Multumesc pentru articol – el deschide spatiul pentru mai multe discutii despre abordarile traditionale ale societatii civile, rolul romanilor in societatea in care traiesc si despre scepticism. Sunt de acord cu mai multe dintre afirmatii ce au fost facute; in acelasi timp as vrea sa profit de ocazie pentru a clarifica unele lucruri despre RestartRomania.
Mai intai de toate, RestartRomania nu este o organizatie. Este un parteneriat intre un grup de ambasade, companii de IT si actori ai societatii civile si, de asemenea, este o campanie desfasurata prin programul NetSquaded al TechSoup.org
Revenind la problema, nu pot sa nu fiu de acord cu dl. Murray ca “majoritatea fondurilor de tip grant sunt extrem de optimiste în țelurile pe care şi le propun: justiţie socială, eradicarea corupţiei şi a sărăciei, crearea de locuri de muncă şi conştientizarea unor întregi clase de oameni” si ca “cu cât scopurile finanţatorului (sau ale proiectului) sunt mai complexe şi mai idealiste, cu atât şansele de impact ale acestuia scad”.
Viziuni foarte largi despre finantare au produs rezultate mixte (imi ridic palaria in fata unora precum Carnegie, Rockefeller si altor mari ingineri sociali ai secolului douazeci, iar astazi multumesc pentru efortul lor unor organizatii precum UE si ONU). Aceste modele de filantropie la scara mare sunt probabil cel mai eficiente atunci cand au in vedere o problema clara, precum malaria sau infrastructura slaba. Oricine a obtinut astfel de fonduri grant stie ca “solutia” este de cele mai multe ori implicata in felul in care se masoara impactul – conducand la idei de reciclare sau mici inovatii. E de inteles ca sistemele acestea, cu idealismul donatorului central, l-au dezamagit pe dl. Murray.
RestartRomania nu reprezinta, evident, un proces de finantare standard si nu trebuie judecat in acest fel. Nu este nici un concept complex. El se bazeaza pe o teorie simpla a schimbarii si anume: daca vom crea un spatiu unde romanii sa identifice solutii pentru probleme de justitie sociala si le vom asigura instrumente de ale pune in practica, atunci unii lideri vor incepe sa isi prezinte ideile de schimbare. Cu cele peste 140 de idei intrate in competitie, lucrurile arata deocamdata destul de bine.
Cu acest tel in minte, obiectivele campaniei sunt clar afirmate in sectiunea romana: ne concentram pe generarea de discutii si colaborare in jurul ideii de justitie sociala. Ideile trebuie sa fie bazate pe realizarea de siteuri web si sa implice offline cetatenii in “probleme de justitie sociala” (mai clar spus, solutii privind democratia participativa, eficienta guvernarii, transparenta, etc…) Noi nu definim, asa cum se intampla cu finantarile standard, felul cum va arata succesul, ii cerem utilizatorului sa isi defineasca singur succesul. Nu plecam de la presupunerea ca avem toate raspunsurile si nu putem prezice ce va apare in acest proces creativ.
Spre deosebire de un proces normal de finantare, ideile nu intra aici intr-o stare finita. Ele primesc feedback public si isi construiesc coerenta (ca sa nu fie nici o indoiala asupra acestui fapt va rog sa va uitati la castigatorii de pana acum ai TechSoup Challege, precum www.ushaidi.com, www.seeclickfix.com sau www.sparked.com care au crescut toate dintr-un sambure de idée, cu putina expertiza tehnica, spre platforme in stare sa schimbe jocul). Procesul ii incurajeaza pe cei dispusi sa preia conducerea si, spre deosebire de cei mai multi finantatori, nu ii vizeaza pe aceia care sunt buni la scrisul de proiecte. Ideile pot proveni de la oricine iar succesul lor online – precum si cel offline – va fi determinat in ultima instanta de comunitatea pe care o inspira. Aceasta este societatea civila la nivel grassroots in actiune.
RestartRomania este un loc in care romanii pot aborda conceptul de “justitie sociala”, cautand sa il defineasca, sa determine solutii si sa creeze impact in mediul lor. Nu putem sti ce va functona pana la urma, dar nici fondatorii AVAAZ nu stiau atunci cand au inceput. Ei aveau doar o idée si multa bunavointa; pune la un loc si putina experienta, o comunitate buna si ceva noroc si ai ingredientele pentru a schimba lumea. La fel ca AVAAZ noi credem ca internetul poate influenta schimbarea sociala – oferind instrumente excelente pentru a scoate la iveala idei si a-i ajuta pe oamenii care gandesc la fel sa construiasca singuri comunitati, fara aproape nici un cost, in loc de a incerca sa isi adapteze ideile la schema de finantare a altcuiva. Acest lucru a fost facut in Romania si e din ce in ce mai fezabil pe masura ce se dezvolta mediul online in tara.
Definitia scepticismului cuprinde: 1) neincrederea in sinceritatea si integritatea oamenilor si 2) indoiala ca un lucru bun se poate intampla sau ca merita sa se intample. RestartRomania este un loc pentru cei ce nu sunt sceptici cu privire la Romania. Oricine are dreptul sa se indoiasca si sunt desigur multe motive de indoiala. Insa trebuie sa incercam si sper ca se poate avea incredere in integritatea, sinceritatea si puterea de a conduce a mai mult de 140 de romani care au trimis idei de proiecte. Ei nu sunt sceptici. Ei au ales sa creada in ei insisi, in ocazia lor si in potentialul de schimbare al tarii lor si al conationalilor sai. Daca vreuna dintre aceste idei va schimba lumea ramane de vazut, dar nu acesta a fost telul nostrum. Telul nostru a fost sa initiem discutii consistente, idei de proiecte bune – initial ne-am astptat la vreo 25 de idei – si interactiune. De asemenea, am dorit crearea unui spatiu normative pentru discutiile intre cetateni, plecand de la presupunerea ca oamenilor le pasa de problemele de justitie sociala si ca ei au si dorinta, si responsabilitatea de a le aborda Acest lucru a fost implinit si reprezinta in sine o victorie. Mica? Poate. Mai mult decat nimic? Cu certitudine.
Le multumesc celor ce au si-au trimis ideile. Este tara voastra si sunt bucuros ca ati avut incredere in RestartRomania ca fiind un loc in care vocile sa va fie auzite. In urmatoarele luni vom munci impreuna sa transformam ideile voastre in siteuri functionale si sa vedem pana unde putem impinge definitiile schimbarii si justitiei sociale.
Nota editorului: Acest articol este un raspuns la articolul „Puterea lobby-ului” publicat miercuri 12 octombrie, semnat de Rupert Wolfe Murray, in care autorul isi arata indoielile privind succesul miscarilor sociale declansate online.