vineri, martie 29, 2024

Radio Europa Liberă își reia emisiunile în România

Peste mai puțin de 24 de ore Radio Europa Liberă își va relua operațiunile regulate puse în serviciul informării complete și corecte a ascultătorilor săi din România.
La zece ani de la ceea ce părea încheierea lor definitivă, la 15 ani de la închiderea performantului său birou din Capitala României, la 23 de ani de la mutarea sediului central al complexului Europa Liberă-Libertatea de la München la Praga de mâine Europa Liberă revine.
Din punctul de observație din care mă aflu, pot doar deduce motivele care au condus administrația Trump și Congresul Statelor Unite să ia decizia de a corecta ceea ce, din perspectiva a ceea ce se întâmplă, în ultimii ani în România, pare a fi fost o măsură cel puțin pripită. Debilitată economic, trecută în proprietatea unor inși care o văd exclusiv ca pe o afacere, care sunt gata oricând să își vândă sufletul, să distorsioneze adevărul, din ce în ce mai încălecată politic, în marea ei majoritate trecută în serviciul PSD și al satelitului său politic, ALDE, presa din România, chiar și aceea care se auto-intitulează quality, este din ce în ce mai îndepărtată de regulile elementare ale profesiei de jurnalist. Puține din vechile gazete mai rezistă, multe dintre televiziunile private sunt goarne ale PSD și ale lui Liviu Nicolae Dragnea ( acesta este cazul unor posturi precum România tv și Antena 3), postul public de Radio și Televiziunea Română și-au pierdut până și bruma de credibilitate pe care o aveau înainte ca în fruntea lor să fie numiți inși fără coloană vertebrală, servanți de partid de genul lui Georgică Severin și Doina Gradea. Consiliile de Administrație ale TVR și SRR sunt drastic politizate, populate de oameni fără anvergură intelectuală, de sinecuriști de partidț Comitetele directoare nu fac decât să vegheze la îndeplinirea ordinelor venite pe filieră politică. Se vede cu ochiul liber că audio-vizualul din România este mai precar și economic, și, pe cale de consecință, și editorial față de cum era în anul 2008.
În aceste condiții, emisiunile, difuzate prin internet și pe rețelele sociale de Radio Europa Liberă, au rostul de a fi un întăritor pentru puținele medii electronice românești care și-au mai păstrat independență, o alternativă, un model de echilibru, corectitudine și profesionalism.
Să reamintim că Radio Europa Liberă și, mai apoi, Radio Libertatea au fost create la începutul anilor 50 ai secolului al XX lea, în vremea administrației Eisenhower.Ca semn al ofensivei politicii americane în lupta anti-comunistă. Creatorii celor două posturi au dorit de la început ca la microfoanele lor să aibă liber acces preponderent oameni veniți direct din țările Estului căzute în sfera de influență și sub cizma Moscovei. Și a comunismului sângeros de tip Stalin. Fără a fi rupte total de marile teme ale politicii externe americane, Radio Europa Liberă și Radio Libertatea nu au fost niciodată posturi guvernamentale. Voci ale guvernului Statelor Unite. Independența lor editorială a fost garantată și întărită de ceea ce angajații cunoșteau sub numele de Carta Radioului. O Cartă, un complex de reguli care le garantau independența, dar le și temperau posibilele, omeneștile excese, emotivitatea excesivă,surplusul de implicare. De aici, desigur, și frustrări personale, de aici și unele tensiuni cu fruntașii ceva mai radicali ai Exilului.
Radio Europa Liberă în limba română, al cărui ascultător constant am fost încă din 1976, a avut șansa unor mari directori. Noel Bernard, Ghiță Ionescu, iar Bernard care a și dat forma modernă a Departamentului, Mihai Cismărescu, Vlad Georgescu. De la microfonul postului au putut fi ascultate voci de excepție. Ion Popa, Vladimir Ionescu, Nestor Ratesh, Mircea Carp. Mircea Vasiliu, Romilo Lemonidis,Victor Eskenasy la Programul politic, Emil Georgescu, Neculai Constantin Munteanu. Șerban Orescu, Emil Hurezeanu, Mircea Iorgulescu, Carmen Pompey la Actualitatea românească, Eduard Motaș și Doina Xifta la Din lumea comunistă, Cornel Ianatoș și Aristide Burileanu la Radiomagazin, știriștii Alessandro Cifarelli, Edelina Stoian. Dan Comșa, Tiberiu Stoian, Andi Ștefănescu, Ileana Giurchescu, Liviu Tofan, Cornel Chiriac, Radu Maltopol și Andrei Voiculescu cu programele lor muzicale, Octavian Vuia și Nicolae Stroescu autori ai programelor religioase, crainicii Ioana Măgură-Bernard, Gertrud Dumitrescu, Ion Ioanid, Annie Popper, mai vechii Ortanse Cisek și Andrei Dângă. Și mulți, mulți alții. Și, desigur, inegalabilii Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și Gelu Ionescu, autorii unor memorabile emisiuni de cultură.
Mutarea Radioului de la München la Praga a adus modificări consistente de personal. Alte voci, aceleași idealuri. Începând de mâine ne vom reîntâlni cu Sabina Fati, Ileana Giurchescu. Sorin Șerb, Victor Eskenasy, Dan Alexe. Vor fi, desigur, și surprize. Tuturor, succes! Românii au nevoie de Radio Europa Liberă

Iar Radio Europa Liberă înseamnă oameni. Oameni care au ceva de spus

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Ma bucur nespus ca „Radio Europa Liberă își reia emisiunile în România”.
    Am inceput ascultarea vocilor venite din strainatate, cu Vocea Americii. Program mai scurt.
    Apoi am descoperit Europa libera. Nu imi amintesc ca la radio sa fi ascultat altceva decit sport si emisiunile Europei libere.
    Sopirlita, parca ii zicea Caragiu intr-un scheci mult gustat.
    Am spus ca ma bucur, dar astept impartialitatea crainicilor.

  2. În fine, un prim pas ceva mai semnificativ în direcția contracarării manipulării prin „fake news”, precum cele distribuite în favoarea cleptocrației și împotriva principiilor democratice de către Sputnik.

    Cred în continuare că demersul binevenit al SUA este necesar, pentru a fi eficient, să fie susținut prin eforturi interne, din partea societății civile.

  3. Radio Europa Libera a reprezentat „supapa” prin care romanii se conectau la Occident si la realitatea din acele vremuri. Insa, chiar daca ma bucur ca acest radio va emite din nou in Romania, nu pot sa nu remarc o serie de coincidente si sa observ ca sunt reactivate frecvente si posturi de radio care nnu mai emiteau din timpul Razboiului Rece. O colega din Suedia imi spunea ca la Stockholm a reinceput sa emita un radio care fusese oprit in 89, cu scopul de a-i informa pe oameni despre masurile ce se impun in cazul unui razboi atomic (locațiile buncarelor, locuri de unde isi pot face rost de capsule cu iod, etc). Cred ca reaparitia Europei Libere este si semnul instabilității politice si sociale in Europa. Este acea antena a guvernelor occidentale in Europa de EST.

    • Emisiunile RFE pentru țările din Balcani, Ucraina, Rusia, R.Moldova etc. existau și până acum.

      https://www.europalibera.org/ e site-ul local pentru R.Moldova, acum destinat și României.

      Faptul că România ajunge din nou într-o asemenea companie dovedește în ce tabără se află România, nimic în plus.

  4. Pai era cazul!
    dupa ce in decembrie 2016 noi am votat pentru iesirea din UE si NATO, din lumea civilizata, acum,ca suntem de facto in Imperiul Raului, avem nevoie de emisiunile EL!

    • O televiziune ar fi ideala, fiindca prea multi romani cred tot ce vad la TV, deci ar fi bine sa vada si adevarul, nu doar minciunile mafiei PSD/ALDE.

    • Așteaptă să intrăm în foame și dictatură. Atunci o sa o auzi și la radio, deocamadata e pe net.

  5. Fara N C Munteanu Europa Libera nu va avea acelasi succes. Informarea obiectiva trebuie facuta cu talent si redactorii anilor 80 aveau talent.

  6. – Cand totusi va emite pe frecventa radio si pe care (probabil ca pe vremuri pe unde scurte – A.M.)
    – Cu poate fi gasit ca post pe internet (ce link are) ?.
    – Oare societatile de cablu au prelaut sau vor prelua acest post ?

  7. Nu, nici pe net nu se asculta decât diverse reportaje…e de așteptat să auzim pe fm rfe.

    Nu au o frecvență radio încă?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro