vineri, iulie 30, 2021

Putina Gramatica. Istoria ortografiei – reforma ratată din 1926

Una din marotele apărătorilor ortografiei cu î din a este pretenția că cea cu î din i (în vigoare din 1953, rafinată în 1965 și invalidată în 1993) ar fi opera comuniștilor și că ar fi fost impusă de aceștia, însă realitatea este un pic diferită! Reforma ortografică propusă de Sextil Pușcariu Academiei încă din 1926, care conținea la punctul al cincilea generalizarea scrierii cu î, demonstrează absurditatea acestei pretenții. Nu numai că a fost propusă, dar în ședința din 8 iunie 1926 propunerea aceasta s-a votat cu 19 voturi pentru, 5 contra și o abținere!

Cele 7 propuneri au fost:

  1. Suprimarea accentului grav;
  2. Suprimarea parțială a u-ului final;
  3. Scrierea cu ș în loc de ci în obișnui, veșnic, pașnic;
  4. Scrierea cu s în loc de ss în rasă, masă, casă;
  5. Generalizarea scrierii cu î (inclusiv în romîn și familia sa de cuvinte);
  6. Formarea genitivului articulat la feminine prin adăugarea unui i la forma de plural (cu excepția femininelor terminate în -ie);
  7. Generalizarea scrierii cu z în loc de s intervocalic (pronunțat tot z);
Cu excepția punctului 7, toate propunerile au fost acceptate pe 8 iunie, însă a doua zi s-a revenit asupra deciziei (vezi Analele Academiei Române, tomul XLVI, paginile 152-155)!

Poate părea curios faptul că Mihail Sadoveanu a declarat că „reforma scrierii pretutindeni a lui î din i se impune s-o facem înainte de a fi forțați s-o acceptăm din afară”, dar prin „din afară” trebuie înțeles doar „din afara Academiei”: la ora aceea o mulțime de personalități scriau cu î practic împotriva normelor Academiei, și, în plus, tocmai apăruse primul volum din monumentalul Dicționar enciclopedic ilustrat al lui Aurel Candrea care folosea deja scrierea cu î!

În ședința din 9 iunie, în ciuda votului din ziua precedentă, s-a propus și acceptat ca deciziile din ziua precedentă să nu mai fie luate în considerare, iar procesul reformării ortografiei să se reia în viitor…

Este imposibil să nu remarcăm că la începutul ședinței din 8 iunie 1926 era clamată urgența nevoii unei ortografii clare și precise, iar la finalul ședinței de a doua zi se găseau motive pentru a se tergiversa reforma!

Abia în 1932 s-a reușit finalizarea reformei, dar într-o formă destul de diferită de propunerile inițiale ale lui Sextil Pușcariu – vezi și aici. Este o tristă ironie a sorții faptul că în 1993 regulile pentru scrierea cu î din a în interiorul cuvintelor au fost numite „regulile Sextil Pușcariu”, deși acesta era adeptul scrierii cu î din i!

Articol aparut pe blogul autorului

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. In ziua de azi, nici nu se mai folosesc diacritice. Ne uitam pe acest site, meniurile, logo, banda din dreapta cu descrierea cartilor, navigarea pe site, nu exista diacritice.

  2. Asta a fost încă una din tiribombele pretins anti-comuniste cu care ne-au amețit după ”revoluție”. Vorba lui Lenin: ”Dacă nu-i poți lămuri, atunci ZĂPĂCEȘTE-I !”

  3. Problema nu e scrierea cu î din i sau din a, problema e ca se folosesc doua litere pentru acelasi sunet. Argumentele pentru doua litere pentru un sunet sint izvorite din complexele de inferioritate ale unora care vor neaparat sa se traga din Traian. Bine totusi ca nu sintem ca grecii care au si trei (daca nu patru) litere pentru acelasi sunet, in functie de pozitia in cuvint, de literele vecine, o stiinta intreaga.

    • Amicu, amice, chiar trebuie sa-ti reamintesc ca basarabenii erau invatati in scolile lor ca limba moldoveneasca e un dialect al limbii ruse? A spune ca era limba romana, nu era permis. Dupa desprinderea din Uniunea Sovietica, Republica Moldova a decretat schimbarea grafiei din alfabetul rus la cel latin. Asa de important a fost acel act, incat la Chisinau exista o strada ce se cheama Bulevardul Grafiei Latine. Romanii nu au complexe de inferioritate, dar istoria noastra e clara. Tara noastra a fost candva parte a Imperiului Roman, incepand cu imparatul Traian. Dovada cea mai clara ca limba noastra e o limba romanica esta insasi numele limbii, al natiunii si al patriei noastre. Preferinta mentinerii literei A si nu a literei I din cuvantul ROMAN/ROMANIA este concordanta cu istoria natiunii noastre. Restul cuvintelor romanesti ce au acelasi sunet ar putea proveni in egala masura din cuvinte latine ce-l contineau pe A, I sau E, iar distributia lor in limba romana ar fi cam la fel: Ventus> vant sau vint, RANCIDUS> ranced sau rincid. RIPA > RAPA sau RIPA. Nu consider intentia de a ne mandri cu o origine prestigioasa ca Limba Latina, ca fiind motivul de a avea acelasi sunet, reprezentat exclusiv prin A si nu prin I in interiorul cuvintelor.

      • @Daniel,
        Disputa cu limba romanica sau nu nu mai exista de multe decenii si nu va mai reaparea. Cocosul limbii române nu cinta pe gardul altcuiva, asa ca am face bine sa lasam lingvistica in afara doctrinelor si ideologiei si sa o organizam dupa principii strict stiintifice si nevoi ale celor care o vorbesc, adica teoria cunoasterii/ ambitie de a indeplini criterii cognitive si nu nationale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Borza
- expert IT (20 de ani experiență); - președinte al Asociației dexonline (2012-prezent); - programator la dexonline (2004-prezent); - studii de lingvistică computațională (Academia Română, 2002-2003); - bursă de studii postuniversitare (Politecnico di Torino, 2000); - absolvent al Facultății de Matematică (Universitatea din București, 1998); - master al Facultății de Electronică (Politehnica din București, 1997);

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Energie și Geopolitica – Pe unde este România în relațiile energetice cu Moldova și Ucraina?

În ultimile zile s-au petrecut două evenimente care ar putea influența situația energetică regională. Prima și cea mai importantă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro