Schimbarea de strategie a Rusiei din ultimele două săptămâni în Ucraina evidențiază intenția Moscovei de a-și extinde controlul atât în estul teritoriului ucrainian cât și în regiunile adiacente litoralului Mării Azov și Mării Negre. Prin ocuparea arealului menționat și în condițiile posesiei peninsulei Crimeea, se va completa harta proiecției de putere a Federației Ruse în zona de nord și centrală a întregului bazin pontic din a cărui ecuație geopolitică Ucraina ar fi exclusă. Dacă adaugă aici și o stabilizare perenă și constantă a relației cu Ankara – paznicul strâmtorilor Bosfor și Dardanele – Moscova ar putea reduce semnificativ matricea factorilor de risc cu care se confruntă în Marea Neagră și care îi afectează interesele comerciale și militare. Este vorba de principala conexiune cu restul lumii ținând cont de faptul că de mai bine de două decenii ponderea exporturilor rusești prin Mediterana spre Atlantic și Oceanul Indian a crescut constant în detrimentul rutelor care traversează Marea Baltică.
Este consecința firească a dezvoltării economice a arealului dintre nordul Mării Negre și Marea Caspică în jurul canalului Volga-Don prin care se realizează conexiunea fluvială cu Marea Azov. În plus, sistemele de canale și conexiuni fluviale din sudul și centrul Rusiei europene permit, pe lângă conectarea bazinelor pontic și caspic, realizarea unui trafic continuu de mărfuri dinspre sau spre Moscova, Sankt Petersburg și chiar Marea Albă. În aceste condiții, nu este de mirare că aproape două treimi din exportul Federației Ruse se desfășoară prin Marea Azov – strâmtoarea Kerci și Marea Neagră. Vedem aici de ce strâmtoarea în discuție este extrem de importantă pentru Moscova. La capitolul cereale, exporturile actuale din Rusia, Kazahstan și Ucraina – care asigură peste un sfert din consumul mondial – pleacă tot din porturi de la Marea Neagră ca de altfel și o parte a petrolului din Caucaz destinat piețelor europene și asiatice. Acest ultim aspect trebuie reținut întrucât evidențiază potențialul de supraveghere și control al Moscovei asupra unei părți a pieței energetice mondiale. Situația fiind în plină dezvoltare, nu ne propunem, deocamdată, o analiză a consolidării flancului de est al Alianței Atlantice pe segmentul maritim româno-bulgar și nici importanța posesorului Insulei Șerpilor în ecuația geopolitică a zonei, ținând cont de evoluțiile din ultimele 6 săptămâni.
Revenind la reorientarea Federației Ruse în teatrul de război din Ucraina, apreciem că din punct de vedere strategic, porturile și bazele navale ale acestei țări de la Marea Neagră sunt mai importante decât Kievul și orașele din nordul țării. Chiar mai importante decât cele două regiuni separatiste, Donbass și Lugansk, dar aici Moscova are cu totul alte interese.
Extinzând raționamentul de mai sus spre sudul continentului, observăm că obiectivele Moscovei vizează crearea unor avanposturi care să reprezinte o contrapondere în fața amenințărilor NATO în regiunea orientală a Mării Mediterane cu deschidere spre Orientul Mijlociu, Libia și Africa subsahariană. Cu titlu de exemplu, menționăm că una dintre cauzele intervenției Federației Ruse în Siria a fost menținerea în condiții de securitate a bazei militare de la Tartous – un important punct de sprijin în estul Mediteranei pe ruta spre Suez și Oceanul Indian. În urmă cu trei ani, a încercat deschiderea unei baze militare în Libia dar inițiativa a fost zădărnicită de înfrângerea generalului K. Haftar – unul dintre seniorii conflictului intern libian, lider militar al Cirenaicii și considerat omul Moscovei – în fața capitalei Tripoli de către forțele guvernamentale sprijinite de Ankara. Membrii grupului Wagner au rămas însă acolo, alături de Haftar.
În aceeași ordine de idei, precizăm că după anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, flancul de est al NATO a fost consolidat în principal prin instalarea unor sisteme defensive în România și Polonia, creșterea cheluielilor militare ale statelor din regiune și nu în ultimul rând, prin gradul de coeziune și unitate ridicat, comun, în general, celor de la marginea marilor alianțe. Nu același lucru s-a întâmplat pe latura de sud a organizației unde, pe fondul reducerii angajamentului american – vina nu este numai a lui Donald Trump – au crescut în intensitate divergențele dintre statele membre. Fiecare dintre acestea avea o viziune proprie asupra realităților geopolitice din zonă în funcție de care intra în subalianțe regionale sau semna acorduri economice și militare cu alte state din Alianță sau din afara acesteia. Rivalității clasice dintre Grecia și Turcia i s-a adăugat cea dintre Franța și Italia pe chestiunea libiană. Apropierea turco-rusă a determinat Washingtonul să sprijine, secvențial și în surdină, Grecia. Spania a semnat un acord de cooperare militară cu Turcia după ce Franța a acceptat să furnizeze Greciei fregate și avioane multirol. Descoperirea unor zăcăminte de hidrocarburi în Mediterana de est nu a avut darul să simplifice situația existentă și nici să consolideze Alianța însă a adus alți doi protagoniști pe eșichierul geopolitic: Israelul și Egiptul, state cu un rol special în redefinirea echilibrului regional.
În ultimii doi ani s-au înregistrat însă unele progrese chiar dacă sunt mai puțin vizibile: divergențele dintre Franța și Italia pe problematica libiană s-au atenuat în contextul intervenției politico-diplomatice a Germaniei și organizării conferințelor de la Berlin. Italia, cu sprijin francez și britanic, a lansat conceptul Mediteranei extinse care în esență, se referă la securitatea unei regiuni cuprinsă între Golful Guineea, Cornul Africii și Marea Mediterană cu extensie spre Orientul Mijlociu. Reține atenția rolul Romei care s-a distanțat de protagonismul anilor 2010 mai ales pe segmentul libian. A înțeles că nu se poate construi ceva solid de unul singur și și-a folosit influența politico-diplomatică pe lângă ceilalți membrii – toți cu vechime în Alianță – în sensul revitalizării flancului de sud al acesteia. Mai este însă mult de lucru pentru a atinge performanța lupilor tineri din est, toți cu ceva mai puțin de 25 de ani în organizație.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Da, o analiza f buna. Multumesc
Indiferent cum se va sfârşi războiul din Ucraina, pentru Europa şi România va fi o pierdere, nu numai economică dar şi politică. Un nou zid al Berlinului va fi trasat în Est, cu antagonisme economice şi politice care vor produce mari pierderi întregii zone. Din acest punct de vedere, războiul este perdant nu numai pentru Rusia şi Ucraina dar şi pentru toată zona( Europa, chiar Turcia, Caucaz şi Asia Centrală).
Şi nu se întrevede deloc pacea, toate părţile merg pe principiul „ori totul, ori nimic”, inclusiv Europa noastră….
Se spune ca istoria (si povestea) o scriu invingatorii. Razboaiele reci insa, sunt de durata… consuma resurse multe pe termen mediu si lung, etc. Evident, pana una alta, competitorilor le rad barbile, fac chiar si galerie de pe margine (why not?). Scenariul „cand doi se bat, al treilea castiga” poate deveni f valabil in cazul nostru (al europenilor in asamblu). https://asia.fes.de/fileadmin/user_upload/World-Maps-BRI.png
P.S. unii europeni au uitat scopul proiectului UE (nascut in cenusa WW2) englezii au parasit proiectul, iar altii prin estul-continentui nici macar nu au subscris la deviza „impreuna – in loc sa concuram si sa luptam unii impotriva altora”. Aceasta deviza trebuia promovata puternic (alaturi de valorile democratiei moderne) in toate colturile continentului, in estul-UE, in Balcani, in Ucraina, in Donbas, samd. Acum ne miram de revenirea la mancarimea cea de toate zilele… incepand cu mandriile nationale si importanta pozitiilor geostrategice, pana la protectionisme, revansisme, revizionisme, etc si de ce nu, pana la razboaie. Asta e „fudulia” costa bani, multe resurse, multe vieti omenesti, samd. Ceva ma face sa cred ca ne meritam soarta (se pare ca mai mult nu ne duce capul).
Eroarea a fost făcută de Germania+Franţa care s-au erijat cu de la sine putere în conducătorii Europei Unite.
Daca europeni ar fi „baieti destepti” ar reinvia „Imperiul roman” cu alte cuvinte, control total asupra Marii Mediterane.
Asta ar include state africane precum Maroc, Algeria, Libia, Egipt, Israel, Liban si Turcia cu optiunea aderarii acestora la UE si NATO precum si rezolvarea definitva a problemelor din Balcani.
Este cea mai apropiata zona in care Europa s-ar putea extinde economic si sa renunte daca este nevoie in parte la China pt ca vedem ce se prefigureaza, alianta ruso-chineza si cine li sa mai alatura, ministrul de externe rus Lawrow spunea deunazi ca obiectivul rusesc pe termen mediu si lung ar fi inlaturarea SUA din ” fruntea lumii” cu alte cuvinte, hegemonia americana sa fie rupta/oprita/stopata in favoarea unei lumi multipolare.
Ucraina a fost pretextul acestui demers inceput in 2014 cu alipirea Crimeiei de teritoriul rus si destabilizarea Donbasului.
Marea Neagra cu singurele porturi libere de ingheti fiind vitale pt comertul rus si navele militare.
Aceste zone ocupate/anexate pot fi considerate pierdute definitiv iar Marea Azov va deveni una total ruseasca.
Un razboi civil inceput in Ucraina s-a transformat in mutari geopolitice majore si ma intreb daca occidentul(Europa) a fost in masura sa anticipeze aceasta miscare ruseasca.
Rusii au preluat initiativa sub amenintarea armelor nucleare, NATO fiind o alianta defensiva neputand decat sa reactioneze la miscarile rusesti insa fara interventie militara directa, interventie pe care rusii si-au permis-o asumandu-si toate consecintele insa nu inaintea rezovarii aliantei cu China si alte tari.
Dupa cum putem observa Europa este in defensiva si daca nu va prelua cat de curand initiativa in Mediterana prin crearea unui spatiu mai larg de influenta si control cu timpul pozitiile UE se vor „inmuia” atat fata de rusi cat si fata de China.
Lumea este in schimbare profunda si acum depinde de Europa cum doreste sa se pozitioneze fata de cei 3 mari actori SUA, Rusia si China respectiv pozitionarea are loc Europa/SUA/Japonia/Australia si restul lumii.
Intrebarea, va deveni lumea mai pasnica sau spirala violentelor incepute in Ucraina se va extinde.
Sper sa gresesc iar pacea despre care acum nu se discuta mai deloc sa devina iar ceva pt care merita intreaga osteneala diplomatica si economica pt ca optiunile miltare sunt periculoase si pot degenera in ceva necontrolabil.
@Ursul Bruno
„Asta ar include state africane precum Maroc, Algeria, Libia, Egipt, Israel, Liban si Turcia cu optiunea aderarii acestora la UE si NATO .” Dvs.va dati seama ce spuneti ?!? In UE?? Pai daca va doriti dizolvarea UE asta e reteta sigura.
Ca sa nu mai vorbim de „rezolvarea definitva a problemelor din Balcani”…..butoiul cu pulbere.
„Un razboi civil inceput in Ucraina s-a transformat in mutari geopolitice majore si ma intreb daca occidentul(Europa) a fost in masura sa anticipeze aceasta miscare ruseasca.” Da’ nici nu era nevoie sa anticipeze cineva ceva. Inca din 2008 la summitul Nato de la Bucuresti Putin (fiind prezent) a spus clar si raspicat ca au „inghitit” 2 extinderi Nato, dar UKR&Georgia sunt No-No. Mai pre romaneste: daca Nato continua extinderea catre UKR&Georgia RUS o sa actioneze conform intereselor sale. Si a subliniat, nu o data, ca interpreteaza planurile de extindere ca pe o amenintare la existenta RUS. Are vreo relevanta ca noi credem/stim si juram ca nu e asa?!? Sau ca Nato = org.pur defensiva, etc?!?
Asta e si motivul ptr.care FR&DE au spus chiar atunci ca lucrurile sunt serioase si ca nu ne putem juca cu asa ceva. Georgia (pres.Shakashivili) a crezut ca doc.final al summitului inseamna o aderare de facto la Nato si a actionat in Abhazia&Osetia. Avea dreptul, sigur ca avea. Nu asta e problema. Dar a iesit ce a iesit.
Dupa care (in 2014) a venit Maidan, debarcarea lui Ianukovich (votat masiv in Donbass) si imediat a aparut in discutie situatia Sevastopol ptr.care tocmai se prelungise contractul de inchiriere.
– Ah, don’t worry!! In UKR nu e nicio probl. Presedintele a fost debarcat (desi fusese ales democratic), dar ptr.RUS nothing change…. Really?!?
Nu trebuie uitat ca ceea ce ii reprosa Maidan lui Ianukovich era tocmai apropierea de RUS. Deci?!?
Marile puteri sunt f.suspicioase cand astfel de chestiuni se intampla in apropierea granitelor lor. Ah, in ideal ar trebui sa nu aiba niciun fel de drept de ingerinta, etc. Statele sunt egale in drepturi, independente, suverane, etc. I know the drill, dar in practica…..??! Sigur: nu e drept&nu e corect. Nimeni nu contesta asta.
Noi (Nato: mainly US&UK) am incurajat aspiratiile legitime ale UKR. Dar aceste aspiratii, mai ales cele ce tin de securitate/militare, vin in contradictie directa cu interesele hegemonului/fostului hegemon regional.
Stiu, acesta (RUS) nu are de ce sa se teama. Ok, dar asta spunem noi acum.
Toate marile puteri, ever, au dat orice asigurari posibile atunci cand au avut interes. Dar cand contextul s-a schimbat asigurarile au disparut ca prin farmec. Si RUS sustine sus si tare ca nimeni nu trebuie sa aiba teama de ceea ce exista in Kaliningrad. Cine o crede?!?
Aveti dreptate, despre pace nu se mai discuta aproape deloc; diplomatia pare, practic, pusa in cui. Iar cei care ar vrea sa discute sunt etichetati, imediat, drept pro-Putin, lasi si conform Zelensky: macronisti&merkelisti si alti „raspunzatori 100%” ptr.ce se intampla astazi.
Da, acum vor intra probabil Suedia si Finlanda in NATO, amenintarile ruse sunt cunoscute. Si totusi idea mea cu Mediterana nu trebuie ignorata si renuntata , o extindere economica mai solida ar fi benevenita, ar putea reduce dependenta de Asia, de caile lungi de transport si alte probleme.
@Ursul Bruno
Poate ca la modul ideal aveti dreptate si Mediterana ar putea sa….etc. Dar in practica e moartea UE. Efectiv .
Imi pare rau sa spun astfel de lucruri dar cultura (in sens larg) europeana si cea sud-mediteraneana&islamica sunt incompatibile. Nu cred ca trebuie argumentat prea mult pe tema asta.
Dar iata un exemplu. Am cunoscut o absolventa de litere arabe care profesa ca jurnalista in Liban. Deplangea faptul ca marile valori ale culturii arabe/islamice sunt necunoscute in occident. Ma rog, eu stiam cate ceva despre Avicena&Averoes. Dar ea nici macar NU auzise de Shakespeare, Dostoievsky, Tolstoi, Moliere, Mozart, Bach, The Beatles, Elvis, Platon, Socrate, Thales, Arhimede, etc, etc. Habar nu avea ca Libanul avea o istorie mult mai bogata inainte de cucerirea araba/islamica.
Ptr.ea nordul Africii era depuis toujours arab sau daca fusese ceva inainte era neglijabil and so on….. In schimb stia despre „marea civilizatie” araba din peninsula iberica care a fost distrusa samavolnic de catre xenofobii crestini. You’ve got it?
Dar un alt libanez (crestin) care facuse scoala la 2 km de respectiva jurnalista avea toate reperele culturale amintite mai sus. Nu e vorba de a fi un monument de cultura&civilizatie cum nici noi nu suntem. Eu cu atat mai putin. Dar era o prapastie civilizationala. Mie mi s-a parut edificator ca ambii erau oameni cu scoala. Dar din culturi f.diferite aflate la 2 km distanta !!!
Nu sunt elitist sau snob si nu sunt in masura de a exalta cultura (in sens larg) europeana. Dar nici nu e nevoie. Meritele/realizarile ei se vad cu ochiul liber in tot ce ne inconjoara. Marile culturi asiatice (CHN, JAP) nu au complexe si nici nu se plang ca occidentul nu le-ar cunoaste realizarile. Nici nu au de ce. Si nici nu sunt incompatibile cu cea europeana.
Lumea islamica (meditareana) e religios/cultural f.resentimentara fata de Europa. Iar situatia nu se imbunatateste deloc. Toate neajunsurile lor sunt din cauza Europei. Exhiba suferintele colonialismului uitand sa mentioneze Turcia ca cea mai mare putere coloniala timp de 6 secole. Complicate chestiuni. E posibil sa gresesc, dar…..
Da, Suedia&Finlanda e probabil sa adere la Nato. O sa vedem. RUS a raspuns deja spunand ca o sa deplaseze sisteme de rachete in Baltica si la granitele celor doua….. Action&Reaction.
Noi, aici, ne-am obisnuit sa credem ca RUS sunt niste papagali, eventual, loviti de streche. Sau ca RUS = URSS incapabila sa invete din greseli.
Toata lumea se da specialista in descifrarea obiectivelor RUS in acest razboi si a strategiei&tacticii de a le atinge. Asta cand e la mintea cocosului ca secretul e in natura insasi a operatiunilor militare. Si din ratiuni evidente ele trebuie sa fie cat mai greu inteles ptr.adversari. Asa ca primele care vor fi tinute in ceata sunt propriile forte militare ptr.ca din neglijenta sau prin tradare sa nu afle adversarul. Fiecare unitate angajata in lupta va cunoaste exact atat cat e nevoie sa stie. Imaginea de ansamblu e, strict, rezervata celor carora le utila in indeplinirea misiunilor.
In epoca supravegherii prin satelit orice armata va organiza operatiuni fake. Si nici nu e cine stie ce filosofie sa intelegem asta. Iar RUS stau f.bine la sah.
Dezvoltarea economica in folosul a cat mai multi oameni nu tine cont de nici o cultura, China demostreaza cum poate functiona capitalismul sub controlul si conducere comunista.
Daca cultura unei tari este respectata, dezvoltarea economica poate avea loc in paralel fara nici o problema, oamenii reactioneaza foarte sensibil, daca isi dau seama ca au profitat, vor fi putini care se vor opune.
Occidentul trebuie sa se adapteze culturilor in tarile in care doreste sa investeasca si nu invers, acesta fiind una dintre dinree greselile facute pana acum. S-a dorit „occidentalizarea” in zone in care patrui largi ale populatiilor n-au dorit acest lucru.
Avem sistemul economic al emiratelor din Golf, alta povoveste, alta cultura acceptata de occident.
Privind harta, este de inteles intentia Rusiei de a ocupa o fisie de teren ce leaga Peninsula Crimeea de restul Rusiei si care faciliteaza transformarea (in viitor )a Marii Negre intr-un areal aflat sub stapinire turco – rusa .„Cuiul lui Pepelea ”este ,insa , portiunea de litoral ce apartine Romaniei .Constanta devenind , chiar acum , cel mai important port la Marea Neagra .Intreaga omenire stie ceea ce Rusia isi doreste dar Ucraina nu poate lasa in mina rusilor aceasta fisie ce are in componenta si portul Mariupol .Militar, este greu sa sustii ocuparea orasului Mariupol. Est practic pus cu spatele la Mare si daca nu ai ocupat intreaga Ucraina nu poti sustine cucerirea . Razboiul va dura ani de zile iar comertul nu va fi posibil ,ca trecere , prin Mariupol .Rusia nu poate ataca Romania si din acest motiv Presedintele Iohannis cere statelor NATO sa voteze ,in clar, Rusia ca si inamic sistemic , tocmai pentru ca NATO sa nu mai trebuiasca sa treaca , un presupus viitor atac, al rusilor ,asupra orasului Constanta, prin votul tuturor , atunci cind asta s-ar putea intimpla .Infruntarea fata in fata devine decesiva dar daca Ucraina pierde se trece in razboiul de gherila ce este cu mult mai greu de dus de catre rusi .100 de ani ,de acum inainte ,Ucraina nu poate uita si ierta Rusia .NATO va intra in lupta cind crimele de razboi vor fi deja judecate si cind capabilitatile miitare si de alta natura , ale armatei Rusiei, se vor fi epuizat .
„nu este de mirare că aproape două treimi din exportul Federației Ruse se desfășoară prin Marea Azov – strâmtoarea Kerci și Marea Neagră.. din punct de vedere strategic, porturile și bazele navale ale acestei țări de la Marea Neagră sunt mai importante decât Kievul și orașele din nordul țării.”
Toate bune şi de înțeles.
Cred că sunt mai mult imagini şi politici din secolul 19, nu mai sunt realizabile în secolul 21 şi o economie globalizată cu lanțuri de producție „JUST IN TIME”. Textul de față e o avertizare față de Rusia lui Putin. Imperialismul Rusiei lui Putin a fost formulat şi exprimat în mod public de peste 20 de ani de către noul dictator de la Moscova, de fostul KGBist Putin.
Revista „Der Spiegel” publică la 9.04.2022 un intreviu cu filozoful MICHEL ELTCHANINOFF unde sunt prezentate inzvoarele de inspirație ale Putinismului: Iwan Iljin, Wladimir Solowjow, Alexander Dugin și Nikolai Berdjajew. Iwan Iljin e inspiratia de bază pentru Putinism: e un adept al „Armatei albe antibolțeviste” și un „fascist slawofil”. În anii 1950-1960 în exil în Westgermany a formulat idei cum ar putea arăta o Rusie postsovietică și cum ar trebui să arate un astfel de „conducător nou”. Se găsesc la Iwan Iljin formulări care se regăsesc azi în Putinism.
Wladimir Solowjow e un adept al metaficii secolului 19, i-a conoscut bine pe Tolstoi și Dostojewski. Wladimir Solowjow a elaborat ideia unui „stat creștin” în Rusia. Putin a preluat aceste mituri religioase creștine pentru a se îndrepta contra occidentului liberal pluralist.
De la filozoful Nikolai Berdjajew numai partea despre „conservatorism” e preluată de Putin. Nikolai Berdjajew scrie că nu e posibil de a se despărți de tradiții, redăcinile istoriei și de trecut. Putin preia numai aceste poziții, nu e interesat de miezul ideilor lui Nikolai Berdjajew care refuză fanatismul și utopii cu „omul nou” sovietic.
Putin s-a străduit timp de peste 20 de ani pentru a demonstra că „Putimismul” său e o ideilogie adevărată, un model de gândire pentru Rusia de azi ca contrapondere a lumii democratice libere și pluraliste. Pe scurt: modelul lui Putin înseamnă panslawism, conservatism reacționar si eurasism (zona economic politică Eurasia, de la Wladivostoc la Lissabona..).
Putin e un adept al conceptului neoeurasismului sinistrului ALEXANDER DUGIN. E un amestec de rasism, filozofie, artă, care pornește de la o civilizație rusă care nu are nimic comun cu Europa occidentală (contrar lui Petru cel Mare. Nu mai e un model pentru Putin. Numai Stalin …). Dugin are un ziar de extremă dreaptă în Rusia, e azi un ideolog dur al extremismului de dreapta. Putin a preluat câte ceva de la Dugin cum se vede azi în atacul din Ucraina.
ELTCHANINOFF a telefonat 2014 cu Dugin când a scris cartea „In capul lui Putin”. Dugin a spus 2014: după anexarea insulei Crimeia vor urma anexarea malului estic a lui Dnjepr. Restul Ucrainei de vest devine un stat „folcloric” fără nici o putere. Ce vedem acum în Ucraina? Ce va sărbători Putin la paradă militară de la 9 Mai 2022 la Moscova?
Cineastul rus Nikita Michalkow a realizat un film pentru TV al statului rusesc despre Iwan Iljin. Putin se vede ca „istoric”. Vedem azi cât de puțin e în capul unui KGBist, cât de limitat e orizontul dictatorului Putin de azi.
E vorba de viață și moarte pentru ucrainieni. E vorba de moarte pentru soldații și civilii ucrainieni și pentru soldații ruși. Soarta Rusiei în secolul 21 înseamnă moarte pentru adversari ruși ale KGBistului și Putinism în Eurasia? Izvoarele de inspirație ale Putimismului sunt de orientare fascistă, țaristă si metafizic- religioase.
Mulţumesc pentru sublinierea sensului strategic al bazinelor hidrografice ale hinterland-ului rus. Dacă îmi acceptaţi comentariul, aş încerca să nuanţez câteva aspecte:
-situaţia geopolitică nu se schimbă, doar ponderea ameninţărilor şi expunerea vulnerabilităţilor, deci profilul de risc
-Kremlin-ul a pornit de la o Ucraină calină şi politic prietenoasă, şi a obţinut… opusul: aveau Sevastopol, aveau partidul regiunilor, coloana a 5-a… acum au oraşe rusofone nivelate
-proiecţia puterii: ca să ce?…petrol, cărbune, grâne… valoarea lor este un epsilon faţă de comerţul Chinei cu Europa… deja au apărut embargouri pe livrări maritime…
-mai este şi închiderea circuitului comercial: vinde rusul la export, dar valuta este convertită administrativ la cursul penalizator în proporţie de 80%… cu ce bani şi cum face întreţinerea şi capitalizarea activelor de import? (puţini ştiu că, pentru a pompa gaz în Europa, pe conducte, sunt turbine de gaz care ridică presiunea, furnizate de GE, Siemens… care, fără mentenanţă, cad ca avioanele, iar schimbarea lor durează… luni… ani)
-drumul mătăsii e blocat pentru o generaţie pe ruta continentală, vulnerabilizând exportul Chinei spre Europa pe calea maritimă, controlată de puterile maritime… chinezii sunt în “extaz”, ei, care încercau să suţină Rusia ca să nu fie blocaţi maritim… de americanii şi anglo-saxonii mult huliţi
-Europa… ca-n scrânciob… unii urcă, alţii coboară… bâlciul tradiţional… nu e Veneţia, e Liga Hanseatică, sau Amsterdam, City of London, sau Frankfurt… fight-club comme d’habitude
Până la urmă, orice proiecţie de putere, ca pasiv, trebuie să deţină & obţină nişte active.. ca balanţă profit/ pierdere… win some, lose some, comerţul e război şi e regretabil că unele analize nu iau în calcul şi contrapartida care asigură logistica oricărui act de război: vântul burselor va arăta cine şi cât câştigă.
Rusia avanseaza pionii sai pe tabla de sah efectiv acolo unde vede ca este loc si ca se poate. Lui Putin ii este suficient ca are acolo enclava Kaliningradului pentru a tine in sah tot flancul nord-estic si tarile de la Baltica, cu tot cu viitoarele membre ale NATO care se grabesc de aderare, Finlanda si Suedia. Rusia este interesata dintotdeauna de iesirea la „màrile calde”, de extinderea influentei sale in Mediterana de est si Orientul Apropiat si va profita din plin de conjunctura actuala pentru a-si materializa acest vechi vis.
Din pacate Marea Neagra va ramane pentru mult timp un lac rusesc, de care nici noi nici bulgarii nu vom putea profita cu nimic in afara de cele 3 luni de vara pe plaje; Insula Serpilor are toat sansele sa ramana la rusi; cred ca o sa zicem mersi daca nu va deveni un portavion rusesc burdusit de rachete de tot felul si daca nordul Dobrogei va ramane la Ucraina si pe mai departe. Iar exploatarea zacamintelor de gaz off shore castigate de la ucrainieni in procesul de la Haga cred ca va fi extrem de problematica si m-ar mira ca Rusia sa nu ne faulteze si pe subiectul acesta. Cel mult Turcia va mai ciuguli ceva din baltà, si asta daca va continua sa curteze Rusia cum a facut-o in ultimii ani, sau daca va reusi sa deschida marele canal paralel cu Bosforul, anuntat de Erdogan cu surle si trambite.
Sa nu ne imbatam cu apa rece, situatia nu e deloc roza iar ecuatia Marii Negre nu va putea fi rezolvata din pacate de NATO; se va mentine doar o prezenta avansata, sub forma bazelor militare actuale si a grupurilor de lupta mult laudate la noi si la bulgari, atat cat situatia o va cere si cat va fi administratia Biden la putere; apoi, Dumnezeu cu mila cum se spune, càci nu se stie ce fàinà se va mai màcina la moarà in urmatorii ani
Poate intelegi ca o moneda are doua fete si daca privesti lucrurile ca si batute in cuie poti zice asa ca tine dar daca privesti lucrurile in continua miscare poti avea surprize si Razboiul cu Ucraina inca nu este incheiat .Este o lupta de durata pe care nu stim inca cine o va cistiga dar imi pare ca Rusia nu are resursele sa pastreze ceea ce are acum decit daca Ucraina renunta la tot .Eu vad o Rusie ce se va prabusi logistic si militar si un NATO care va ataca la momentul oportun .Asa cum la conducerea SUA se poate macina alta faina tot asa se poate intimpla si la rusi .
Nu e vorba de nordul Dobrogei ci de sudul Basarabiei. Dar nu cred ca se va ajunge atat de departe (adica de aproape de noi), Doamne fereste!
Sa recapitulam .Ce ne aduce razboiul dintre Ucraina si Rusia, dincolo de posibilele crime de razboi si de imensa parere de rau a intregii omeniri cu raportare la aceste cumplite suferinte umane , descoperite o data cu plecarea Armatei Rosii din regiunea Kieveana ?
a) SUA isi vinde gazul lichefiat in Uniunea Europeana si extinde capacitatile NATO pe intreg flancul de Est .
b)Uniunea Europeana se federalizeaza rapid si deciziile sunt luate pe domeniul militar la NATO iar in cel social, juridic si economic la Bruxelles. c) Suedia si Finlanda doresc a intra in structurile NATO .
d)Toate tarile riverane UE doresc si ale a face parte din aceasta structura supra statala . e)Germania se poate inarma rapid si alegerea ei , ce consta in cumpararea unor tehnologii moderne de lupta, se indreapta catre Israel . 100 de miliarde de euro sunt puse la dispozitia Armatei pentru inarmare .Fara aparitia acestui razboi Germania nu putea face asta . Umbrele trecutului nu o lasau sa se inarmeze dar acum totul se muta in barca Rusiei ce este acuzata si de presedintele Biden de crimele facute in conflict .
f)Europa , scoate din jocul gazelor , petrolului si carbunelui Rusia dupa ce timp de peste 30 de ani a tot cumparat gaze de la rusi . Cumva , abia acum ,rusii au inteles cum au fost pacaliti si cum gazele au tot curs ,in flux continuu ,fara a le aduce mari venituri .Coruptia a injumatatit sumele ar fi trebuit sa fie obtinute in urma gazului vindut .
Evidenta ne arata cum UE si SUA sunt marii cistigatorii, ai momentului , chiar daca cetatenii europeni vor suferi urmare a scumpirilor aparute ca parte a decuplarii Uniunii Europene de productia rusesca de gaze , petrol si carbune ,dar crestereea economiilor tarilor membre UE si cetatenii , in general , pot suporta asta . Cei nevoiasi , cu adevarat , vor fi ajutati sa treaca hopul .Daca privim in urma si intelegem cu adevarat ce cantitati inimaginabile de gaz carbune si petrol au fost obtinute de UE in ultimii 30 de ani , ce a folosit coruptia din Rusia sa injumatateasca pretul gazului prin procedee ce le puteti usor banui , nu mare ne-ar fi mirarea daca am afla cum gazul rusesc ar putea ajunge in pozitia de „extintie” in urmatorii ciitiva ani . Nimeni nu stie,, cu adevarat ,cit gaz a ajuns in ultimii 30 de ani in UE. Razboiul ,pe care il vedeti la TV, este parte a razbunarii personale a sefului Rusiei aparuta ca ultima solutie , atunci cind Rusia prin Presedintele ei , a inteles cum a fost pacalita si din interior (vezi arestarile ) si din exterior . Nici macar China si nici India nu se inghesuie sa o ajute .
Pentru a fi in randul marilor puteri, trebuie sa dispui de o mare forta militara, diplomatica si industriala. Rusia nu e o mare putere pe baza acestor criterii, oricat ar incerca sa-si incordeze muschii. Asadar, neavand o industrie care sa sustina armata, drumul spre pierzanie e larg deschis. Unde mai pui ca e „ajutata” de sanctiuni economice majore. S-ar parea ca nici armata nu e ceea ce am crezut toti ca este. A iesit la iveala ca e de fapt o adunatura de cioloveci flamanzi si prost echipati care nu pot compensa slabiciunea prin numarul soldatilor ca pe vremurile de altadata. In concluzie, pretentiile rusiei sunt nerealiste si din acest motiv va pierde si ce a avut, deoarece si-a expus slabiciunea. Din pacate totul va fi platit cu sange ceea ce e foarte trist.