luni, mai 23, 2022

Randamentul Pilonului II de pensii – clarificări suplimentare și propuneri de îmbunătățire a raportării

În analiza publicată săptămâna trecută am adus argumente pentru o raportare mai cuprinzătoare a randamentelor Pilonului II de pensii, subliniind două idei principale:

  1. Randamentul cu care au fost investite sumele transferate către Pilonul II din perspectiva contributorilor – informație care în prezent nu este publică – este diferit față de creșterea valorii unității de fond raportată detaliat de către instituțiile de profil.
  2. Având în vedere momentele diferite de intrare în sistem, ar fi deosebit de utilă prezentarea randamentelor obținute de participanți nu doar de la înființarea Pilonului II, cât și de la momente ulterioare de timp, cu atât mai mult cu cât o astfel de raportare ar arăta diferențe notabile între acestea.

Având în vedere că analiza a generat numeroase reacții, revin cu unele clarificări suplimentare și propuneri de îmbunătățire a raportării astfel încât dezbaterea inițiată să fie una constructivă care să se încheie cu beneficii pentru participanții la Pilonul II.

În răspunsul formulat de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) la argumentele din articolul anterior s-a arătat că raportarea creșterii anualizate a valorii unitare a activului net (VUAN) are în vedere prezentarea performanței individuale pure a fondurilor de pensii, neinfluențată de fluxurile de contribuții transferate. Acest argument este unul pertinent, într-adevăr această măsură trebuie raportată ca indicator al performanței administratorilor, dar nu trebuie interpretată ca randament obținut de fondurile de pensii pentru participanți.

Ca să explic mai bine această idee ne putem imagina următorul exemplu simplu: un investitor plasează în unități de fond o sumă de 10.000 de lei la începutul unui an și 10.000 de lei la începutul anului următor. Modificarea valorii unității de fond (VUAN) este +10% în primul an și -8% în al doilea an, suma finală deținută de investitor fiind (10,000*1,1+10000)*0,92 = 19320 – respectiv pierdere nominală de 680 de lei. Dacă folosim creșterea VUAN de 1,2% (1,1*0,92-1) vom transmite investitorului că are un câștig exprimat în procente pe an de circa 0,6%! Dacă ponderăm cu sumele investite, vom transmite investitorului că are o pierdere anualizată de 2,28%, ceea ce este mult mai intuitiv pentru acesta. Acest exemplu simplu arată că, deși creșterea VUAN măsoară performanța administratorilor de fonduri și trebuie într-adevăr raportată, nu măsoară și randamentul obținut de participanți. Prin urmare, argumentația pe care am prezentat-o în analiza anterioară și acest argument oferit de APAPR sunt complementare, nu opuse.

În analiza anterioară, am prezentat un exemplu de calcul al randamentului sumelor plasate în Pilonul II pentru un salariat care a contribuit permanent de la înființarea acestuia la nivelul unui salariu mediu, arătând că acesta a obținut un câștig anualizat de circa 7,1%, cu 2 puncte procentuale sub creșterea VUAN. O critică la acest exemplu a fost bazată pe faptul că fiecare salariat are propriul salariu, iar calculul, deși reprezintă o medie nu ar fi reprezentativ la nivel individual. Însă, modalitatea de calcul prezentată anterior poate fi foarte ușor reluată pentru a determina randamentul obținut de fondurile de pensii pentru contributori la nivel agregat, detaliat pe fiecare fond de pensii sau considerând anumite sub-perioade. De exemplu, în tabelul de mai jos , utilizând din nou datele APAPR am calculat randamentul obținut pentru investitori considerând toate sumele transferate către fondurile de pensii până în luna iunie 2017, respectiv circa 29,43 miliarde lei.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe site-ul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România

Rezultatele indică un randament mediu anualizat de circa 7,05%, foarte apropiat de cel determinat pe baza unui salariat reprezentativ. Ce ne spune acest rezultat? Considerând toate sumele pe care le-au primit, fondurile de pensii le-au fructificat cu circa 7% pe an. În același timp, performanța pură a administratorilor de fonduri a fost de circa 9,2% pe an, având în vedere creșterea VUAN.

Mai mult, acest calcul poate fi replicat și la nivel individual, iar randamentul efectiv al fiecărui participant poate fi comunicat în informarea anuală sau permanent prin intermediul conturilor online.

De altfel, această modalitate de raportare, așa cum tehnic este numită „money-weighted” (ponderată cu fluxul de contribuții) este cea agreată de OECD pentru măsurarea performanței fondurilor de pensii. Creșterea VUAN trebuie în continuare raportată și explicată, dar ponderarea cu fluxul de contribuții este obligatorie pentru determinarea randamentelor efective obținute de participanți. Acestea nu sunt reflectate în informațiile pe care participanții la sistem le primesc la acest moment.

Având în vedere toate acestea, propun următoarele modalități de îmbunătățire a raportării randamentelor fondurilor de pensii:

  1. Explicarea mai bună a semnificației creșterii VUAN pentru a nu fi interpretată ca randament obținut de participanți.
  2. Determinarea randamentelor efective ale sumelor investite de fondurile de pensii – ținând cont de sumele efectiv transferate – detaliat pe fiecare fond de pensii și ca o medie la nivel de sistem. Explicarea diferențelor acestei măsuri față de creșterea VUAN.
  3. Determinarea randamentelor efective obținute de fondurile de pensii pe sub-perioade. Pentru un contributor care a intrat în sistem mai târziu, informațiile disponibile în acest moment cu privire la randament sunt insuficiente, cu atât mai mult cu cât randamentele obținute au fost mai mici.
  4. Includerea în raportarea anuală primită de fiecare participant precum și în conturile online a randamentului efectiv obținut la nivel individual ținând cont de fluxul de contribuții.
  5. Colaborarea în acest demers cu mediul academic precum și/sau ASF, asociații ale consumatorilor pentru a asigura reprezentarea tuturor celor interesați.

Concluzionând informațiile publice existente în acest moment cu privire la randamentul Pilonului II de pensii nu sunt suficiente pentru ca participanții să aibă o imagine clară cu privire la câștigul obținut de aceștia raportat la sumele investite, iar o creștere a transparenței, dincolo de beneficiul informării complete a clienților, poate genera și externalități pozitive, de exemplu în sensul sporirii susținerii publice pentru pensiile administrate privat.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Puteti va rog sa explicati si de ce VUAN creste exact inaintea virarii contributiei si scade imediat dupa ? Am analizat o astfel de evolutie si am ajuns la concluzia ca administratorii de fonduri „sau nu se pricep” „sau nu se pricep intentionat” pentru ca si mie personal ca investitor pe bursa se intampla sa am scaderi de cotatii sau cresteri, dar nicicodata cu o asemenea precizie !

    • Nu am cunostinta despre asa ceva. Pentru a analiza ar trebui sa avem o serie zilnica a VUAN pe o perioada mai lunga.

  2. @Autor

    ne puteti ajuta cu o comparatie numerica realizata cu VUAN al fondurilor monetare, pe aceleasi intervale de timp ?

    Si, mai ales, ne puteti ajuta cu o comparatie intre VUAN-ul fondurilor de pensii si curba randamentelor la titlurile de stat RO ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro