vineri, decembrie 13, 2024

Răspuns la un comentariu privind „subita scădere a ratei mortalității in martie 2022”

Răspuns pentru Demograful 31/12/2023 At 8:43.

Dle Ghetau, tot nu am vazut din partea dvs. un articol care sa explice subita scadere a ratei mortalitatii ce s-a petrecut luna Martie a anului 2022.
A trecut destul de mult timp de atunci, aveti toate datele, vi se pare un subiect prea putin interesant subita frana a excedentului de mortalitate?
Cu stima.

Observația dumneavoastră este corectă dar ea trebuie privită și evaluată la nivelul tuturor celor 12 luni ale anului 2022.

Mortalitatea a fost extrem de ridicată în ultimele 3 luni din anul 2021, virulența virusului SARS-CoV-2 fiind excepțională. Mortalitatea este un fenomen demografic cu evoluții compensatorii în timp la creșteri bruște și de amploare. În cele 3 luni au decedat și  multe persoane, vârstnice în general, care urmau să decedeze în anul 2022 și chiar în anul 2023,  potrivit probabilităților matematice de deces pe vârste. Compensarea a avut loc în anul 2022 și în figura 1 se pot vedea valorile considerabil mai mici ale numărului de decese pe luni. În figura 2 se pot examina ratele de mortalitate pe vârste consistent inferioare în anul 2022 celor din anul 2021 și la bărbați și la femei.  Drept urmare, speranța de viață la naștere a crescut apreciabil în anul 2022 (la nivelul anilor de vârstă, 0-100 ani, nu există diferențe semnificative între valorile ratelor din figură și probabilitățile de deces la aceleași vârste).

   

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „in ultimele 3 luni din anul 2021, virulența virusului SARS-CoV-2 fiind excepțională”
    Pesemne un virus cu manifestare specială, cu o mutație locală și temporală, de septembrie-octombrie. Adică de final de mandat Câțu. Un virus ucigaș care a propulsat România pe primul loc in lume la numărul de decese/milion: 16,6, in timp ce in multe țări europene era in jur de 1/milion (chiar și in țări la fel de slab vaccinate ca Ro).
    https://www.dw.com/ro/spotmediaro-rom%C3%A2nia-a-ajuns-pe-primul-loc-%C3%AEn-lume-la-decesele-zilnice-de-covid/a-59530641

    Cu toate acestea, cu toate eforturile guvernului de a pune in cârca coronavirusului cât mai mulți morți, Covidul a răpus ‘doar’ 10.679 de persoane din numărul total enorm de 44.595 pe octombrie (a se compara cu numărul de victime de la inceputul pandemiei). Restul excesului de decese cum se explică? Nu cumva…penal?

    Dar ce s-a intâmplat in martie 2022? păi…simplu: Guvernul Ciucă a anunțat pe 7 martie 2022 că starea de alertă nu va fi prelungită iar restricțiile vor fi ridicate treptat. Poate optimismul a redat cheful de viață oamenilor? inclusiv celor vârstnici și bolnavi cronici -din cei ce au scăpat- ce au putut in sfârșit să-și reia tratamentele…

      • Păi pot eu să vă opresc? Continuați, vă rog, cu sau fără fișă, că e legal și de sezon…

        ps apreciez grupul de troli politicoși care întreabă forumiștii dacă sunt deranjați de propaganda lor. bravo.

  2. Mulțumesc pentru atenția dată mesajului meu și pemtru interpretarea datelor.
    Totuși, pregătirea mea academică (de mileniu anterior) mă obligă la mici observații.
    Spuneți așa: „În cele 3 luni au decedat și multe persoane, vârstnice în general, care urmau să decedeze în anul 2022 și chiar în anul 2023, potrivit probabilităților matematice de deces pe vârste. Compensarea a avut loc în anul 2022 (aici bănuiesc că ați vrut să scrieți 2023) și în figura 1 se pot vedea valorile considerabil mai mici ale numărului de decese pe luni.”
    Aceasta este doar o presupunere care, în fapt, trebuie examinată la nivelul deceselor înregistrate în aceste perioade atât pe grupe de vârstă, cât și comparat cu perioade de bază pre-pandemie (2016 – 2019).
    Dacă, s-ar observa la nivelul vârstelor înaintate un număr mare de decese în perioada sept 2021 – mar 2022, urmată ulterior de un recul sub valorile de bază standardizate, pe aceleași grupe de vârstă, afirmația ar fi dovedită.
    Cu tot respectul, dar figura nr 2 nu dovedește nimic, iar afirmațiile ultimei propoziții fin articol (cea directă și cea din paranteză) se contrazic una pe alta.
    Cu stimă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro