și traumele prin care au trecut națiunile est-europene după WWII (apare și o referință despre România):

              http://www.theamericanconservative.com/who-and-what-is-vladimir-putin/

              A nu se înțelege că toți conservatorii sunt precum Buchanan…

            • Am fost de acord de la bun inceput ca Buchanan greseste in ceea ce-l priveste pe Putin. Cu ce nu am fost de acord e aplicarea de epitete la caracterul unor persoane cu ale caror idei politice nu suntem de acord. Oamenii pot sa greseasca, pur si simplu, fara sa fie rau intentionati. Si la drept vorbind, nimic din articol nu merita acele epitete.

            • @AT – :-) Murim îmbrățișați cu corectitudinea politică. În cazul celor cu viziuni radicale, atât de stânga cât și de dreapta, (nu numai în privința lui Putin) le putem aplica astfel de epitete fără prea mari riscuri. Media americană îi numește lunatics iar în cel mai bun caz îi ignoră. Pentru a vă rotunji imaginea cu privire la paleoconservatori, inclusiv Buchanan și finanțatorii săi, vă recomand să vă informați cu privire la luarile de poziție cu privire la alte probleme, atât pe plan intern cât și pe plan extern. Cu bine.

  14. @om normal, nu uita ca criza Georgiana s-a petrecut in timpul mandatului presedintelui Bush si nu am avut parte de nici un razboi. Sa nu confundam situatiile. Daca George HW Bush nu ataca Aghanistanul care il gazduia pe Bin Laden dupa atacurile din 11 septembrie ar fi fost probabil demis de Congres. Problema Saddam Hussein trebuia rezolvata cumva. Sa ne aducem aminte ca la rugamintea tarilor arabe tatal lui, presedintele George W Bush, a orpit avansul armatei inainte ca aceasta sa intre in Bagdad. Rezultatul a fost ca Saddam a ramas la putere mai bine de 10 ani dupa ce a fost dat afara din Kuweit si se apucase sa crosteze tot soiul de invarteli care erau contrare intereselor americane din zona.
    Sa revin la notiunea de putere subtila. Nu exista asa ceva istoric vorbind. Toate marile puteri au fost nu doar forte economice ci si forte militare de temut. Fara o armata puternica si gata sa intervina daca interesele o cer nu exista o mare putere. Putin stie asta si actioneaza in consecinta. Arata ca el este „jupanul” in regiune. Chinezii nu se amesteca ptr ca nu au nici un interes: nici economic si nici politic/

    • sunteti sigur?
      Am un punct de vedere diferit, dar ultima fraza nu pot sa nu o combat.
      China are interese in orase, daramite o tara sau un continent. Interesele Chinei sunt imense, dar incearca sa fie pragmatici.
      Fix interdependenta economica dintre Rusia, UE, China si SUA opresc sau intarzaie o actiune de forta.

  15. si inca ceva.
    Cand si unde Rusia sau China sau SUA au aratat valori morale in relatia cu altii?
    Doar Europa, recent, si numai pentru ca puterea este impartita intre statele membre.

  16. Asemănările cu anii ’30 sunt într-adevăr izbitoare. Dar nu aşa cum le vedeţi dumneavoastră. Lebensraum vă spune ceva?
    Se reconstruieşte pe cale paşnică graniţa Brest-Litovsk, adică se construieşte pe cale aproape paşnică (până la evenimentele recente din Ucraina şi exceptând cele din Iugoslavia) spatiul vital german.

  17. Soft power e, in realitate, mult mai puternica decit isi imagineaza multi dintre noi. Fiindca aici nu se contabilizeaza „doar” economia, politica, civilizatia sau cultura occidentale: sint mai multe componente, de regula neglijate inclusiv de politicienii cei mai democrati. Cei care insa nici nu o iau in calcul traiesc, asa cum s-a mai spus, cu decenii in urma, cind puterea era asimilata cu puterea de foc sau cu forta economica bruta. Soft power e data, de fapt, de suma intreaga a valorilor occidentale in care universitatea ocupa un loc central.
    Pentru a ne lamuri, ne putem referi doar la scolile superioare americane care sint la decenii in fata celor ale intregii lumi civilizate. In fapt, aceasta e adevarata soft power, nu cea data de o viziune prea particulara a unei stingi (politice).
    Mai mult, nu cred ca putem vorbi de ceva similar in China – desi multi fac eroarea asta luind in calcul forta sa economica – si asta chiar daca scoala chineza pare foarte performanta: stim ca acolo multe se intimpla mai ales datorita ordinii si disciplinei impuse de la centru. Caci daca puterea centrala dispare sau se diminueaza, atunci se intimpla ce s-a intimplat in tot fostul bloc comunist, universitatea va intregistra un declin aproape imediat.
    Ei bine, adevarata forta americana vine tocmai din faptul ca, in conditii de democratie si fara nici un fel de constringeri sau comandamente politice, educatia superioara americana domneste in societate si in lume: universitatile americane sint in top, inclusiv in top-urile realizate de China. Iar diferentele fata de restul lumii sint atit de mari, incit aproape ca iti vine sa te intrebi ce naiba se intimpla cu bugetele ministerelor educatiei, acelea care sint totusi deloc neglijabile, in restul tarilor democrate (partenere).
    Ei bine, gindind problema in termenii astia, Putin nu ne poate aparea altfel decit ca un badaran, in cel mai bun caz ca un parvenit care ar vrea ca toata lumea sa asculte manelele lui politico-economice, manelele alea in care se vorbeste mereu de dusmani, de bani si de valoare.
    In fine, probabil ca nici Nye nu a inteles pe deplin influenta conceptului acestuia de vreme ce a pretins ca inclusiv dictatorii comunisti au uzat pe scara larga de soft power. In realitate, indoctrinarea se facea (cu forta) in intreg blocul sovietic, iar una dintre cerintele de baza ale soft power este tocmai aceea ca apeleaza mai degraba la seductie decit la coercitie. Or, in putine locuri din lume comunismul s-a impus pasnic, prin recurs la seductie, chiar daca o multime de intelectuali din lumea larga s-au lasat sedusi de violenta ideilor comuniste. In fapt, astazi, orice om nepervertit si cu mintea intreaga admite deschis, chiar daca ii lipseste instructia, ca comunismul e mai degraba asimilabil violului, iar comunistul convins e violatorul in serie, convins ca toate victimele sale au fantasma violului.

      • As spune ca mai toate razboaiele sau conflictele au fost pornite sau intretinute de catre cei slabi la invatatura si incheiate de catre cei silitori. Ca si crima, forta e mereu fezabila, insa fezabilitatea nu e intotdeauna un criteriu bun daca operam in lumea ideilor. De pilda, fezabilitatea e importanta in inginerie; daca vorbim insa de fizica teoretica, atunci teoriile ar trebui sa fie falsificabile, iar asta e cu totul altceva.
        Atomii au fost descoperiti efectiv pe la inceputul secolul al XX-lea desi teoretizarea lor a pornit inca din antichitate iar oamenii sint facuti din atomi. Similar, soft power e doar numele recent al unui demers stravechi. Vorba dulce mult aduce, iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, daca ai carte, ai parte sint doar citeva instante ale acestei categorii.
        Iubirea propovaduita de crestinism pare sa fie o alegere proasta inclusiv astazi. Ginditi-va cum le-a aparut gindirea asta celor contemporani primilor crestini – noroc ca pe-atunci nu exista termenul de loser iar despre „fezabilitate” nu pomenea inca nimeni. Crestinismul are multe defecte, ca si democratia: ramine insa una dintre cele mai seducatoare invataturi din toate timpurile, si asta chiar daca nu a pornit de la un adevar iar astazi pare depasit. Un ginditor autentic va folosi mai mereu intr-o polemica argumente: un impostor nu va depasi stadiul invectivei. Un dascal bun stie sa uzeze de soft power, chiar daca nu e la curent cu terminologia politica: un dascal slab se va folosi mai mereu de forta pentru a convinge un omulet ca trebuie sa se puna cu burta pe carte. Pedagogia moderna pune in evidenta importanta jocului in procesul de invatare: pedagogia clasica punea pe primul loc seriozitatea, iar pedeapsa era considerata nu doar salutara, dar chiar de neevitat. Simpla ipoteza a prevalentei inteligentei in fata fortei tine de ceea ce azi numim plini de importanta soft power.

    • „Soft power e data, de fapt, de suma intreaga a valorilor occidentale in care universitatea ocupa un loc central.”
      Universitatile americane au fost acaparate aproape in intregime de cea mai anti-occidentala ideologie cu putinta. Succesul lor se datoreaza stiintelor exacte, in care ideologia conteaza mai putin, si recrutarii talentelor din lumea intreaga.

      • In realitate, tocmai fiindca stiintele sint cel mai bun antidot impotriva ideologiei, universitatea americana nu poate fi acaparata ideologic. Fiindca nu-i vorba numai de stiintele exacte – vezi shanghairanking pe 2013. In economie, in primele 100, 70 sint americane, si inca:
        – in inginerie, din primele 10, 10 sint americane;
        – in stiintele vietii, din primele 10, 9 sint americane si doar una britanica;
        – in medicina, din primele 10, 9 sint americane si una britanica;
        – in stiinte sociale, 10 din primele 10 sint tot americane;
        si intr-adevar, in stiinte naturale si matematica, din 10, 7 sint americane, una britanica, una elvetiana si una japoneza.
        Adevarul este ca tarile care nu iau in serios stiinta ramin mult mai susceptibile la ideologie.

    • @teodor, Sunt siderat de raționalizarea si denaturarea acestui soft power, doctrina a impotenței politice a actualei administrații. Conversia unui handicap intr-o categorie filozofica.
      Nu are de-a face cu academia americană, ci este teza principala a lui Obama: „Lead from behind”.
      Cu mult regret.

      • Aham. Sinteti cumva siderat si cind aflati ca multi dintre compatriotii d-voastra mai tineri vor inca sa mearga la studii in Statele Unite? Sau pentru ca, daca romanii ar putea calatori si s-ar putea stabili in America, multi dintre ei ar emigra acolo si miine? Daca e asa, atunci va inteleg.
        As putea merge mai departe cu rationamentele, insa gindul ca ati putea ajunge supersiderat ma nelinisteste, mai ales ca evolutia acestor idei e strins legata de cea a evolutiei libertatii in gindirea occidentala.

  18. Hm.. am vazut de nenumarate ori in ultima perioada, analogia intre situatia de acum si Germania lui HItler etc.

    Acum, de exemplu, „Putin va avea mana libera in Europa” etc.

    Pai cum puteti asemana situatiile economice si strategice in cele doua cazuri?

    In anii 30-40 Germania era cea mai avansata tara de pe glob, in orice domeniu tehnic si stiintific, fata de care SUA si restul tarilor tineau cu greu pasul. Mai e nevoie de exemple? Alegeti ce domeniu vreti, aviatie, submarine, chimie, masini de orice fel si vedeti cine dadea tonul.

    Iar Rusia ce e acum? Sigur ca e o tara cu mari resurse naturale si umane, dar cu export de gaze nu cred ca poti cuceri Europa.

    Intr-o situatie ipotetica, mi-ar fi mult mai frica de Coreea de Sud (adica Samsung si LG) decat de Rusia.

  19. Informatiile si opiniile oferite de Theophyle sunt binevenite, cel putin pentru mine care locuiesc in spatiul european. Pe de alta parte, as largi putin aria de aliatii lui Putin cu cateva observatii:

    1. Rusia a excelat intotdeauna prin factorii de influenta pe care i-a cultivat in mod supraconsistent si pe care i-a utilizat si ii utilizeaza in mod foarte eficient. Ideea de subminare si relativizare ale vocilor opozantilor este folosita foarte eficient. Formele de propaganda utilizate sunt multiple si adaptate contextului. Stimularea „curentelor de opinie” si dirijarea lor este foarte bine pusa la punct.

    2. Degeaba se incearca blocarea comparatiilor cu ascensiunea nazismului german si evenimentele premergatoare celui de-al doilea razboi mondial, fiindca asemanarile sar in ochi. Un exemplu: populatiile rusofone din alte state, ramasite ale imperiului sovietic, sunt utilizate la modul de coloana a V-a in maniera foarte asemanatoare.

    3. Nu stiu de ce nu se comenteaza asupra personalitatii paranoice a lui Putin. Asemenea tipuri de personalitati au si vor continua sa influenteze destinul unor populatii intregi in mod nefast. Sunt analize simple care se pot face, nu este nevoie sa fii neaparat specialist in stiinte sociale pentru asta: cultivarea cu nerusinare a personalitatii (Putin imblanzind tigrul, Putin arte martiale cu o mie de dani, grandomania spectacolelor megalomanice gen olimpiada, indepartarea cu brutatilate a oricarei forme de opozitie, blocarea surselor de informatie independente, etc.)
    Intrebarea care se pune, chiar nu invatam nimic din istorie? O vom repeta iarasi si iarasi cu costuri devastatoare in suferinta si vieti umane?

  20. Daraga Theophyle,
    1. da-mi voie sa iti scriu „draga”. Desi orice razboi este mostruos si abject, trebuie sa stii este absolut normal ca un razboi sa mai existe. Ar fi anormal sa nu existe! ;
    2. numai novicii nu stiu ca aceasta criza din Ucraina, mascheaza o alta criza din CSI (Rusia), si da, comparativ cu Germania post Weimar situatiile prezinta nenumarate similitudini. Criza din CSI este profunda, iar arestarile si condamnarile la ani grei de puscarie, interdictiile, … etc. nu sunt decat o fatada. 15 mlrd au cheltuit CSI intr-o singura zi, ca sa mentina cursul rublei . Vor resimti si peste 5 ani acest efort.
    3. in ceea ce priveste neputinta sau refuzul Occidentului de a capacita o reactie, nu m-as grabi asa de tare. Si UE, si SUA , si Germania, stiu (ca si Ru) ca fataindu-te de-a lungul granitei nu rezolvi mare lucru.Ru stie ca dincolo de Ucraina, nu poate patrunde mai adanc in Europa (decat prin influente, marionete, … etc.). Sa puna cizma, nu. Europenii SUA, si NATO stiu ca nu au voie in Ucraina , si mai departe de Ucraina, poate sa insemne iadul, dar cu siguranta va interveni hazardul.
    Nu mai suntem in epocile marilor razboaie sau cuceriri, insa suntem in epoca marilor destramari, iar daca istoricii si analistii rusi nu au invatat inca nimic, poate sa insemene (cu o mare probabilitate) destramarea statelor independente… Si sigur, intr-un viitor nu prea indepartat, vom vorbi in alti termeni, si despre cu totul alte tari. Concursul intre natiuni inca nu s-a epuizat, si nici macar nu s-a terminat . Vom vedea care este cel mai adaptat. Nu as paria nici pe China. Nu au istorie in cuceriri si dominari. Daca Japonia ar avea 1/4 din populatia Chinei, da, as paria pe ei .

    • De acord cu dumneavoastra la punctele #1 si #2 La punctul #3 am o mare problema si o mare „spaima” daca doriti. Rusia NU urmareste nu o cucerire teritoriala ci o „finlandizare” a Europei si aici chiar vad primele semne certe de implinire. Cred ca am sa public un articol in zilele urmatoare incercand sa rationalizez ideia!

      • Multumesc pentru raspuns.
        Multumesc pentru atentie.

        P.S. Totusi, fara sa vrem, ne-am cam „trezit” cu foarte multi rusi in Europa, ca dupa o cucerire. Fara sa vrem, fara sa stim de unde au aparut atatia (sechestrul pe conturi – se pare ca ii sperie cel mai tare).
        Hazardul face, ca sa avem atat nevoie de ei, … cat de mult au ei nevoie de noi. Daca ar intelege mijlocul acest lucru … .

        Cu deosebita consideratie.
        N.Teodor

      • Interesantă ideea cu ”finlandizarea” Europei, dar dacă Putin chiar speră să realizeze asta, atunci e complet rupt de realitate, așa cum spune Merkel. Pe vremea când Finlanda era ”finlandizată”, URSS-ul lui Stalin, Hrușciov și Brejnev chiar era o super-putere. Rusia de astăzi e doar o glumă proastă, dacă se visează a fi URSS-ul din anii ’70-’80 ai secolului XX.

  21. Fiind de acord cu „Teodor”, voi mai adauga – ironic – si ca salut si eu marea „victorie” a lui Putin: sa pierzi Ucraina (sa ne amintim momentul Vilnius 2013, cand Ianukovici refuza sa semneze Tratatul de Asociere – sau cum se numea – cu UE si spunea ca va intra in Uniunea Eurasia – sau cum se numeste chestia aia) si sa castigi apoi Crimeea – adica 1/10 – sau ceva pe aproape din Ucraina – e o mare „victorie”, intr-adevar.
    Si, daca ar prelua si Estul Ucrainei si tot nu s-ar intoarce situatia la momentul Vilnius 2013. BA chiar m-as aventura sa cred ca SUA – si chiar si UE – tare s-ar mai bucura sa ocupe Rusia – direct sau indirect – si Estul Ucrainei.
    Ceea ce ar urma ar incapacita Rusia, asa cum ce se intampla cu Siria acum incapaciteaza si Siria si Hezbollah-ul si Iranul si chiar si Hamas-ul in Gaza, iar situatia le convine de minune atat Israelului, cat si SUA.

      • Si, pentru ca nu e lipsit de importanta, desi nu e ceea ce a dorit clemy sa studieze, ce ar fi putut fi facut pentru a impiedica Rusia sa-si arate mastoidienii? Mai exact, ce ar fi facut dreapta americana adevarata a.i. Rusia sa nu fi obligat Ukraina sa renunte la Crimeea? Avea vreo solutie eficienta?

  22. Din cand in cand trebuie sa ne reamintim ca prin ianuarie, implicatul in criza priministru al Poloniei spunea ca Ucraina este in fata dezmembrarii. Putem presupune ca deja exista atunci o intelegere de impartire a Ucrainei, si eventual planificarea unor conflicte reciproc avantajoase…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro