joi, martie 28, 2024

Radu Jude: „Andrei Rus vs. conspirația mediocrilor”

Am primit de la Radu Jude spre publicare textul de mai jos. E o reacție la un abuz pe cât de primitiv, pe atât de cras: fără nici un preaviz, fără a fi parcurs pașii prevăzuți de lege (avertisment verbal, scris, reținere din salariu etc.), UNATC a declanșat procedurile de desfacere a contractului de muncă al lectorului Andrei Rus, vinovat de a fi încercat să normalizeze o instituție condusă de oameni cu o gesticulație simultan paseistă, feudală, homofobă, sămănătoristă și eurofobă.
De la încercarea de concediere a poetului Ștefan Manasia de la revista Tribuna, din motive similare, n-am văzut ceva mai revoltător. Poate că reacția breslei (pe care Radu Jude o reprezintă superlativ) va determina conducerea UNATC să ia măsurile necesare pentru oprirea acestui abuz. (Radu Vancu)

Îl cunosc pe criticul de film Andrei Rus din 2005, cînd era proaspăt student al secției de Comunicare Audio-Vizuală a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică. Seriozitatea, pasiunea  și talentul său critic erau impresionante. În anii care au urmat, am observat cu  admirație cum Andrei a început să creeze cîteva lucruri esențiale pentru filmul românesc. Le voi aminti, foarte pe scurt. A organizat întîi o retrospectivă cu filmele lui Alexandru Tatos, unul din cei importanți cineaști români. Devenit între timp cadru didactic la UNATC,  a înființat și coordonat revista studențească Film Menu, cu siguranță cea mai importantă revistă de critică și teorie de film care a existat vreodată în România (ediția online poate fi consultată aici: https://filmmenu.wordpress.com). Pe lîngă această revistă (care a devenit un reper absolut pentru toți cei interesați în mod serios de arta filmului), Andrei a organizat, ani de zile, proiecții gratuite de film la UNATC (unde se vizionau și dezbăteau opere fundamentale din istoria filmului), a organizat proiecții cu filmele românești recente unde studenții se puteau întîlni și discuta cu realizatorii, a coordonat apariția în premieră națională a unor cărți esențiale de teoria filmului (Robert Bresson și Andre Bazin). Pe scurt, a făcut muncă de pionierat și operă de educație publică, asta într-o țară unde cultura audio-vizuală și cinematografică lipsește cu desăvîrșire. Adaug, deși nu e esențial, că Andrei a făcut toate aceastea fără să fie remunerat.

“Dar cînd ești bun, suporți consecințele”, spune un banc cinic românesc. De cîteva luni urmăresc, cu stupoare, cum împoptriva lui Andrei Rus s-a dezlănțuit o adevărată conspirație a mediocrității (nu zic “a imbecililor”, deși e primul lucru care îți vine în minte). Mai întîi, în mod nejustificat, rectorul Adrian Titieni a încercat să înjumătățească tirajul revistei și a provocat redacției Film Menu diverse alte mici mizerii despre care puteți citi aici (https://filmmenu.wordpress.com/2015/03/16/scrisoare-publica-a-redactiei-film-menu-catre-rectorul-unatc-adrian-titieni/ ) și față de care am luat poziție printr-un text trimis presei (http://agenda.liternet.ro/articol/19586/Radu-Jude/Scrisoare-deschisa-a-regizorului-Radu-Jude-Revista-Film-Menu-e-in-pericol.html ). Îmi amintesc cum domnul Titieni m-a sunat revoltat să îmi spună că nu e adevărat, că domnia sa nu vrea să suprime revista etc. A mai adăugat ceva aparent insignifiant, dar care, la nivel simbolic spune multe: domnia sa era foarte supărat pe faptul că Andrei Rus nu îl salută destul de respectuos atunci cînd se întîlnesc pe culoare! Las la o parte faptul că Andrei e unul din cei mai politicoși oameni pe care îi cunosc și subliniez doar ideea principală: pentru rectorul UNATC nu competența unui profesor contează, ci slugărnicia lui.

În timpul acestui scandal, Andrei Rus și criticul de film Andrei Gorzo au amintit celor care nu știau un fapt arhicunoscut de cei care activează în industria de teatru și film din România: faptul că proferorii din UNATC fac meditații pe bani grei cu unii candidați, iar apoi fac parte din comisiile de examen de la admitere (unde probele sînt eliminatorii). Fapt care explică, poate, de ce, din sutele de absolvenți care au terminat acea facultate în ultimi douăzeci de ani, cineaștii valoroși și profesioniști pot fi numărați pe degetele de la o mînă. (Textul lui Gorzo poate fi consultat aici: http://agenda.liternet.ro/articol/19629/Andrei-Gorzo/Despre-afacerea-Film-Menu-din-interior.html ). În plus, Andrei și alți studenți au denunțat o serie de texte antisemite, rasiste, xenofobe și homofobe pe care profesori aflați în conducerea Universității le postau pe facebook (asimilat, în justiția de la noi, spațiului public). Mai precis, e vorba de domnii profesori Sergiu Anghel, Doru Ana și Florin Zamfirescu. Despre textele astea a scris cîte ceva Iulia Popovici: http://adevarul.ro/cultura/teatru/rasismul-antisemitismul-ni-s-traditiile-1_554ef630cfbe376e3508a60a/index.html și aici:  http://adevarul.ro/cultura/teatru/rasismul-antisemitismul-ni-s-traditiile-1_554ef630cfbe376e3508a60a/index.html )

Evident că, dacă în ceea ce privește revista, mai treacă-meargă, acuzele astea i-au enervat foarte mult pe cei în cauză. Astfel că Andrei Rus a fost supus la presiuni de tot felul, care mai de care mai mizerabile. Întîi pe facebook, unde actorii (și profesorii) Florin Zamfirescu și Doru Ana l-au înjurat, insultat și calomniat în mod repetat – dovedind, încă o dată, că talentul artistic nu ține loc de moralitate, inteligență, bun-simț și cultură. Apoi, Andrei a fost chemat în comisia de etică a UNATC, urmarea fiind că s-a propus desfacerea contractului său de muncă, invocîndu-se “prejudicii de imagine” aduse Universității. Prejudiciile fiind, repet, denunțarea unor ilegalități și abuzuri ale unora din conducere sau din corpul profesoral. Înțeleg că același lucru i se pregătește și lui Andrei Gorzo, cel mai important critic de film din România, profesor și el la UNATC.

Sper că domnul rector Adrian Titieni și ceilalți vor reveni asupra acestei decizii. Mă bazez pe “irizațiile de umanitate” pe care le invoca domnia sa lăcrămînd la recenta gală UNITER. Și mai sper că acest abuz va scandaliza opinia publică (vorbim de o instituție de învățămînt superior, totuși) și că alți colegi cineaști se vor solidariza public cu Andrei Rus. Îi invit să o facă.

Recent, am primit un email oficial din partea conducerii Facultății de Film prin care sînt invitat să conduc un atelier de regie de film cu studenții. Într-o instituție unde cineva de calitatea umană și profesională a lui Andrei Rus este supus unor asemenea abuzuri nu am ce căuta.

Radu Jude, cineast

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. noi muncim ,nu gindim
    viata i scurta; lumea ii mare; cautati va rostul in alte parti; acolo stapinesc originili sanatoase si nu intrevad perspective de schimbare

  2. Radu Vancu: am vazut ca ai tradus cantos-urile (e drept cele de dinainte de marsul catre Roma). Nu stiai de vorbirile ulterioare de la Radio Roma? Stiai, desigur – si atunci de ce ;l-ai tradus pe Pound cand acum ceri excluderea unor artisti de la UNATC pentru afirmatii mult mai benigne decat cele „romane” ale lui Ezra?.
    radu jude si dan alexe de ce au voie sa scuipe pe romani? jude l-a pus pe clovnul sandu bindea (actorul nu are nici o vina) sa-si bata joc de romani si de Biserica Ortodoxa si acum e sensibil ca altcineva le spune tziganilor tzigani asa cum fac 99% dintre romani? Nu va temeti de efectul bumerang cand puneti pumnul in gura altora?

    • 1. Inexact: am tradus poezia lui Ezra Pound dintre 1908 și 1920. O să urmeze și Cantos-urile – și cele dinainte, și cele de după emisiunea de la Radio Roma.
      2. Cantos-urile sunt operă artistică, n-au nimic de-a face cu prelegerile de la Radio Roma; și, de altfel, nu văd nimic scandalos în a traduce chiar și acele prelegeri – de vreme ce s-au tradus Mein Kampf și Manifestul Partidului Comunist, să zicem. E la fel de lipsit de sens să blamăm traducerea Cantos-urilor cum ar fi să blamăm traducerea lui Celine sau Hamsun.
      3. Radu Jude și Dan Alexe n-au scuipat pe români. Nu mai mult decât a făcut-o Cioran, de exemplu.
      4. „Aferim!” e, la rândul lui, operă artistică. De ficțiune. Nu e text științific sau legislativ, nu pune pumnul în gura nimănui.
      5. Reacția dumneavoastră, mai degrabă, e de genul „pumn în gură”. Vă creditez cu bune intenții, dar amestecul de planuri & confuzia între ficțional și real pot produce efecte periculoase.

      • Am crezut ca e vorba de Cantos pentru ca nu am dat pana acum de carte in vreo librarie. La ce editura e publicata? Desigur traducerea textelor de la radio Roma ar intregi cunoasterea lui Pound, dar si investigatia sa psihiatrica de dupa ww2.
        „Aferim” e un film foarte bun ca arta cinematografica, cred ca e cel mai bun film romanesc de dupa 89. Cioran cand spunea „neant valah” si „neam de slugi” o facea din iubire disperata pentru romani, pe cand jude introducand ca nuca-n perete scheciul cu Bindea in film a facut-o ca sa fie pe placul celor care dau premii servind programul bine-cunoscut de distrugere a identitatilor nationale si a Crestinismului. Din fericire majoritatea romanilor pricep asta – vezi cei doar 57 mii de spectatori ai lui „Aferim” de pana acum. Pacat de talentul lui jude care nu face filme si pentru majoritatea romanilor care i le platesc din impozitele lor.

      • Inseamna ca nici filmele de propaganda comunista din anii ’50 nu sunt de blamat, pentru ca si ele nu erau altceva decat „opere artistice”. Ce impartanta are ca promovau ura de clasa si justificau crimele impotriva unor intregi categorii sociale, la urma urmelor nu era decat fictiune…

      • “His [Eliot’s] virulent anti-Semitism, in the age of Hitler’s death camps, never abated and dangerously fused with his devotional stance of neo-Christianity. I dismiss the exegetes who defend him and Ezra Pound; at best they are misguided, at worst they participate in murderous attitudes toward Jews and Judaism. (…) I at last weary of his [Pound’s] sprawl and squalor”

        Harold Bloom, The Daemon Knows: Literary Greatness and the American Sublime, Spiegel & Grau, New York 2015.

  3. Se pare că Dumnezeu le-a dat unora har și talent iar altora nu le-a rămas decât mediocritatea. Acuma, na, ce să facă și ăștia din urmă, trebuie să dea din coadă cumva să răzbată acolo sus, că dorința de afirmare e mare și la unii și alții. Face fiecare ce poate, vai,vai…

    • @ Radu Popescu ???
      Ernu? Vasile Ernu? E oare posibil ca Vasile „na, ce sa faca, fiecare cit poate” Ernu s-a deghizat pe Contributors? Nooo. Tocmai gogoasa umpluta cu mania gradorii, un tinar brebanozaur sa apara aici sa ne spuna ce-i cu mediocritatea pompoasa si omniprezenta, omul cu cele mai excentrice laute, sectantul? Nooo. Cel cu misteriosii filozofi germani, cu BASul in regim de na-ti-o tie da-mio mie. Nooo.
      Desi, dupa cum se exprima, e posibil.

  4. Nu ştiu de ce autorul nu a folosit termenul care a fost consacrat în limba română, „Conjuraţia imbecililor”, e titlul sub care a apărut cartea lui Toole şi sensul primar al maximei lui Swift.

  5. Daca cele povestite sint exacte si personal n-am motive sa ma indoiesc, sintem in fata unui abuz incredibil, primul de acest fel dupa cele intimplate la ICR-ul condus de Marga. Un profesor universitar (titular? cu un post obtinut prin concurs?) este dat afara din universitate. Solidaritatea se impune, altfel, usa este deschisa abuzurilor de acest tip, probabil unice in UE. Ca unii si altii considera ca Radu Jude si Dan Alexe „scuipa pe romani”, in timp ce nu se simt deranjati de mult mai gravele afirmatii ale profesorilor Zamfirescu et comp, este o chestiune adecdotica, de tip „poneiul roz”, dar daca acest tip de consideratii semidocte vor trece drept opinii onorabile, se va ajunge incet, dar sigur, la ce s-a ajuns si in cazul ICR. Repet: daca un profesor universitar cu postul obtinut prin concurs este dat afara ilegal, e caz de revolutie…

  6. Interesant… Cand la Universitatea din Sibiu, unde sunteti angajat, Opreanu i-a dat afara pe profesorii E. Popa si C. Lupu (pe motiv ca aduce atingere imaginii univ.; aiurea, il critica pe Opreanu si pe camarila lui – Bandrea et co., care terorizeaza si azi. Ii critica prin documente semnate trimise inclusiv la minister.) ATI TACUT MILC! CHITIC! Acum, cand nu riscati nimic, sunteti mama ranitilor, un aparator al dreptatii!

    Cei 2 profesori universitari au fost reangajati, prin hotarari definitive ale instantelor de judecata. Univ. le plateste salariile retroactiv + daune.

    • Am mai auzit acest repros, e ca si cum ai spune ca daca Vancu nu se ocupa si de incalzirea globala, si de pacea mondiala, tot degeaba. Nimeni nu este haiducul universal. Dar daca va preocupa universitatea, ar fi intelept sa va alaturati acestui protest punctual, initiat cu mult curaj de Radu Vancu, nefiind prima data cind o face, de altfel. Altfel, oricare dintre noi, universitari mai mici sau mai mari, riscam sa ne trezim ca „stricam imaginea facultatii”.

      • @ PROFESOR,
        ba, se pare ca sinteti curajosul sub anonimat care ii tot dati ghionturi dlui Radu Vancu, ceva cunostiinte.
        Daca ati fost/sinteti profesor universitar si nu aveti curajul opiniilor, nici nu meritati alta soarta.
        Vom avea o soarta mai crunta decit a avea un prim ministru plagiator si fost ofiter acoperit.

  7. Iata cum scrie public profesorul Florin Zamfirescu:

    „Dragul meu prieten de pe Facebook, Andrei Rus,

    Citesc postarea ta si nu-mi vine sa cred! Vasăzică despre orientare sexuală este vorba? Eu discutam despre ce discuta orice profesor universitar, adică problemele reale ale Facultății de film – meditații, admitere, acte întocmite superficial, cheltuieli ilegale, posibile furturi, deontologie profesională si in general tot ce poate deregla bunul mers al învățământului artistic, iar tu vorbeai de fapt despre libertatea de a face sex cu orice partener dorești?

    După cum arați, bine făcut si inteligent, admis fără nici o problema la UNATC, nu mi-am închipuit sa ai asemenea complexe! Fac parte dintr-o generație de vârf, care a trăit intr-o vreme plină de interdicții, dar si atunci s-a putut evolua pe baza calităților artistice. Dar acum?

    (…)

    Fiți homosexuali fără Rușine, spui tu. Sesizez ca de fapt te revolți contra „rușinii”. Dacă îți e Rușine e problema ta, nu a noastră. Tipi când nimeni nu te lovește! Ești in stare sa arunci gunoi pe o breasla care te-a primit in sânul ei, vrei sa-i transformi pe toți după chipul si asemănarea ta? Fii cum simți, dar apuca-te totuși de ceeace fac si colegii tai – caută o cale noua in arta, fii revoltat contra a ceeace este șablonat si prăfuit, altfel nu inteleg ce le predai studenților din UNATC. Fiindca dacă le predai ce clamezi, ne putem trezi cu părinții lor la poarta școlii si atunci sa te ții!!!

    Iar nopțile tale, așa rușinos cum ești, crede-ma, nu interesează pe nimeni!

    PS cu regret te anunț ca termenul homofob nici nu exista in dictionar. In schimb exista cuvinte ca perversiune, corupere, etc., care descriu lucruri interzise unui cadru didactic…”

    Va place? Vi se pare normal si adecvat? Mie mi se pare rusinos si trist….

    • Florin Zamfirescu spune exact ce trebuie sa spuna un Dascal: cadrele didactice nu au voie sa faca propaganda homofila, pedofila, zoofila sau necrofila. Pentru protejarea elevilor, chiar daca unii sunt majori. In UNATC singura propaganda admisa este Romeo si Julieta, Tristan si Isolda, Karenina si Vronski, Felix si Otilia, Paolo si Francesca et caetera.

  8. Bineinteles ca nicio instanta nu va da castig de cauza UNATC, pentru ca se pot aduce bine mersi „prejudicii de imagine”, nefiind prevazute de Codul Muncii ca motiv de concediere. UNATC ca si UNARTE este o cloaca de nepotism (se bazeaza de exemplu pe numele diferite ale unui frate fata de sora, fratele aducandu-si sora in aceeasi catedra, s.a.m,d,).De un lucru ma mir; ca d-na Popovici, care infiera cu manie Israelul intr-un articol din Observator Cultural, http://agenda.liternet.ro/articol/11692/Iulia-Popovici/Eretz-Israel-teatrul-ca-politica-nationala.html si-a schimbat putin atitudinea in articolul din Adevarul (probabil c-asa a batut vantul). Peste toate astea, UNATC ramane o institutie prizoniera a unei mafii gretoase.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Vancu
Radu Vancu
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, prozator, eseist și traducător. Profesor dr. habil. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-șef al revistei "Transilvania". Fost președinte al PEN România (2019-2023). Redactor al revistei „Poesis internațional”. Membru al Grupului pentru Dialog Social. A publicat peste 20 de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound ("Opera poetică", volumele I și II, Humanitas; ediție îngrijită de H.-R. Patapievici), din William Butler Yeats (tot pentru editura Humanitas) și din John Berryman ("Cântece vis", Casa de editură Max Blecher, 2013). A editat, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Marius Chivu și Claudiu Komartin, antologii literare pe diverse teme. A îngrijit ediții din opera lui Alexandru Macedonski, Emil Brumaru și Alexandru Mușina. Ultima carte publicată este "Kaddish" (Casa de editură Max Blecher, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro