Mulțumesc celor care au trimis comentarii la problemele abordate în articolul trecut. Interesul pentru recensământ este foarte mare. Doresc să aduc câteva precizări și clarificări.
• jean valjean 01/08/2022 At 11:47 ; C. T 01/08/2022 At 16:01. Da, au fost multe astfel de cazuri, ceea ce nu arată decât incapacitate a primăriilor în organizarea recenzării. În București era nevoie de aproape 1700 de recenzori și la 25.07.22 presa semnala că sunt doar jumătate. Munca recenzorului nu a fost deloc una ușoară, în contact cu populația și folosirea tabletei cu toate exigențele ei tehnice și transmiterea la servere a datelor după orare bine stabilite. Unii au abandonat după primele vizite în gospodării (și prin reacții nepotrivite ale populației în unele cazuri). Primăriile au neglijat recrutarea din timp a recenzorilor, instruirea lor, testarea lor, ca și dificultatea muncii recenzorilor. Situațiile au apărut îndeosebi în Capitala și în marile orașe. Veți fi recenzați însă, indirect, daca aveți CNP si reședința în Romania prin informațiile multiple si complementare din numeroasele baze de date și registre administrative aflate în imensa bază de date a recensământului.
• Luigi Cosma 01/08/2022 At 14:45. „Noi ,cei doi , decretzei , faultam acest Stat. , atat cat putem…‟. Este opțiunea dumneavoastră. Sunt și altele, la fel. Opinia dumneavoastră poate fi însă pusă, cu tot respectul pentru ea, alături de una diferită venind de la S 01/08/2022 At 17:32: „… voi vreti sa ingropati si mai mult tara‟ (opinie și ea cu tot respectul)
**
În câteva comentarii se ridică în mod corect problema unei posibile duble înregistrări a populației autorecenzate (o parte din ea) și a populației recenzate în faza înregistrării cu recenzor si la centrele de recenzare. Nu există acest risc. Populația autorecenzată corect a fost de 8,9 milioane locuitori și rămâne, oricum, „bătută in cuie‟, cu CNP unic si validat la completarea corectă a chestionarului de la bun început . În articolul publicat la 03.06.22 menționam că sunt 1,4 milioane de chestionare Persoane cu multiple probleme de autorecenzare: duble, triple si peste înregistrări pe platforma, chestionare completate parțial ori incorect. Singura posibilitate de a clarifica situația de recenzare a acestor persoane si completarea corecta a chestionarelor era înregistrarea cu recenzor, acesta având în tabletă toate informațiile menționate. Aici a intervenit confuzia și nemulțumirea unora dintre cei autorecenzati. Recenzorul a clarificat problemele autorecenzării eșuate si persoanele respective au fost înregistrate în faza cu recenzor și nu în cea a autorecenzării. Fără îndoială, lucrurile s-ar fi cuvenit să fie știute de persoanele autorecenzate dar comunicarea a fost defectuoasă. Experiența primei autorecenzări pe platformă la un recensământ românesc a avut și aceste imprevizibile și regretabile costuri
**
În alte câteva comentarii se abordează critic problema listelor electorale și a numărului de alegători. Institutul National de Statistică publică anual distribuția pe sexe si vârste a două tipuri de populație (ca și în alte țări): populația având reședința obișnuită în România (locuiesc în țară de cel puțin 12 luni sau mai puțin dar cu intenția de a locui mai mult de 12 luni) și populația care în documentele de identitate are reședința permanentă (domiciliul) în România, indiferent unde are reședința obișnuită. La începutul anului 2022 populația cu domiciliu în România era de 22 milioane locuitori. Populația rezidentă la 1 decembrie 2021, deci foarte aproape de 1 ianuarie 2022, va fi undeva între 18,2 și 19. Probabil, sub 19 milioane.
Autoritatea Electorala are și ea date asupra populației pe localități și vârste, ca și MAI. Sunt deci trei instituții care dispun de populația cu domiciliu pe localități. Există o unitate metodologică a datelor, cum ar fi firesc? Ori fiecare își gospodărește propria ogradă. Ceea nu ar fi bine si ne-ar arăta o anumită dezordine in gestionarea acestor probleme. S-ar cuveni ca datele asupra populației cu domiciliu și cu reședința obișnuită să fie gospodărite în scop statistic și electoral, de o singură instituție: Institutul Național de Statistică. În funcție de tipul de alegeri, populația electorală este cea cu domiciliu într-o localitate ori cea cu reședința în localitate. La alegerile locale în liste nu ar trebui să fie decât populația cu reședința obișnuită in țară. Ea nu fost însă cunoscută pe localități, pe vârste, din imposibilitatea de avea date fiabile asupra acestei populații după recensământul din anul 2011 prin lipsa de date asupra migrației externe a românilor pe localități (pe vârste). Introducerea conceptului de populație rezidentă în practica țările UE după recensămintele din anii 2010-2011 a însemnat pentru țara noastră imposibilitatea determinării populației rezidente pe localități în anii de după recensământ prin lipsa instrumentelor statistice de măsurare a migrației externe la nivel de localități. Există intenția găsirii unei soluții. Altfel, după recensământ vom fi din nou in situația de nu putea avea populația rezidentă pe localități. Se va folosi iar o populație electorala nereală la nivel de localități, cea cu domiciliu in țară, indiferent unde locuiește efectiv. Probabil, clasa politica este interesată într-o astfel de situație.
**
Recensământul a arătat o societate profund divizată, politizată excesiv, dezorientată la recensământ, amenințată de maeștri ai dezinformării si manipulării (nu mulți). Nu mai departe de ziua de 1 august la antena3.ro/actualitate/social ziarista Andreea Șerban comenta într-un articol declarații ale uni avocat ( G. Piperea) asupra recensământului. Declarații care nu aduc nimic nou față de neadevărurile spuse la începutul si pe parcursul recensământului în afară de cifre false și amenințări cu avalanșe de procese, destituiri din funcții și confiscări de averi. A.Ș. i se asociază, felul cum este scris articolul nepermițând separarea opiniilor autoarei de cele ale lui G.P. În pasajul al doilea se deschid ghilimele dar ele nu se mai închid. Este surprinzător că un ziarist de la Antena 3 se pretează la o astfel de practică. Și ei și lui G.P. 18,2 milioane de români i-au dar răspunsul cuvenit.
**
As dori în final sa ofer cititorilor o informație probabil puțin cunoscută. Recensământul are un Consiliu de Comunicare și Transparență, primul în istoria recensămintelor românești. Președintele organismului este distinsul Academician Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Romane. Are 28 de membri reprezentând cercetarea academică, mediul universitar, organizații neguvernamentale, patronatul, sindicatele, presa, partidele politice parlamentare, organisme guvernamentale în probleme ale minorităților naționale. Consiliul este un organism independent și veghează la asigurarea celor două deziderate în desfășurarea recensământului – transparența și comunicarea. Are acces la toate informațiile solicitate.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Si ceva lamuriri din interior.
-„Șomerii nu au vrut să devină recenzori, deși banii erau buni- 9000 de lei net într-o lună și jumătate. Asta deși puteau cumula indemnizația de șomaj cu cea de recenzor.”
– „Puțini oameni știu că aplicația de recenzare a fost făcută de cei de la Banca Mondială, iar echipa de IT-iști era din Harkov-Ucraina.”
-„”Au mai fost apoi oameni care ne sunau să ne acuze că de 3 zile nu merge site-ul de recenzare. La noi, mergea. Îi rugam să ne spună pe ce site intrau și ne spuneau că pe „Recesamant.ro”. Trebuia să le explicăm că forma corectă e „Recensamant”, cu n. Alții, în loc de „autorecenzare” căutau site-ul pe care să se”autocenzureze”, spun cei doi specialiști ai Statisticii.”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25716188-povestile-spuse-din-spatele-recensamantului-unii-nu-pricepeau-nu-pot-include-catelul-cadrul-membrilor-familie-altii-voiau-includa-pisica.htm
Într-un proces de recenzare condus de niste oameni competenți, domeniul ”recesamant.ro” (sigur nu era cu majuscula) ar fi fost înregistrat de aceeași autoritate care avea înregistrat și domeniul ”recensamant.ro” și s-ar fi efectuat o redirectare automată. Majusculele nu contează, tu poți să scrii ”Contributors.ro”, dar rezolvarea din DNS o să fie tot pentru ”contributors.ro”
Costul înregistrarii a 5-10 domenii suplimentare este nesemnificativ pentru o autoritate a statului. Dar si capacitatea de a înțelege, a imagina și a adopta astfel de soluții este 0 (zero) pentru aceeași autoritate a statului. Statul român este în permanență ostil cetățenilor, așa că n-are decât să se descurce cum s-o pricepe mai bine.
Ha, ha! Ostilitatea statului român nu s-ar diminua prin încurajarea analfabetismului, așa că nu are rost înregistrarea unor site-uri pe cuvinte greșite. Unde am ajunge, dacă s-ar recompensa astfel necunoașterea legii?
La mai puține ore de muncă pentru specialiștii implicați în procesul de recenzare, la asta s-ar ajunge.
Dar pentru a înțelege astfel de lucruri e nevoie să fi oferit vreun produs sau un serviciu pe care clientul să dea banii din proprie inițiativă. Când clientul are bunăvoință și încearcă să se recenzeze singur, dar ”elita” vorbește despre ”încurajarea analfabetismului”, elita aceea e falsă, e ”elită” doar în imaginația ei.
Nu e vorba de analfabetism, ci de typo-uri simple care se pot intampla oricui. Observatia lui Harald e mai mult decat pertinenta, orice organism responsabil ar face inregistrarea acelor domenii multiple. Dar la noi mediocritatea institutionala habar n-are de bunele practici si prefera sa rada cu aroganta de cetateni, in articole in care isi elogiaza propria activitate. Intotdeauna cetatenii sunt cei de vina, needucati, analfabeti etc, pe cand autoritatile statului sunt permanent extrem de competente, fara cusur. Mostra de comportament infantil si contrar interesului public.
Unii romani „neaosi” nu cunosc si nu inteleg anumiti termeni si nici nu incearca, de ex. MAI folosea termenul „secretizare” pentru folia transparenta pentru „securizare” la documente, iar cand am atras atentia am fost admonestat ca nu cunosc termenii oficiali…
Nici Banca Mondiala numai este ce a fost odata. Softul oferit ori cumparat de INS pentru recenzare nu a fost performant.
Sincer, recenzarea mi se pare o acțiunea absolut normală a statului. La autorecenzare nu am întâmpinat nici un obstacol
Prea mult tam-tam pentru un lucru firesc
Informarea populatiei cu privire la obiectivele recensamantului si la datele solicitate nu s-a facut cum trebuie. Sub avalansa de stiri de tot soiul, cand am vorbit la telefon cu recenzorul am intrebat cu ce trebuie sa ma pregatesc, crezand ca vor fi multe intrebari si ca trebuie sa ma documentez din vreme. Spre marea mea surpriza a durat circa 10 minute si la intrebari am raspuns din memorie, pentru toti membrii familiei. Concluzia mea este ca autoritatile nu si-au facut treaba, din nou! Tocmai lipsa informarii a condus la aparitia unor alte teorii conspirationiste, care au dat rezultate.
Firesc este ca instituțiile tilharesti ale statului sa facă cu și pe banii mei ceea ce doresc eu pentru viata mea și nu ceea ce ordona partidul și securitatea
Tot sincer dar mai adevarat este ca statul nu are nevoie de recensamintul imobilelor -are cadastrul toate informatiile
si nici de recensamintul persoanelor, din doua motive:
1- evidenta populatiei si starea civila au toate datele necesare
2- este irelevant unde am resedinta la momentul recenzarii deoarece am libertate de miscare pe tot teritoriul UE fara sa ma inregistrez nicaieri. Nici la plecare, nici la venire si nici pe durata sederii. Oriunde.
Sunt liber sa fiu turist 30 de ani in Spania sau Italia , nu ma obliga nimeni sa anunt pe cineva. Statul daca are nevoie sa stie cati oameni are la munca legala in UE si cati au inregitrata resedinta acolo si pe ce perioade de timp afla de la celelalte state. Lucru iarasi irelevant , deoarece omul poate reveni in tara temporar sau definitiv oricand vrea el sau angajatorul lui.
Concluzia este evidenta , statul a dorit doua lucruri: sa mai toace niste bani cu dedicatie si sa sa oficializeze niste cifre false pe baza carora sa se toace si mai multi bani. Nu a avut nevoie de recensamint decat ca acoperire.
Stimate Ghetau as vrea sa comentati declaratiile unor primari date dupa terminarea recensamantului, prin care recunosc ca au umflat numarul locuitorilor de teama sa nu piarda „rangul” localitatii, care aducea dupa sine si micsorarea banilor primiti de la stat. Astia au avut curaj sa recunoasca, dar cati or fi ca ei si tac malc!
„Da, au fost multe astfel de cazuri, ceea ce nu arată decât incapacitate a primăriilor în organizarea recenzării”
Ba mai arata ceva, nu numai atit. Arata ceva mai important decat incapacitatea primariilor.
Arata ca datele folosite de Statistica sint viciate . Indiferent de cauze si vinovatii. Deci concluziile Statisticii sint eronate.
Adica scoase din burta ca sa „valideze” alt soi de interese. .
Aia cu somerul care a refuzat 60 de milioane vechi pe luna e asa de trasa de par ca nici nu merita dezbatuta.
Raspunsul dvs. ocoleste problema reala semnalata in comentarii, cea a faptului ca recenzorii sunau la usile multor persoane care s-au autorecenzat FARA ERORI, care primisera acea confirmare a recenzarii pe site. Am urmarit cum s-a desfasurat „munca” in blocul in care imi am „resedinta”: doamna operator suna la usi in ordine, fara sa verifice ceva, fara sa aiba vreo lista de control cu locurile nerecenzate. Si, pentru ca in blocul meu stau oameni responsabili, nimerea la persoane deja recenzate de mult, cu confirmare. Nu-mi spuneti ca e un caz izolat, naturaletea cu care o facea arata ce era procedura cu care fusese invatata.
Dumneavoastra ati adunat, in articol, doua numere: cel al persoanelor autorecenzate cu cel al celor recenzate de operatori. Problema e ca nici atunci, nici acum, nu ati spus care e dimensiunea intersectiei celor doua multimi. Cata vreme nu veniti cu numarul acesta, restul sunt vorbe fara acoperire.
Si, va rog, evitati sa mai dati vina pe cetateni atunci cand vi se reproseaza ceva. Exemplul cu „recesamant” e sub demnitatea unui oficial al unui stat responsabil.
Corect punctat.
Din toata aceasta actiune de recenzare, INS ar trebui sa aiba curajul sa afirme ca Romania are nevoie de o noua organiz.adm.teritoriala. Diferentele demografice si economice foarte mari cer acest lucru. Dar vom vedea daca o va face sau politicul va fi cel care a dat banii pt. recenzare si vrea sa auda muzica pe care o vrea.