Război mondial sau păci nedrepte cu dictaturile agresoare? Dilema deceniului care va schimba lumea

Da, o analiza buna dar ii lipseste a 3-a posibilitate: armistitiu si inceperea de negocieri pentru noua ordine mondiala, care sa reflecte noile realitati la 80 de ani dupa WW2. Fara discutii si negocieri pentru aceasta noua ordine mondiala nu va fi nicio pace. Centrul lumii se deplaseaza incet, incet inspre ASIA si SUA au constientizat asta, dar le vine greu s-o accepte. Totusi trebuie acceptata si negociate noile structuri de putere globale. In principal vor fi 2 tabere: una in spatele SUA si alta in spatele CHINA. Trebuie gasit un modus vivendi intre cele doua tabere, cu negocieri probabil si cu compromisuri, dar trebuie incepute discutiile cat mai repede, pana nu se aprind si alte focare de conflict, asa cum spune si aurorul analizei de fata. Altfel ne asteapta un razboi mondial, WW3, care probabil va fi si ultimul, caci al patrulea va fi cu bate in cel mai bun caz. Doamne fereste.

Daca priviti in istoria tarilor europene si nu numai, toate razboaiele s-au purtat pentru teritorii si resurse. Tratate au fost incheiate cu sutele. Unele au fost respectate, dar cele mai multe nu. Problema de acum este simpla. Dorim compromisuri pentru pace sau razboi extins. Niciodata nu vom putea realiza acelasi nivel de democratie si dezvoltare in toate statele lumii. Primavara araba a aratat ca sistemul democratiei americane si europene nu a functionat. Asa cum unele sunt monarhii ori republici, aceasta va fi si in viitor. Folosirea armei nucleare nu poate fi exclusa. Si SUA s- a razbunat pe Japonia in WW2 cu bombele de la Nagasaki si Hirosima. Aspectul esential este ca distrugem orase si sate, soldati si civili milioane, poluam terenuri si ape, aer, se pierde infrastructura grea, multe unitati economice. Toate cu niste costuri imense.

Acestea sunt intrebarile fundamentale. De fapt Occidentul e dispus la o pace chinuita si umilitoare de appeasement, sau vrea un razboi generalizat si distrugator pt a tine autocratiile la respect?
Dificil un raspuns clar. Pe de o parte e greu de explicat de exp unui francez, american sau englez ca trebuie sa-si sacrifice viata si confortul pt a apara democratia in Ucraina, pe de alta parte daca lasi autocratiile in pace, ele nu te vor lasa pe tine.
Asa e si cu oamenii, in viata individuala. In orice caz, nu inteleg de ce Vestul ca cacane atat sa ajute macar material Ucraina; au trimis destul de putine arme, iar acum nici bani nu prea mai curg spre Ucraina. Chiar atat de lipsiti de viziune sunt liderii din aceste tari? Mai mult raportat la populatie si economie, au ajutat tarile din Est, balticii, polonezii, romanii. Tocmai fiindca stiu teroarea rusnaca si ca ajutand Ucraina se ajuta pe ei. Daca va veni trump probabil ajutorul american va inceta sau va fi mult diminuat. In aceste conditii probvabil realist e ca Ucraina nu isi va recupera teritoriile pierdute. Macar ar trebui inarmata bine, sa nu piarda mai mult.
La Israel e totusi alta poveste, nu se compara cu Ucraina la pachet. Acolo palestinenii nu reprezinta deloc o forta militara, au fost distrusi aproape complet, diferenta e uriasa. Gaza a fost facuta una cu pamantul prin bombardamente, nici nu mai au unde sa se duca; au murit aprox 20.000 palestineni fata de 1000 – 2000 israelieni.

O insumare de argumente pro si contra bine facuta.
Desigur, se gasesc cusurgii care sa spuna ca mai trebuia una sau alta.
Nu stau sa meditez acum la cate variante avem.
Raspunsul este unul singur: razboi!
Pentru ca am vazut la Hitler ce inseamna sa cedezi.
Pentru ca un agresor nu se va opri niciodata, daca simte ca adversarul este slab sau -si mai grav- nehotarat.
Lucrurile sunt si mai alarmante, daca ne gandim la ce forta are agresorul si ce forta au cei in aparare.
NATO domina copios la arme tactice. La toate capitolele: aviatie, tancuri, blindate, rachete tactice, artilerie, armament si echipament infanterie, suport medical in campul tactic, transmisiuni etc.
Agresorul este inferior tehnic peste tot. Are un usor avantaj numeric la artilerie/rachete tactice. Dar cu o precizie inferioara.
Si atunci, de ce sa cedezi? De timpit?
Amenintarea ca daca pierde va arunca in aer lumea, cu nuclerele, este praf in ochi. Mai mult ca sigur ca si acolo sunt praf. Oricum, un razboi nuclear inseamna sinucidere si pentru ei.
Putler s-a trezit prea tirziu. Un razboi decisiv, „care pe care” era posibil in anii ’80. Acum Rusia este prea slaba si prea ramasa in urma tehnologic, pentru a putea sa castige ceva.
Ei mizeaza pe frica, nehotarire, neintelegeri intre aliati. Ca si Hitler, la inceputuri.
Nu cred ca e cazul sa ne punem astfel de probleme. De altfel, Rusia nu a stiut decat de frica, in toata istoria ei. Daca esti „slab de inger” (chiar daca bine inarmat) esti victima sigura.
Nu cedati la santajul emotional al agresorilor!
Vor razboi? Sa le dam razboi! Cu toata forta!
(Si nu uitati: China va putea sa fie atrasa de partea noastra, daca i se promite Siberia. Iranul si Coreea de Nord sunt niste pitici belicosi, cu gura mare. Dar Coreea ar putea fi neutralizata rapid, ca Rusia sa nu mai aiba aliati si sa vada ce pateste, daca nu se potoleste. Mare pacat de coreenii tinuti captivi de regimul comunist, dar asta e. „à la guerre comme à la guerre”)

Si pe aici sunt multi apologeti ai „pacii” evident pe banii si teritoriile altora. Ce distopie infioratoare ar fi o lume condusa de China Rusia Iran si Coreea de nord si in care SUA NATO si democratiile occidentale nu mai exista.

Oare oamenii noștri politici vor învăța să țină seama de Istorie? Mă refer la sacrificarea Cehoslovaciei în 1938,cum bine ați remarcat.Nu poate fi vorba de compromis cu agresorii,cu cei care contestă forța Dreptului și aplică doar dreptul forței;este o crimă la adresa memoriei celor peste 50 milioane de morți din W.W.II și o trădare a principiilor Lumii Libere. Și apoi ce compromis să facem? Să acceptăm rapturile teritoriale însoțite inevitabil de mii de tragedii umane în schimbul, să zicem, a utilizării de către agresor a unor arme cu „amprentă de carbon scăzută”?
Treziți-vă la realitate toți care ați dormit în post până acum!

Debilizarea generalizată a cetățenilor statelor democratice, mai ales prin așa-zisa ”social media” (mai precis mașinăria de îndobitocit societatea) și adunătura de politicieni lași, nemernici și defetiști cu camarila lor formată din toate soiurile de corupți și interlopi cuplate cu impunitatea susținută de imoralitatea avocaților, procurorilor și judecătorilor sunt problemele democrațiilor.
Toate acestea sunt multiplicate de fanatismul ideologic și religios pe care se bazează Axa Răului.
Iar rezultatul nu poate fi decât barbaria exacerbată de cunoașterea detaliată a psihologiei și sociologiei celor ce li s-ar opune și a tehnologiei cu care să fie eliminați, controlați sau reeducați oponenții.
Ca atare ”Axis mali esse delendam”, iar noi să ne băgăm bine în cap ”Sic vis pacem para bellum”, iar acestea ar trebui să devină subiect de educație de bază a cetățenilor.
Altfel copiii, nepoții și alte zece generații după noi vor fi doar Untermenschen pentru cei ce vor conduce în actualele țări ale Axei Răului și în cele ce li se vor adăuga cu repeziciune.
Și nu cred că fereastra de timp de relativă pace este așa lungă, respectiv că războiul va fi așa scurt, ci mai curând că o astfel de bătălie va răscoli planeta decenii de-a rândul.
Fie ca eu să greșesc!

Excepțională analiza , mulțumim!

Pai, sa rezolve problema intr-un fel sau altul, cei care au acceptat compromisuri cu Putin și Xi de-a lungul timpului și cei care au investit în Hamas și grupările teroriste. Vi se pare firesc sa intram intr-un război cu aceste puteri doar pentru ca alții înaintea noastră si-au întins covoare roșii și au făcut afaceri împreună, cand ar fi putut foarte bine sa previna astfel de agresiuni? Plus ca, negociind cu Rusia, am putea asigura pacea în următoarele decenii. Un război impotriva Rusiei, deși logic în aceste condiții, nu știm cum s-ar termina, iar câștigarea războiului de către Occident mi se pare azi doar o utopie, ceva care s-ar putea termina foarte prost pentru noi. Realitatea este ca nu va câștiga nimeni, absolut nimeni, nici Vestul, nici Estul, intr-un conflict global, eventual chiar nuclear. Ori atunci, n-ar fi mai bine sa găsim niște soluții diplomatice? Ma gândesc tot la tineri și la viitorul omenirii…

Fiecare parte isi tese panza deja si nu pare ca cineva lucreaza ca sa opreasca mersul lucrurilor. In consecinta, mai repede sau mai tarziu, fiecare parte va fi gata de lupta. Vom vedea ce lideri vor fi in picioare la acel moment. De ei va depinde atunci soarta lumii. Cine s-ar fi gandit in urma cu cativa ani ca Zelenski il va infrunta pe Putin in razboi. Cine poate sti cine va fi sef in Rusia peste 5-6 ani? Sau in SUA? Nu va mai fi nici Trump, nici Biden. Cert este ca la acest moment se tese panza razboiului, dar poate vom avea noroc de lideri intelepti in lume, la momentul potrivit. Daca m-ati intrebat, v-am raspuns. Ar fi pacat sa ne ducem toti cu gandul spre razboi. Inseamna ca deja ne pregatim sa alegem lideri pentru razboi si in acest caz ne pecetluim singuri soarta.

Intrebari punctuale:
Cum poti negocia in cazul unor crime de razboi de genul celei comise asupra unor civili prapadiți sau mai pricopsiti bombardati intr-o piata stradala ? https://www.lesoir.be/562798/article/2024-01-21/guerre-en-ukraine-au-moins-25-morts-et-20-blesses-dans-une-frappe-ukrainienne
Ce justifica un asemenea gest ?
Sau , cum putem interpreta impiedicarea reprezentantilor organizatiei „Medici fara Frontiere” de a intra in lagarul de exterminare Gaza pentru a acorda ajutoare medicale de urgenta si evalua starea sanitara potential generatoate de epidemii? Acest tip de crime de razboi pot favoriza dialogul intre beligeranti?

Vad diversi comentatori vorbind despre Munchen si Cehoslovacia !?! Hai sa venim acasa si sa ne reamintim ce a insemnat anul 1940 pentru Romania ! Noi, cativa care l-am apucat, nu l-am putut uita !
Daca Fico a uitat, daca Orban speculeaza la avantajele pe care Ungaria le-a avut atunci ….
Cred ca romanii, opinia publica din Romania ar trebui sa fie mai constienti, mai vocali, mai activi !
Cine uita istoria (propriei tari !) , cine nu invata din propriile patanii….

” … iar noi vom sta pur și simplu cu mâinile în sân, urmărind războiul la televizor.” – Asta DACA vei avea curent atunci .

„Interogația retorică (latină interrogatio) este figura de stil alcătuită din una sau mai multe întrebări care nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine.”

Și be), dacă totuși aș răspunde, aș predica în recycle bin.

Prima chemare la razboi, bine argumentata, din Romania. Trebuie sa ne puna pe ganduri.
Daca incepe razboiul, democratia dispare la toti beligerantii. Deci cum aparam democratia Ucrainei?
Usor de zis dar mai greu de facut. Iar daca declansam razboiul, putem fi siguri de victorie? Istoria militara spune ca se stie cum incepe un razboi dar nu se stie cum se termina.
URSS a atacat Afganistanul si pana la urma s-a dezintegrat. UK a castigat WW2 dar a pierdut Imperiul. Noi ce am vrea sa obtinem si ce am fi dispusi sa pierdem?
Pe de alta parte, vedem cat de putin eficiente sunt armele (chiar si cele moderne) asupra militarilor si cat de inspaimantator de eficiente sunt contra civililor, deci care va fi bilantul final?

Cand cineva te ataca, ideal ar fi sa ai pregatirea fizica si sa cunosti tehnici de autoaparare, incat sa poti imobiliza agresorul si sa te salvezi. La o scara mai mare, natiune sau conglomerat de state democratice, autoapararea pare deasemenea o solutie. Ramane de definit, cizelat sau mai bine dezvoltat ce insumeaza autoapararea. La un atac militar e destul de clar ce face NATO si ce decurge de aici. La atac hibrid autoaparare, inclusiv la alegerile din acest an, cred ca inseamna sa se explice permanent care e adevarul, sa existe dezbaterea publica despre mize si solutii.
Intr-un context mai general, sunt de parere ca noi tocmai am intrat intr-o lunga perioada de tranzitie, care va dura zeci de ani. Si are legatura evident cu schimbarile climatice. Abia spre sf secolului se preconizeaza ca sistemele naturale se vor restabiliza, intr-o combinatie cu totul diferita de ceea ce am trait pana acum.
In acest context, schimbarile sociale si economice sunt inerente, orice am face. Si de aici trebuie sa ne uitam spre viitor. Cum trecem prin aceasta tranzitie climatica, ce referinte raman neschimbate in aceste decenii volatile – ex drept international si granite actuale, ce reusim sa impunem ca valori universal valabile care nu se negociaza, in ce investim in toata aceasta perioada? Totul avand ca obiective principale o tranzitie cat mai lina si o reasezare a lumii intr-un cadru care permite un viitor echitabil pentru generatiile viitoare.

Din aceasta perspectiva, pare ca Rusia, China, Iran si Coreea de Nord s-au asociat intr-o incercare sa fure de fapt startul. Stiind foarte bine unde e omenirea in prezent si cu ce se confrunta. Practic, intr-o perioada maleabila ca sticla fierbinte, acestea par sa isi propuna sa forteze lumea sa ramana in zona lor de confort.
Constiente fiind ca toti trebuie sa ne adaptam, insa ele profund in dezavantaj, incremenite in politicile si economiile depasite pe care le au. Cum sa si abordeze toate aceste schimbari? Incrancenate cum sunt, unde sa gaseasca ideile? Rapt de teritorii si resurse, mentinerea cu forta a propriilor opinii, anihiland la propriu tot ce s-ar putea coagula ca opozitie in tarile lor, si provocand conflicte care le dau spatiu de manevra, toate imbracate in viziuni cu regi si imparati, dumnezei si diavoli. In timp ce lanseaza sateliti, isi construiesc arsenalele cu arme nimicitoare si isi extind sferele de influenta si santaj.
In contrapondere, noi trebuie sa inventam solutii inovative la probleme multiple si sa ne construim o autoaparare puternica. Altfel riscam sa fim acaparati. Iat la ce forte sunt disponibile acum, aceasta acaparare, daca ar reusi, s-ar cimenta pentru foarte multe generatii de acum incolo. Privind din unghiul acesta, pt noi, cei de pe linia de demarcatie, sa reusim sa ramanem in urmatoarele decenii pe partea de baricada pe care o alegem, pare o miza foarte mare. Caz in care sa construim o capacitate ridicata de autoaparare nu mai este o optiune, ci o nevoie stringenta.

Oh and war with Iran is coming according to Netanyahu.

“Who says we won’t attack Iran?”

The Empire managers must be furious that he isn’t following the script. He was supposed to pretend non-escalation until the Pentagon media sold the war to the public

Trebuie să fii chiar tâmpit ca să îți imaginezi ca o pace nedreaptă îți va rezolva problema. Derbedeul beneficiar va profita de avantaj ca să își pregătească următorul atac! Aici se aplică vorba mamei : „boala lungă, moarte sigura”. Deci clar opțiunea e pentru a accepta riscul unui război, pana nu se pune derbedeul la punct cu ultimele tehnici și strategii.
China nu cred că va opta pentru un război extins, sunt prea oportuniști și raționali, ar prefera vecinătățile. Iar dacă Rusia e slăbită va profita imediat să îi rupă niște teritorii pentru care se oftica de mult timp și care parțial sunt cumva ocupate (o grămadă de chinezi căsătoriți cu rusoaice dincolo de granița de nord).
Ceea ce ma mira, însă, este ca nu văd nici un Mare Analist luând in considerare emisfera sudica, de parcă asta nu ar exista! In special Africa, un continent imens, o treime sub influența rusă, altă treime sub cea chineză, dacă nu chiar mai rău!

Există oare vreun lider occidental capabil să declare război (sau să constate măcar starea beligerantă/ostilitatea) Axei Răului?

Un război înseamnă abolirea democrației în ambele tabere. Deci cum va câștiga democrația? Germania era o țară relativ democrată, în standardele vremurilor, înainte de Primul Război Mondial și a devenit hitleristă datorită și numai datorită consecințelor acestui război. Bolșevizarea Europei de Est a fost un preț pentru înfrângerea hitlerismului.

Altfel spus, dacă acum este democrație într-o parte a lumii, după un astfel de război va fi sărăcie, mizerie și autocrație peste tot în lumea care va rămâne

Evoluțiile din Rusia, din fosta Uniune Sovietică, din China și Taiwan, din cele două Corei au o istorie destul de îndelungată, presărată cu mari greșeli ale țărilor democratice. „Unificările” dorite de acești agresori reali și potențiali ar putea duce la democratizarea țărilor rezultate. Nu mă aștept de la autor să se gândească la așa ceva.

De acord cu toată analiza, mai puțin cu ideea că trebuie să susținem necondiționat Israelul: „Îngrijorări sunt și pentru Taiwan, și pentru Israel, și pentru Coreea de Sud. Acestea sunt în afara NATO dar aparțin lumii democratice, care prețuiește drepturile și libertățile individuale.” Așa se comportă o putere democratică după cum vedem că se comportă Israelul în Gaza (neezitând să aibă victime colaterale niște civili pentru ca ei să poată bombarda niște teroriști care au fost votați la putere – e drept – de o majoritate a acelor civili) și în Cisiordania (unde agresiunea coloniștilor israelieni la adresa palestinienilor nu respectă niciun drept al acestora)?
Știm deja că în guvernul israelian este o fracțiune de extremă dreapta, știm că chiar americanii le-au cerut să fie mai atenți cu viețile civililor în Gaza, știm că se opun intrării ajutoarelor medicale și alimentare pentru civili și totuși dumneavoastră propuneți să îi susținem necondiționat. Da, trebuie să lupte cu terorismul Hamas, da, trebuie să răspundă agresiunii de o extremă violență a acestora, dar simțul proporțiilor s-a depășit de mult. Și dumneavoastră și Biden sunteți orbi la încălcările flagrante ale drepturilor omului pe care le comite astăzi Israel pentru a pedepsi un act terorist. Și asta mă dezamăgește total la un democrat-liberal care credea în niște valori.
În articol vorbiți de grozăviile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, uitând că în Orientul Mijlociu nu Iranul bombardează acum civili israelieni, cu Israelul este agresorul palestinienilor în urma actului terorist al Hamas.

Excelenta analiza. Dura si la obiect.
Imi vine sa rad cand vad ca dupa politicienii europeni, revenirea lui Trump la Casa Alba e un lucru mai periculos decat Putin si Rusia. Hahaha! Trump e nebun, e incompetent la probleme de politica externa, e impredictibil, vrea sa scoata America din NATO, e omul lui Putin, etc. Numai ca pe timpul lui Trump a fost liniste, n-a miscat nimeni in front, pe cand cu Biden cate razboaie se desfasoara acum? Sa facem si noi cateva speculatii daca Trump va fi reales. Prima tara care va fi pleznita va fi Coreea de Nord, daca aia de acolo nu se potolesc, ameninta pe toata lumea si trimit o racheta spre California. China si Iranul vor face galagie mare dar vor lua nota, si stiind ca Trump e „nebun” se vor linisti o perioada de timp. Rusia va fi tratata separat, mai ales ca fara „prietenia” nord coreeana va pierde tot ajutorul militar, Rusia poate fi invinsa prin izolare economica si financiara. Rusii nu sunt chinezi sau nord coreeni sa se multumeasca cu un castron de orez si un castravete pe zi. Rusii au cunoscut o perioada in care se gaseau de toate, puteau calatori in Occident, aveau caldura iarna si nu faceau foame. Ei vor avea grija de actualul sef al Kremlinului si de gasca lui. Nu e nevoie nici macar de o revolutie ca in 1917, o ravaseala rezultata din nemultumirile oamenilor, ceva, asemanator cu marea brambureala din ’89 din Romania va fi de ajuns. Sunt destui care vor o schimbare, aflati chiar in posturi de conducere.

Este cazul cred sa ne uitam la fapte si actiuni nu la vorbe.
https://www.ynetnews.com/article/rk0p5acka
Sper ca 1982 cu rachetele rusesti anihilate din valea Bekaa din Liban sa se repete intr-o forma sau alta.
Era atunci cand in Basarabia se scanda „Jos labili di pi Liban”. :))

Astea sunt momentele in care ne aducem aminte de istorie.
De cat de bine ar fi fost daca intelegeam ceva din istorie!
Alegerea e simpla. Teoretic. In practica….
Teoria – adica evidenta istorica – spune ca toate imperiile se prabusesc. Mai devreme sau mai tarziu.
Practica – adica istoria locala, traditia – ne invata sa ‘plecam capul’. Ca sa nu ni-l taie sabia… Sa trecem si de hopul asta. Mai vedem noi dupa aia!
Tot istoria ne mai invata ceva. Napoleon parea de neinvins. Hitler parea de neinvins. Gingis Han nu a fost invins pe campul de lupta… Pana cu cateva zile inainte de prabusirea lagarului comunist, nimeni nu se gandea serios la ce se va intampla dupa. Pentru ca nimeni nu-si putea inchipui un ‘dupa’! Dar pentru ca imperiile nu rezista niciodata prea mult…
‘Capul plecat, sabia nu-l taie’ a fost inventat in anumite conditii. In anumite conditii socio-istorice. Pe vremea cand ‘spatiul Carpato-Dunareano-Pontic’ se afla la rascruce de vanturi. Era o intersectie a istoriei. Un loc in care se infruntau trei imperii. Pe vremea cand istoria nu fusese inca scrisa. Iar cei care au ajuns, atunci, la concluzia asta nu avusesera niciodata sansa – adica timpul necesar – de a se gandi la invataturile istoriei.
Acum situatia e clara. Ar trebui sa fie clara… Singurii ochelari de cal care ne tulbura vederea sunt iluziile noastre. Fricile noastre!
Suntem, impreuna, mult mai puternici decat agresorul. Asa cum restul Europei a fost mai puternic decat Napoleon. Asa cum spatiul Nord-Atlantic a fost mai puternic decat Hitler si decat Stalin. Succesele initiale obtinute de agresori au avut la baza ezitarile victimelor. Care victime, odata trezite din pumni, au readus situatia la normal. La normalitatea istorica.
Tot asa si acum. Doar ca trebuie sa ne trezim odata. Sa ne mai trezim odata….

International
– Sputnik International, 1920
Analysis
Enjoy in-depth, acute analysis of the most pressing local, regional and global trends at Sputnik!
Pepe Escobar: How the West Was Defeated
09:35 GMT 18.01.2024
US and European flags float in front of the European Commission headquarters in Brussels 22 February 2005 – Sputnik International, 1920, 18.01.2024
© AFP 2023
Subscribe

Emmanuel Todd, historian, demographer, anthropologist, sociologist and political analyst, is part of a dying breed: one of the very few remaining exponents of old school French intelligentzia – a heir to those like Braudel, Sartre, Deleuze and Foucault who dazzled successive young Cold War generations from the West down to the East.
The first nugget concerning his latest book, La Défaite de L’Occident (“The Defeat of the West”) is the minor miracle of actually being published last week in France, right within the NATO sphere: a hand grenade of a book, by an independent thinker, based on facts and verified data, blowing up the whole Russophobia edifice erected around the “aggression” by “Tsar” Putin.
At least some sectors of strictly oligarch-controlled corporate media in France simply could not ignore Todd this time around for several reasons. Most of all because he was the first Western intellectual, already in 1976, to have predicted the fall of the USSR in his book La Chute Finale, with his research based on Soviet infant mortality rates.
Another key reason was his 2002 book Apres L’Empire, a sort of preview of the Empire’s Decline and Fall published a few months before Shock & Awe in Iraq.
Now Todd, in what he has defined as his last book (“I closed the circle”) allows himself to go for broke and meticulously depict the defeat not only of the US but of the West as a whole – with his research focusing in and around the war in Ukraine.
Considering the toxic NATOstan environment where Russophobia and cancel culture reign supreme, and every deviation is punishable, Todd has been very careful not to frame the current process as a Russian victory in Ukraine (although that’s implied in everything he describes, ranging from several indicators of social peace to the overall stability of the “Putin system”, which is “a product of the history of Russia, and not the work of one man”).

Rather, he focuses on the key reasons that have led to the West’s downfall. Among them: the end of the nation-state; de-industrialization (which explains NATO’s deficit in producing weapons for Ukraine); the “degree zero” of the West’s religious matrix, Protestantism; the sharp increase of mortality rates in the US (much higher than in Russia), along with suicides and homicides; and the supremacy of an imperial nihilism expressed by the obsession with Forever Wars.
Founder and executive chairman of the World Economic Forum Klaus Schwab welcomes Ukrainian President Volodymyr Zelensky seen on a giant screen by video link at the Congress centre during the World Economic Forum (WEF) annual meeting in Davos on May 23, 2022. Zelensky is similarly expected to attend the WEF’s 2024 meetings this week. – Sputnik International, 1920, 15.01.2024
Analysis
Ukraine Crisis Won’t End Until NATO Sponsors Push Kiev to Negotiating Table
15 January, 11:45 GMT
The Collapse of Protestantism
Todd methodically analyses, in sequence, Russia, Ukraine, Eastern Europe, Germany, Britain, Scandinavia and finally The Empire. Let’s focus on what would be the 12 Greatest Hits of his remarkable exercise.
1. At the start of the Special Military Operation (SMO) in February 2022, the combined GDP of Russia and Belarus was only 3.3% of the combined West (in this case the NATO sphere plus Japan and South Korea). Todd is amazed how these 3.3% capable of producing more weapons than the whole Western colossus not only are winning the war but reducing dominant notions of the “neoliberal political economy” (GDP rates) to shambles.
2. The “ideological solitude” and “ideological narcissism” of the West – incapable of understanding, for instance, how “the whole Muslim world seems to consider Russia as a partner rather than an adversary”.
3. Todd eschews the notion of “Weberian states” – evoking a delicious compatibility of vision between Putin and US realpolitik practitioner John Mearsheimer. Because they are forced to survive in an environment where only power relations matters, states are now acting as “Hobbesian agents.” And that brings us to the Russian notion of a nation-state, focused on “sovereignty”: the capacity of a state to independently define its internal and external policies, with no foreign interference whatsoever.
4. The implosion, step by step, of WASP culture, which led, “since the 1960s”, to “an empire deprived of a center and a project, an essentially military organism managed by a group without culture (in the anthropological sense)”. This is Todd defining the US neocons.
5. The US as a “post-imperial” entity: just a shell of military machinery deprived of an intelligence-driven culture, leading to “accentuated military expansion in a phase of massive contraction of its industrial base”. As Todd stresses, “modern war without industry is an oxymoron”.
6. The demographic trap: Todd shows how Washington strategists “forgot that a state whose population enjoys a high educational and technological level, even if it is decreasing, does not lose its military power”. That’s exactly the case of Russia during the Putin years.
7. Here we reach the crux of Todd’s argument: his post-Max Weber reinterpretation of The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, published a little over a century ago, in 1904/1905: “If Protestantism was the matrix for the ascension of the West, its death, today, is the cause of the disintegration and defeat.”
Todd clearly defines how the 1688 English “Glorious Revolution”, the 1776 American Declaration of Independence and the 1789 French Revolution were the true pillars of the liberal West. Consequently, an expanded “West” is not historically “liberal”, because it also engineered “Italian fascism, German Nazism and Japanese militarism”.
In a nutshell, Todd shows how Protestantism imposed universal literacy on the populations it controlled, “because all faithful must directly access the Holy Scriptures. A literate population is capable of economic and technological development. The Protestant religion modeled, by accident, a superior, efficient workforce.” And it is in this sense that Germany was “at the heart of Western development”, even if the Industrial Revolution took place in England.
Todd’s key formulation is undisputable: “The crucial factor of the ascension of the West was Protestantism’s attachment to alphabetization.”
Moreover Protestantism, Todd stresses, is twice at the heart of the history of the West: via the educational and economic drive – with fear of damnation and the need to feel chosen by God engendering a work ethic and a strong, collective morality – and via the idea that Men are unequal (remember the White Man’s Burden).
The collapse of Protestantism could not but destroy the work ethic to the benefit of mass greed: that is, neoliberalism

Păi, domnul Naumescu se contrazice, cum de altfel a mai făcut, propunând să negociem noi (pentru uituci amintesc ca noi suntem NATO) cu Rusia integritatea teritorială a Ucrainei…Asta după ce în mod corect observa ca orice compromis cu invadatorii îi încurajează către invazii și atrocități mai mari. Istoria confirmă.

Pe de altă parte, articolul este unul sofistic, amestecând lucrurile: prezintă premisele într-un plan și desprinde concluziile din altul. Exemplu…Statistic, cele mai multe jafuri se termină fără violență extremă dacă victimele cooperează. Motiv pentru care există regula: dai bunurile cerute și ceri ajutor autorităților.

În planul securității internaționale lucrurile sunt fundamental diferite. Pentru agresiuni s-au format ONU, NATO, UE, alianțe și parteneriate, iar dreptul internațional este necesar a se impune. Pacea nu se cerșește, ci se câștigă.

Asa cum va tot zic suntem, chiar acum , in Secolul lipsei de alternativa .Nici o natiune democratica si europeana, cum dealtfel nici o alta natiune democratica, aflata oriunde in lume ,nu are decit alternativa confruntarii cu natiunile revizioniste ce ne aduc in fata unei alternative de Comunism mascat numit Iliberalism .Pe de alta parte nici natiunile revizioniste si Comuniste ca si aliatii lor nu au acum alta alternativa .Razboiul a inceput in Ucraina a continuat in Israel si va continua (poate si in alte parti) pina ce una dintre tabere va renunta .Daca ne intoarcem spre a vorbi despre noi europenii ne este evident ceea ce se intimpla .Rusia trebuie scoasa din Europa .O data ce Europa a pornit pe acest drum nimic nu ne va opri .Pasii sunt sau au devenit extrem de vizibili .Noua revolutie tehnologica(si in domeniul militar ) trebuia aratata in direct .Stim cu totii cum ,intotdeauna, noile tehnologii militare au impins umanitatea inainte .Rusia a fost oprita in Ucraina .In Israel Organizatiile Teroriste aflate sub controlul Iranului si al Rusiei sunt distruse. Enclavele de forma N.K. si Gaza dispar .Uniunea Europeana intra in regim de razboi nu numai la nivel militar dar este posibil ca asta sa se intimple si la nivel politic .Este suficient sa cada prima bomba ruseasca pe una dintre cladirile reprezentative ale Europei si totul se schimba . NATO incepe sa ne arate ca poseda forta necesara de aparare .Franta intra in regim de razboi .Germania se poate si ea acum inarma ca si Japonia dealtfel .Cine ar fi crezut acum doi ani ca asta se va putea intimpla ? Rusia nu poate face fata unui asemenea conflict ce poate izbugni chiar in momentul in care sanctiunile si distrugerile deja vizibile in Rusia (sunt distruse depozite de combustibil si munitie )au slabit intreaga forta a armatelor sovietice .Rusia nu are decit o singura solutie .Rusia deja a distrus un imens teritoriu ce o va separa in viitor de NATO si de Europa .Un no mans land nelocuit si nelocuibil a aparut deja de o parte si de alta a granitelor dintre Ucraina si Rusia .Un accident nuclear (sau o mini lovitura nucleara ) , ca si posibilitate , va opri intentiile agresive si de o parte si de alta .In acel moment toate natiunile non UE din Europa nu au decit sansa integrarii in UE. In Orientul Mijlociu Rusia va fi si ea scoasa din joc dupa ce toate Organizatiile Teroriste vor fi distruse .In SUA Trump nu are cum cistiga (participarea votantilor aflati pe listele Partidului Republican este extrem de mica in acest moment in care lupta pentru nominalizare a inceput )dar exista si posibilitatea ca cei doi octogenari sa renunte sau sa fie obligati sa renunte si sa ofere locul devenit liber doamnelor de forta ce reprezinta cele doua mari partide din SUA. Visul nostru european isi continua parcursul si Imperiul se reface .

Vad ca sunteti multi cei care ati preluat cu entuziasm chemarea la arme a domnului Naumescu. Va apreciez patriotismul, dar sa vedem un pic si cam ce ar trebui facut practic in directia asta.
1. Armata trebuie dotata urgent cu armament adecvat, la zi. Sa nu uitam ca in urma cu putin timp activitatea noastra de patrulare aeriana era efectuata in mare parte cu Mig-uri 21, ca o mare parte dintre tancurile noastre consta inca intr-o varianta modernizata de T-55 („bizonii”), iar flota nu detine nici acum macar un submarin functional. Si e nevoie nu doar de calitate, ci si de cantitate. Altfel, daca se ajunge la momentul fatidic si sunt mobilizati de urgenta un milion de barbati de varsta mijlocie (dintre cei care au apucat sa traga macar de doua ori in viata cu un PM), dar tot ce le poti da ca stat sunt doar o casca, o pereche de bocanci si un PM, atunci milionul ala reprezinta doar carne de tun. Macar daca statul ar putea asigura si un milion de drone, pentru inceput, dar si in cazul respectiv e nevoie si de instruire, nu doar de echipamentul respectiv ca atare.
2. Am impresia puternica ca multi dintre vitejii de aici sunt cam din aceeasi generatie cu mine, adica persoane care ori se apropie de varsta de 50 de ani, ori deja au depasit-o. Persoane care de multe ori merg la serviciu avand la ele ba vreun Aspacardin, ba vreun Euthyrox sau vreun Metformin. Ne-o place noua sa ne consideram verzi, vigurosi si apti de razboi, dar crudul adevar este faptul ca cei din grupa de varsta 25-35 ani sunt cei mai apti fizic pentru asa ceva. Dar in cazul celor tineri exista doua mari probleme:
2.a. Au o experienta militara nula, zero barat. Orele pierdute in copilarie jucand Counterstrike nu constituie experienta militara. Eventual orele petrecute cu jocuri gen simulatoare de zbor ar putea constitui vreun fel de pregatire rudimentara pentru operatorii de drone… Poate…
2.b. Multi dintre ei/ele fie au plecat deja la munca in afara tarii, fie se pregatesc sa o faca in curand. Si nu pleaca pe capete doar barbatii din grupa respectiva de varsta, ci si femeile cu pregatire medicala. Asa ca ar fi nevoie de ceva eforturi serioase de a-i motiva sa ramana in tara, eforturi initiate si depuse cu mult timp INAINTE de momentul declansarii razboiului (o masura de genul celei indicate de domnul Naumescu, de oprire la granita a barbatilor cu varste intre 18-60 ani DUPA momentul fatidic, este in esenta ei una tardiva, lucru demonstrat deja de situatia actuala din Ucraina privind fugarii lor, in conditiile in care ucrainenii sunt mult mai bataiosi si mai patrioti decat romanii, in general). Problema este cum sa incerci practic sa ii motivezi din timp sa ramana in tara, fara sa obtii de fapt efectul invers si sa ii vezi in schimb pe tinerii nostri cum fug ca potarnichile, preventiv, prin toate colturile globului (poate ar trebui pentru inceput stimulata cresterea salariilor pentru tineri cumva ? , trimitand la naiba echilibrul macroeconomic din timp de pace, echilibru care oricum nu va mai conta prea mult daca razboiul chiar e inevitabil si bate deja la usa).
3. Masuri interventioniste urgente in economie. Pe timp de razboi nu ai nevoie doar de arme ci si de chiloti, sosete, bocanci, pansamente, seringi etc., de preferat din productie proprie ca sa nu ajungi la mila aliatilor. Asta inseamna subventii si contracte cu statul care sa vizeze industria autohtona, chit ca asta la noi o sa conduca in mod inevitabil si la niste acte de coruptie (nu dati cu piatra, asta e realitatea cruda pe care o cunoastem de fapt cu totii). Si mari, mari rezerve de mancare. China cumpara tot ce prinde in materie de cereale si isi face stocuri uriase, incepand lucrul asta chiar de dinainte de invazia rusilor in Ucraina. Asa ceva ar trebui sa facem si noi, plus niste restrictii la export, oricat de mult ar urla unii ca asa ceva ar submina mecanismele economiei de piata bla bla..

Lucrurile astea fiind spuse/scrise, eu cred ca tarile UE pe ansamblu ar avea nevoie de vreo 3 ani, cel putin, in medie, de pregatiri intense pentru a fi apte de un asemenea razboi. Scria cineva mai sus ca occidentalii s-au tot zgarcit si c*c*it sa trimita arme si munitii ucrainenilor. Problema mult mai mare este faptul ca cel putin unii dintre occidentali nici nu prea au avut ce sa dea in timp util, chiar daca ar fi vrut, pentru ca timp de 30 de ani si-au lasat echipamentele sa rugineasca in depozite, eventual le-au mai lustruit un pic pe unele si le-au scos afara o data pe an pentru parada. Suedezii, finlandezii si, poate, germanii ar fi in stare, teoretic, sa se pregateasca chiar mai repede, intr-un an sau doi, cred eu (sau cel putin sper). Dar in ce ne priveste pe noi, pe bulgari, italieni, spanioli, cam de cati ani credeti ca am avea de fapt nevoie???

Pentru a duce un razboi trebuie sa ai bani multi si o industrie puternica. In acest context, cine e Rusia? Constat ca de doi ani nu a reusit sa treaca strada in Ukraina si acum ne temem ca ne va invada pe noi? Fomistii aia din Coreea au ajuns sa sprijine ofensiva rusa… Asta ar fi de ras dar liderii lor si-au pierdut de mult uzul ratiunii. De acest lucru trebuie sa ne temem. Pe de alta parte, China cred ca e prea pragmatica si nu doreste cu adevarat nici un conflict deoarece ar avea mai mult de pierdut decat de castigat, lasand la o parte problemele uriase pe care le are acasa deja. Iranul, alta super putere capabila de lucruri marete…

„Pentru agresiuni s-au format ONU, NATO, UE,”
ONU – nu are armata cu care sa impuna respectarea rezolutiilor sale si sa pedepseasca incalcarea Cartei ONU.

NATO este o alianta defensiva , nu vreun jandarm global. Si nu uitati ca NATO a incalcat rezolutiile si Carta ONU ONU in Kosovo si etc.

UE nu are armata si nici nu este o alianta militara deci pentru agresiuni poate doar sa se prefaca ca nu vede sau sa spuna ca nu-i frumos. Ceea ce si face , selectiv. UE este o colonie a SUA.

„Pacea nu se cerșește, ci se câștigă.” Ba nu. Se impune si se intretine cu costuri. . Razboiul e starea naturala permanenta , pacea e un accident sau un construct.

As avea cateva observatii, dincolo de retorica mobilizatoare, ce tinde sa semene din ce in ce mai mult cu propaganda Razboioului rece din cea mai neagra – sau alb-negru- perioada a lui. Mai intai, si ca principiu, in relatiile internationale nu conteaza natura regimurilor, de acasa, domestice, nu exista democratie iar regulile sunt arbitrate de cei puternici, conform doctrinei dominante, ´realiste´, forjate in regimurile autoritare si imperialiste si completate in fascisme, efectiv o doctrina fascista, a dreptului fortei : ca in The Thing, chestia asta se adapteaza la orice ambient cultural-ideologic si pana sa o identificam, sa o re-botezam, si-a facut de cap. Invingatorii ii metabolizeaza pe invinsi, asa, hegelian.
Nu poti pretinde de la altii ceea ce tu insuti nu vrei sa respecti. Sigur ca situatia noastra ( ma rog, mai putin pt. cei neadaptati legii pietei ), in regimurile democratice, e mult mai buna, dar aceasta e, in definitiv, o perceptie subiectiva si irelevanta, de la nicelul solului, de ´neinitiati´, nu poti sa te duci peste vecin pt. ca isi bate nevasta si copiii, chiar daca ii si ucide, sa ii impui regulile si la urma sa ii iei si casa. Inseamna ca te-ai folosit de o ocazie, de un pretext.
Apoi, bineinteles ca sunt in joc interese economice, mai ales in Orientul mijlociu.
Conflictul israeliano-palestinian isi are o istorie aparte, fara legaturi (directe) cu conflictul din Ucraina. In paranteze si obiectiv vorbind, ´geopolitic´, razboiul din Ucraina are loc la marginea orientala a Europei si nu undeva in Cuba, in Mexic sau oriunde in Americi.
Razboiul din Gaza nu e comparabil cu acela din Ucraina. Israelul nu a fost atacat de o superputere nucleara, ci de o organizatie terorista ´de rezistenta´ sau de reactie. Chiar daca aceste organizatii sunt manevrate de Iran, desi nu total, aceste actiuni teroriste nu sunt in stilul Iranului, cum nu erau nici in stilul Irakului – care e un regim religios-secular ce se respecta si vrea sa fie respectat. Iar daca Iranul e o amenintare permanenta si existentiala pt. Israel, la fel e si Israelul pt. Iran. Iar statul Israel cu greu poate fi considerat liberal-democrat dupa toate normele occidentale, nu e suficient sa ai presa, Tv si dizidenti pt. asta, nu a fost asa nici pe vremea socialistilor (care erau tot nationalisti), e un stat etnic, provincial si militarist, nu seamana decat la fatada cu lumea occidentala, ca perla si utopie exotica occidental-orientala.
Venirea probabila a republicanilor la putere nu va aduce cu sine nicidecum o acalmie, fie si pe baza unor compromisuri rusinoase. Din contra, republicanii au pozitii mult mai dure, extrem de agresive, fundamentaliste, in privinta conflictului din Orientul mijlociu, traditional, si in Pacific, unde sunt adevaratele lor interese, nu in batrana si nerecunoscatoarea, recalcintranta Europa ´progresista´. De altfel, situatia actuala e in mare masura un rezultat al politicii imperialiste, arogante si iresponsabile a neo-conservatorilor (care vedeau in Putin un aliat). Republicanii, totusi foarte consecventi in evolutiile lor iliberale, ar prefera mai degraba o ´intelegere´ cu Putin, care e si el, in felul lui, velicorus,´conservator´. Pozitiile lui Trump nu erau, nu sunt nici pe departe singulare, bizare sau capricioase si probabil ca nici ascensiunea lui nu a fost, nici nu avea cum. E incarnarea spiritului Americii. Cam toate partile importante ar avea nevoie de un razboi, fie si prin interpusi, pt. ca le-ar da mana libera pt. atingerea, asa cred sau spera ei, unor teluri stravechi, predicate de menestreli. Ambalate corespunzator, evanghelic.
Si, a propos, ´murim cu ei de gat´ e exact si morala eroic-tragic(-comic)a a putinistilor, din timp in timp lumea e cuprinsa de dorul apocalipsei. Poate e ceva dialectic si trebuie sa fie trei, sa exista o concluzie, wagnerian. Rituri de regenerare, ati citit cartea lui M. Ekstein ? Cu totii sunt(em) vinovati, in diverse grade, probabil ca lucrurile nu au fost niciodata mai amestecate decat in epoca fake-news si a ´claritatii morale´, de ecrane cristaline. A spus-o Papa Francisc.

De ce nu poate fi mereu pace!?

Nebuni am fost dintotdeauna, doar ca nu am avut priceperea necesara sa distrugem lumea. Acum o avem.
Presedintele Eisenhower – 1961: Aceasta conjunctie, a unei unitati militare imense si a unei mari industrii de armament, este noua in experienta Americii. Trebuie sa ne ferim de achizitionarea de influente nedorite, fie solicitate sau nu, de catre Complexul Militar Industrial. Nu trebuie sa uitam niciodata ca aceasta combinatie ne pune in pericol libertatile sau procesele democratice.
Economiile puternic militarizate şi cu importante complexe militar-industriale au interesul să-şi vandă produsele în străinătate, fie şi numai pentru a-şi linişti guvernele, dovedind că sunt în stare şi de altceva, nu numai să înghită bugetele astronomice şi neproductive din punct de vedere economic. Această situaţie fără precedent pentru guvernele militare a asigurat o piaţă generoasă, alimentată nu numai de largheţea superputerilor, ci şi de veniturile sultanilor şi şeicilor, care au crescut dincolo de limita imaginaţiei.
Comerţul cu moarte nu se face numai la nivelul guvernului. Epoca gherilei şi a terorismului a dat naştere unei cereri crescute de arme uşoare, portative şi alte dispozitive de ucidere, iar piaţa lumii interlope din oraşe este pregătită să absoarbă asemenea produse.
Economia de război oferă cuiburi confortabile pentru zeci de mii de birocraţi cu şi fără uniformă militară, care se duc în fiecare zi la birou pentru a construi arme nucleare şi pentru a planifica un război nuclear; milioane de muncitori ale căror locuri de muncă depind de sistemul terorismului nuclear; oameni de ştiinţă şi ingineri angajaţi pentru a descoperi acea ultimă realizare a tehnologiei care poate asigura securitatea totală; contractanţi care nu vor să renunţe la profiturile uşor de obţinut; intelectuali războinici care vand ameninţări şi binecuvantează războaiele. (Richard Barnet)
Deși nu suntem toți soldați sau luptători direcți, suntem cu toții deja angajați pe linia frontului pentru că ea este acum linia care desparte civilizațiile din care facem parte. Culturile noastre sunt față în față, hijab ul și keffiyeh ul se războiesc cu kippa și cu pălăria, Coranul se războiește cu Tanakhul și cu Biblia, atunci când creștinii nu sunt ocupați să se omoare între ei ca în războiul din Ucraina.

Hai să admitem că Occidentul și-a păstrat intact instinctul de supraviețuire, că Organele îi funcționează bine și transmit deja Creierului că epiderma a intrat in contact cu lama rece a unui cuțit. Să presupunem și că de-acum Creierul lucrează la fabricarea declanșatorului unui contraatac (adică a liderului politic capabil să declare și să poarte războiul, adică a unui Winston Churchill/Roosevelt). Ei bine, ce se va întâmpla in continuare? Un exercițiu de imaginație pentru fiecare. Iată răspunsul meu, cât pot de succint:

1) In primul rând Creierul Occidental va depista și izola țesuturile cangrenoase care-i periclitează existența si riscă să întindă infecția in tot organismul. Toți colaboraționiștii, toți șmenarii fără scrupule (cu aere de corporatiști) ce au făcut afaceri cu cuțitarii orientali, toți flecarii găunoși și toți intelectualii relativiști, toate cârtițele și toți idioții utili vor fi ori trași pe linie moartă ori pur și simplu amputați cu tot cu organ (gen partid politic finanțat de ruși/chinezi). Și toți minoritarii (cetățenii sau nu, nici nu contează) cu background in dictaturile agresoare vor fi și ei cazați in lagăre pe toată durata măcelului, așa cum a făcut America cu japonezii. Că așa e in război, sacrificiul este intotdeauna nu numai necesar ci și inevitabil.

2) Apoi Creierul va dicta sfârșitul democrației și nașterea Marelui Organ de Propagandă. Micuțele celule cârcotașe sau pacifiste vor fi amuțite. Că așa e in război, vacarmul este asigurat de gloanțe, nu de voci.

3) Toate schimburile de fluide -economice, culturale, sexuale- cu agresorul vor fi tăiate din rădăcină. Adio afaceri și aranjamente lucrative cu microbii orientali. Adio panouri solare, mașini electrice, tablete și telefoane, tinichele si mărgele. Că așa e in război, nu mai poți avea afaceri cu dușmanul, nu te mai poți lăfăi-n pat cu el.

4) Toate mofturile și toate utopiile produse de cei mai răsfățați neuroni ai Creierului Occidental îmbătat de atâta pace, bunăstare și securitate vor fi puse pe pauză și carantinate. Creierul se va scutura de ele iar celulele ce vor pretinde că pot rămâne pacifiste, ecologiste, liberschimbiste vor fi trimise la culcare. Adio Mărețe Planuri Verzi, adio idei crețe pe facebook, twitter, youtube (și acestea probabil vor dispărea). Termostatul planetar clocit de actualele elite -in care contra unoi taxe micuțe, de mii de miliarde de euro, populației i se promitea un grad in minus- va fi aruncat la gunoi. Simpla clamare in public a caracterului nociv al energiilor „fosile” și banala pomenire a surselor de energie ‘curate’ ce ar trebui să le inlocuiască pe cele ‘murdare’ vor fi infracțiuni. Că așa e in război, doar Creierul prezent in Statul (de forță) Major(ă) poate decide asupra surselor de energie și a economiei de război.

5)In ripostă Creierul va fi nevoit să arunce in tranșee carnea de tun, adică să-și asume crima, atât asupra inamicului, cât, mai ales, asupra propriei populații. Va face asta sacrificînd orice principiu și orice normă care protejează toleranța, egalitatea in drepturi, minoritățile de orice fel. In prima linie vor fi trimiși toți cei avantajați astăzi prin discriminarea pozitivă, pentru că un Creier belicos este, prin definiție, extremist, xenofob, intolerant. Că, deh, așa e in război.

Prin urmare, iarăși mă întreb, nu numai dacă acel lider providențial se va ivi, ci și câți din cetățenii blocului occidental îl vor urma, din dorința de a salvgarda…valorile democratice, plus pielea copiilor noștri supraviețuitori (căci, foarte probabil, niciunul dintre vorbitori nu va apuca sfârșitul războiului), printr-un îngrozitor dar necesar Dictat.

Raspunzand intrebarilor 3&4 care, pe fond, reprezinta aceeasi dilema.

Cum bine ne spune autorul, „Nici acceptarea, nici neacceptarea compromisului nu ne garantează că vom fi mulțumiți de rezultatul obținut.” „În ambele cazuri, vor exista critici pentru abordarea aleasă.” Asa e! De aceea eu as alege Compromisul&pacea nedreapta deoarece, indiferent de critici, cel putin:
1. am crutat N vieti omenesti si N valori materiale ale statului si mai ales ale civililor nevinovati;
2. ca orice lucru in viata si istorie Compromisul&pacea nedreapta nu sunt lucruri definitive. Stim ca pana cand lucrurile nu se rezolva onorabil si (oarecum) just castigam timp ptr. si vis pacem para bellum.
3. timpul aduce rezolvari nesperate/neasteptate. Sigur ca, asa cum a fost soarta estului Europei, unii vor suferi consecintele Compromisului&pacii nedrepte. Asa e! E urat, nedrept, cinic si teribil. Dar cel putin ptr.o majoritate consecintele grele nu se vor cumula cu ororile razboiului si ale hazardului sau inerent.
Iar asa cum ne-a demostrat-o istoria dictaturile vesnice, regimurile opresive care isi cantau odele eternitatii, s-au spulberat. Probabil ca razboiul RECE a avut rolul lui important. That’s it.

Toate aceste conflicte – izbucnite simultan si aparent ca o simpla coincidenta – si care au ca pretext transarea unor chestiuni etnice sau teritoriale – isi au de fapt sorgintea in lupta pentru supravietuire a regimurilor politico-militare care conduc de zeci de ani aceste tari . In Rusia dimensiunea aparatului politico-militar este gigantica; bine platit in raport cu cetateanul de rind, acest aparat imens nu va ceda puterea in stat nici cu pretul distrugerii propriei populatii, darmite cu distrugerea altora. Iar razboiul le rezolva pe ambele. Nefiind in mod clar eficiente in gestionarea problemelor statelor lor, prinse intr-o batalie economica tot mai crunta, singura solutie in calea unei ipotetice incercari a populatiei de a schimba ordinea in una mai eficienta este razboiul. De aceea, orice solutie ” negociata ” cu acesti asasini ” imbatriniti in zile rele ” va avea consecinte nefaste nu numai asupra statelor agresate ci si asupra populatiilor din statele agresoare. Inlantuite cu ajutorul unui aparat de coercitie net superior si silite sa isi trimita tinerii la razboi pentru o clica sau alta, aceste populatii, abatute sistematic si cu metoda de la scopul normal al vietii civile, sint un potential si urias tezaur pentru liderii autocrati , cu care pot ucide si jefui in voie. Statele democratice sint de aceea, singurele responsabile – din nefericire – pentru oprirea acestor desfasurari . Referindu-ne strict la Ucraina, orice compromis este prostesc . Idiotii utili ai mafiei statale ruse, in frunte cu idiotul Trump sau Orban cel viclean aflat in plina constructie a mafiei proprii , trebuie tratati ca dusmani declarati ai societatii moderne.

Kim, ma baiatule mai … Nu are rost sa sustii punerea evolutiei vietii in pericol ca sa sustii progresismul. E ok,am inteles. Esti comunist. Mai sunt si altii oameni pe pamant,cu alte pareri. Nu are sens sa distrugem viata,ca sa-ti salvam tie ego-ul

Sunt impotriva imperialismului rusesc, a cinismului criminal putinist, a refacerii Imperiului Rus care ar fi letal pt viitorul RO, insa am o mare nemultumire: nu am deloc sentimentul ca regimul politic din RO este democratic.
Da, se organizeaza alegeri unde am avut de ales intre o analfabeta si un politician liberal care a aliat PNL cu un PSD impotriva caruia s-a prezentat ca mare luptator in campania electorala.
Daca ASTA e democratia, e clar ca nu are viitor in RO.

Moarte în direct. Imagini îngrozitoare de pe frontul ucrainean:
https://twitter.com/i/status/1749813361574121850

„ordine politică mondială bazată pe reglementări (dreptul internațional), cu alte cuvinte lumea în care trăim”

Dreptul international se aplica cu un dublu standard de catre „fortele democratice” (ex. Israel – Palestina – vedeti decizii ale CIJ, masacrul primaverilor arabe si rezultatul – sau lipsa lui, mulsul de petrol din Siria etc.).

Nimeni nu isi doreste sa traiasca intr-un regim gen Coreea de Nord, dar totusi, putin obiectivism nu strica in analiza Dvs.
Adevarul, desi nu o sa fiti de acord intrucat a fost vociferat de catre cel putin unul dintre dictatori, este ca asistam intradevar la o schimbare de paradigma pe scena politica, tranzitia de la o ordine mondiala unipolara la una multipolara, cu bune si cu rele.
Nu se poate sa fim chiar atat de orbi si sa nu fi observat cum americanii au incercat decenii la rand sa exporte democratia cu obuzul, rafinand tot acest proces in o afacere profitabila, de care nu beneficiaza nimeni in mod concret decat complexul militar industrial (semnal de alarma tras chiar de fosti presedinti autentici ai SUA)

Nu exista parti pozitive si negative in acest conflict mondial, la fel cum nu ai avut ceva bun de ales intre Hitler si Stalin cand se transa Europa.