marți, decembrie 7, 2021

Quo vadis, Moldova?

Duminică, 3 mai, manifestații de amploare au avut loc la Chișinău. „Vrem miliardele înapoi!”, „Jos mafia de la putere!” au fost lozincile care s-u strigat în stradă. Aproximativ 40.000 de oameni  au cerut clarificarea și investigarea furtului  de la cele trei bănci moldovenești (Banca de Economii a Moldovei (BEM), Unibanc și Banca Socială) și publicarea rezultatelor investigației efectuate de compania americană „Kroll Associates UK Limited”, pentru care Banca Națională a Moldovei a plătit, potrivit presei, între 200 și 300 de mii de euro. Cu câteva zile înaintea protestelor masive din capitala Moldovei, președintele Parlamentului, Adrian Candu, anunțase după ședința Biroului Permanent că raportul Kroll nu va fi făcut public, iar compania americană ar fi respins solicitarea Băncii Centrale prin care s-a cerut publicarea documentului. A doua zi după proteste, în seara de 4 mai, Candu a făcut public raportul.

Jaful secolului

Raportul Kroll conține rezultatele investigației pe marginea devalizării a trei bănci moldovenești.  În noiembrie 2014, din conturile a trei mari bănci moldovenești (Banca de Economii a Moldovei (BEM), Unibanc și Banca Socială) au dispărut misterios aproximativ 1 miliard de dolari. Pentru o mai bună imagine a proporției jafului,  trebuie menționat că respectiva sumă reprezintă echivalentul a 13% din PIB și a 58% din veniturile bugetare pe anul 2014. Raportul Kroll descrie transferul banilor către firme offshore, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute.  Personajul principal în jurul căruia se învârt tranzacțiile este omul de afaceri Ilan Shor și grupul de companii pe care le deține, dar în raport apar și numele unor demnitari moldoveni, cum ar fi fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi. Raportul Kroll  afirmă ca  în acțiunea de devalizare s-a acționat concertat, urmărindu-se  beneficiul firmelor asociate grupului Shor în detrimentul celor trei bănci. În urma unor tranzacții de tip carusel între cele 3 bănci ulterior devalizate, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor și ale mai multor companii offshore înregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, în doar două zile (între 24 și 26 noiembrie 2014), Banca Sociala a transferat către 5 companii necunoscute din Moldova o suma de 13,5 miliarde de lei (aproximativ  750 milioane de dolari). Raportul mai descrie  tentativa de a șterge urmele în cazul oferirii cu împrumut ale acestor sume, constând în incendierea mașinii de pază (si ea aparținând  firmelor Shor), în care se aflau documente importante ale Băncii de Economii, care ar fi putut servi ca probe incriminatorii.

Cine e adevăratul vinovat?

Totuși, raportul nu menționează și nu explică implicarea instituțiilor statului în jaful secolului – or, întreaga schemă s-a desfășurat sub ochii acestora. „Deocamdată nu este clar dacă el (Ilan Shor) a acționat singur sau împreună cu alte părți interesate”, se arată în raportul „Kroll”.  Banca Națională a Moldovei, instituția ’cea mai vinovată”, în ochii unora, de tolerarea devalizărilor, a asistat impasibilă la schimbările de acționariat la nivelul băncilor și nu a întreprins nici o acțiune pentru a stopa  acțiunile suspecte. Nici implicarea Guvernului Moldovei în jaful secolului nu e clarificată în raportul Kroll. În luna noiembrie a anului trecut, Guvernul Moldovei, prin premierul de la acea dată, Iurie Leancă, a semnat o hotărâre secretă de Guvern prin care a aprobat alocarea a 10 miliarde de lei  moldovenești către cele 3 bănci vizate, după ce din aceste instituții bancare fuseseră scoase alte 13 miliarde care fuseseră transferate către offshore-uri. Suma respectivă a venit de la Banca Națională a Moldovei, cu garanția premierului Iurie Leancă.

Totodată, omul de afaceri Ilan Shor, pe care raportul îl plasează în centrul schemei, a venit în funcția de președinte al Consiliului de Administrare a Băncii de Economii abia în 2013, iar schema de fraudare începuse anterior acestei date. Ilan Shor, omul în capul căruia se sparg acum toate oalele și care este pus sub arest, a declarat și el că gaura financiară s-a format până la venirea noului investitor. Presa moldovenească a scris despre cum sume de bani de ordinul sutelor de mii de dolari sau euro au plecat de la BEM sub forma unor credite false către companii moldovenești, apoi către mai multe offshore-uri în perioada 2010-2012, când președintele Consiliului de Administrație al băncii era omul lui Vladimir Filat, Victor Bodiu. Presa moldovenească mai precizează că e vorba de firmele Caravita, Business Estate Investment, Next Estate Investment și Ava Inter. Rolul principal în gestionarea companiilor l-ar avea Ion Rusu, cumnatul lui Filat și Vladimir Rusu, fiul acestuia și nepotul ex-premierului.

„La această etapă nu a fost posibilă efectuarea unei analize suficiente pentru a reconstitui tranzacțiile în vederea identificării beneficiarilor finali”, se menționează în raportul citat. Următoarea etapă a investigației, care va fi demarată dup ace  Banca Națională va organiza o nouă licitație,   va consta în   cercetarea mai amănunțită a traseului banilor tranzacționați, dar și evaluarea exactă a prejudiciului creat.

Fărădelegile continuă, economia se duce la vale

Din păcate, episodul devalizării din noiembrie 2014 nu a pus capăt fărădelegilor și abuzului. La finele lunii aprilie  2015, urmare a deciziei unei instanțe din Belgia în care Republica Moldova a pierdut  litigiul dintre compania moldovenească „Moldtranselectro” și o companie străină „Comstroi”., Chișinăul riscă să piardă 28 de milioane de euro. Unii consideră că e vorba din nou de un atac raider  asupra sistemului bancar moldovenesc, existând  o similitudine în metodele de organizare a acestor procese internaționale și în atragerea companiilor off-shore. Reamintim că în 2013, Republica Moldova a pierdut circa 47 de milioane de dolari la un arbitraj internațional de la Paris cu compania ucraineană „Energoalians”, arbitraj în cadrul căreia arbitrul din partea Republicii Moldova a susținut poziția companiei ucrainene! Surse confidențiale au afirmat atunci că persoane din Guvernul Republicii Moldova  ar fi fost interesate ca Moldova să piardă acest proces şi ar fi avut grijă ca decizia arbitrajului să ajungă cu întârziere, pentru a nu fi contestată. Deocamdată, nu este clar dacă R. Moldova ar putea amâna executarea hotărârii arbitrajului din Belgia până la pronunțarea sentinței Curții de Apel Paris.

În acest moment, Republica Moldova este un stat captiv, care riscă să ajungă în faliment. În a doua jumătate a acestui an, Republica Moldova va intra, foarte probabil,  în recesiune economică. Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare a redus estimările privind creșterea economică a Moldovei în 2015 până la 0%, față de 4% cât anticipa în septembrie 2014.

Reprezentantul Platformei civice „Demnitate și Adevăr” (care a organizat protestele de duminică), Vasile Năstase, a menționat că „desecretizarea raportului „Kroll” nu este o chestiune definitorie” și a cerut ca toate revendicările protestatarilor să fie îndeplinite, inclusiv demiterea șefilor organelor de anchetă „care acoperă hoțiile guvernării”. Năstase i-a cerut președintelui Parlamentului să propună parlamentarilor demisia procurorului general, a guvernatorului Băncii Naționale, iar Guvernul să ceară eliberarea din funcție a șefului Centrului National Anticorupție.

Până atunci, însă, gaura formată prin furtul de la cele trei bănci va fi acoperită de către cetățenii Moldovei. Deja, o mică parte din pierderea băncilor a fost transferată către aceștia în luna ianuarie, când Banca Națională a Moldovei a speculat nemilos cursul de schimb, făcându-i pe moldoveni să își scoată banii de la saltea și să își piardă economiile, în favoarea celor 3 bănci. Probabil, vor urma majorări de impozite, accize, taxe, tarife și prețuri. Și proteste…

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Formulări de felul „în raport apar și numele unor demnitari moldoveni, cum ar fi fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi” sînt vagi și potențial manipulatoare. De interes este ce a făcut concret Petru Lucinschi și dacă a făcut ceva ilegal, imoral ori prostesc.
    În altă ordine de idei, ce s-a întîmplat în Moldova se poate repeta în România ori în alte țări. Cînd toți banii sînt la îndemîna băncilor pot fi furați foarte lesne, din cîteva clicuri de maus. De aceea ar fi bine ca lumea să fie educată să folosească bani peșin. Încercările guvernanților de a limita plățile cu bani peșin și o obliga oamenii să plătească doar cu carduri vor duce în viitor la probleme grave – fraude la bănci și cheltuieli ale statului pentru depistarea ori prevenirea acestor fraude. Deja statul cheltuie o groază de bani pentru asigurarea stabilității sistemului bancar, bani care în mod nedrept sînt plătiți prin impozite și de persoane care nu folosesc băncile.

    • Cretinismul noii legislatii este ca plafoneaza inclusiv platile in numerar intre persoane fizice.
      E vreo problama daca achizitionez o opera de arta, un ceas de lux sau orice alt bun neimpozabil cu plata „cash”? – doar banii au fost deja impozitati la sursa.
      Domnilor, astept inca desteptarea romanilor (ca doar e in imnul national) si un „bank run” serios, ca doar este perfect legal! Dar nu, nu se va face pentru ca romanul este (prin definitie) adeptul masturbatiei… mai mult, este dispus sa si plateasca pentru asta!

Dă-i un răspuns lui BAN CO REX Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Victoria Stoiciu
Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Libera. Între 2001-2006 a lucrat la Societatea Academică din România, iar din 2006 pană în prezent este director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România.Este bursieră Transatlantic Forum on Migration and Integration (GMF) şi absolventă a Şcolii Europene pentru Democraţie din Cadrul Consiliului Europei.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro