marți, mai 30, 2023

Radioul public vrea tăcere

În 13 februarie se sărbătorește Ziua Mondială a Radioului. Potop de vorbe bune, rememorarea istoriei radioului, evenimente. Celebrarea radioului s-a decis la a 36-a Conferinţă generală a UNESCO din 2012 şi marchează prima emisie în 1946 a postului de radio al ONU. La postul public de radio spiritul de sărbătoare n-a durat mult, copleșit a doua zi de vocile care au animat pe post Valentine’s Day.Trezirea la realitatea cotidiană în15 februarie a salariaților Societății Române de Radio fost dură. O adresă intitulată Atenționare referitoare la furnizarea de informații către membrii CA, semnată de Georgică Severin, Președinte-Director general al SRR, indică limitele accesului la informații și implicit, restricțiile libertății de exprimare devenite tradiție în mediile publice. Iată cum sună avertismentul la adresa salariaților:„Având în vedere solicitările referitoare la furnizarea de informații adresate direct salariaților de către unii membri ai Consiliului de dministrație vă reamintesc următoarele dispoziții interne ce trebuie respectate confrorm prevederilor  din Procedura …aprobată în HCA 32/02.04.2011”. Procedura amintită spune că salariații SRR nu pot da direct informații, date sau documente membrilor Consiliului de Administrație. Aceștia trebuie să se adreseze în scris Secretariatului consiliului care înaintează solicitarea Președintelui-Director general spre aprobare. Dacă se acceptă cererea, atunci se formulează „sarcini de serviciu” speciale.„Nerespectarea dispozițiilor prezentei Proceduri sau, după caz, îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor ce decurg din aplicarea acesteia de către persoanele care dețin informațiile/datele/documentele solicitate și le furnizează direct solicitantului constituie abatere disciplinară sancționată în conformitatecu prevederile legale și normele interne incidente”. Ceea ce pare o simplă reglementare administrativă reprezintă în fapt o măsură tipică mediilor publice, foarte competente în a reglementa secretomania, lipsa transparenței instituționale, drapate în măsuri manageriale. În traducere, conducerea radioului public restrânge relația consiliului de administrație cu salariații pentru a deține controlul informațiilor, asta ca nu cumva să se audă nemulțumiri, reclamații, informații negative. Îngrijorarea PDG e prea puțin justificată în condițiile unui consiliu numit politic, cu o majoritate de partea puterii, însă nu strică măsuri de precauție, să nu își bage nasul vreun membru CA prea curios. Profitând de fragilitatea organizării sindicale care se află în instanță pentru a se desemna sindicatul reprezentativ, managementul SRR se simte stăpân pe situație.

Nici la TVR lucrurile nu stau diferit: degeaba cer unii (puțini) membri ai CA informații despre contracte, măsuri manageriale etc., nu le primesc. MediaSind-Filiala TVR a semnalat presiunile care se fac asupra Monicăi Ghiurco, reprezentanta salariaților SRTV, de către conducerea televizunii publice:Considerăm inacceptabil faptul că reprezentantului salariaților i se refuză în mod sistematic accesul la informații și documente de interes major pentru salariați și pentru bunul mers al societății, în mod special informații de natură financiară care ar trebui să fie gestionate cu maximă transparență de conducerea SRTV (onorarii, prime, contracte). Acest refuz este o formă de abuz în serviciu pe care nu îl putem ignora și de aceea SRJ MediaSind a înaintat solicitări oficiale în baza Legii 544/2001 pentru lămurirea acestor aspecte. Mai mult decât atât, constatăm că se exercită o  hărțuire constantă asupra reprezentantului nostru și al salariaților”, se arată în comunicatul MediaSind din 8 februarie 2019.  În general, însă, o dată instalați în consiliu și stipendiați cu 25% din salariul PDG, ceea ce înseamnă aproximativ 1000 Euro pe lună pentru participarea la ședințe, membrii consiliilor din mediile publice nu-și mai bat capul cu problemele instituțiilor asupra cărora ar trebui să vegheze. Nici cei numiți de putere, nici cei puși de opoziție.

Despre grețoasa campanie anti Kövesi desfășurată concomitent pe Antena 3, RTV, B1 TV, Realitatea TV în emisiunile lui Gușă, Evz, Capital, Cotidianul, DCNews ș.a., unde infractorii fugiți de spaima legii în țări străine, ca Ghiță, Udrea ș.a. au fost considerați surse de încredere pentru non-jurnalismul practicat acolo, iar plecarea la Bruxelles a fostei șefe DNA a fost comentată ca fugă, nimic mai mult decât oglinda pusă în fața lor de Andrei Pleșu:„Gazetărie: spațiul optim al răfuielilor propagandistice, al solidarității de gașcă, al capului în gură, al vulgarității virile. Înjurătura, blestemul, ironia de tripou ocupă tot terenul. Moderatorii adoră postura de milițieni isterici, întrupări ale <poporului suveran> (dar bine plătiți de o obscură elită de sforari), autentici pînă la a se simți în studioul din care emit ca la ei acasă, mai exact ca la ei în debara, în closet, între prieteni adunați tovărășește la o băută și la o bîrfă. Să nu uităm categoria <deștepților>, pricepuți la toate, <analiști de marcă>, abonați la adevăr și la poante secrete, specialiști în speculația umbroasă, inaccesibilă minților neantrenate”.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Doamnă,
    Ce descrieți aici mie imi pare o restrângere administrativă a drepturilor CA stabilite prin lege. E ca si cum unui funcționar i-ar fi intezis, pe cale ierarhică, să răspundă întrebărilor Curții de conturi.
    Fără să fiu specialist in materie, imi spune ceva că CA are dreptul să obțină informațiile necesare desfășurării activității, impuse de lege, prin orice mijloace (legale). Cenzurarea/ingradirea accesului sub orice motiv sau prin orice mijloc, fie el si sub forma unei norme inferioare, cred că e interzis de lege.
    Oricum, e de neînțeles cum sindicatul sau orice persoană interesata nu înaintează o acțiune in contencios admnistrativ sau chiar o sesizare penală.

    • @ JB,
      apropo de ceea ce spui: si eu ma intreb dece sintem oripilati de ceea ce se intimpla in jurul nostru, daca aici, pe Contributors, unii autori sau admini iti cenzureaza postarile.daca nu sint pe linie?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro