Răzbunarea tocilarilor: la ce servesc integralele?

Stimate domn, integrala este o suma. O suma formată din multe feliuțe sau bucatele extrem de mici, cât de mici posibile. De exemplu, poți folosi o integrala pentru a aproxima masa unui salam care nu are aceeași densitate, cu o balanța de bijutier care nu îți permite sa cântărești tot salamul. Îl faci felii subțiri, nu le cântărești pe toate ca nebunul, cântărești câteva, le faci densitatea, faci un grafic cu evoluția densității, si faci apoi integrala ce îți da masa totală. De câte ori credeți ca în liceu un profesor de matematica a explicat așa o integrala? Sa va spun? NICIODATA! De câte ori credeți ca am avut de rezolvat o problema practica în liceu care sa te forțeze sa o transformi într-una abstracta, sa folosești integrala si apoi sa o interpretezi în contextul problemei, gen energia necesară parcurgerii traiectoriei este egala cu. NIMIC. La fizica nu se puteau folosi integrale pentru ca nu fuseseră încă predate iar la mate când au fost predate erau predate sec, fără nici o legătură cu lumea reală. Ca de la un matematician la altul. ACEASTA este problema. Si nici nu mă mira ca nu le înțelegeau elevii.

Mie mi-a placut acest articol.
Bine, ma mai gandesc daca sa mai am suparari pe directorul beat care m-a chemat in biroul lui si a incuiat usa, cand eram la balul de sfarsit de clasa a 8-a. Am facut pe proasta atat de tare ca a descuiat usa singur. Si pe proful de chimie care mi-a dat cu caietul in cap pt ca scriam cu pix si nu cu creion, in prima mea zi de scoala noua. Motiv pt care, din pasionata de chimie de clasa a 7-a, am ajuns ultima din clasa pana la sfarsitul liceului – ghinion, acest individ devenise profesorul meu de chimie. Si pe asistentul de facultate care isi barfea amantele studente dupa ce le consuma, si care incerca sa ma retina in biroul lui tragandu-ma de cap cand am ajuns la el intreband de lucruri mai stiintifice. E drept, la un moment dat i-am trimis pe toti la dracu si m-am apucat singura de invatat. Am ajuns departe? Da! Pot sa zic oricui sa se duca undeva fara prea multe mustrari de constiinta. Altfel… o ratata, dupa standardele sociale din prezent. Dar o ratata cu resurse nelimitate de reinventate.
Multumesc pentru mesaj.

Si eu sunt de acord ca aproape tot ce am invatat mi-a folosit intr-un fel sau altul. Am avut un parcurs similar, facultatea in Romania, doctorat in SUA (stiinte exacte), apoi predat la universitati din strainatate. Este vorba in general de placerea de a cunoaste si de a face legaturi, ca lumea din jurul nostru sa devina mai clara, sa ii cunoastem resorturile. Am fost si la olimpiada de Chimie. Mi-a folosit la ceva, avand in vedere ca nu am continuat cu Chimia? Eu cred ca mi-a folosit, mi-am imbogatit cunostiintele si am avut o experienta competitiva.
Cel mai mult, din domeniile in care nu am continuat, mi-au placut istoria si lb straine. Si acum citesc multa stiinta si istorie, deseori in engleza sau franceza.

Ideea de baza e ca invatamantul sa fie mai aplicat, sa se prezinte elevilor de unde au pornit notiunile respective, si la ce sunt bune. Din pacate la noi si nu numai la noi, materiile se prezinta schematic si sec, elevii nu prea vad de unde provin acele notiuni/teorii, si unde se aplica. Ar trebui sa se prezinte la scoala multe documentare de stiinta, despre planete, cosmos, astronomie, mate, fizica, istorie, geografie, etc.
Apoi ar trebui sa existe multe licee de meserii. Orice am face, nu toti copii sunt f.inteligenti si nu toti vor/pot sa invete. Nu pot face toti facultatea (asta presupunand ca facultatea e „pe bune”). Liceele de meserii sunt o solutie, si ar fi foarte cautate.

Excelent articol. Ar trebui citit de toti elevii care vor sa ajunga „cineva” in viata si, in acelasi timp, sa se bucure ca „traiesc” cu adevarat. Scoala te „construieste” pe interior si este treaba ta daca folosesti aceasta constructie sau o lasi in paragina. Orice organ neintrebuintat se atrofiaza si mai ales …creierul. Asta te invata scoala: sa iti folosesti creierul. Ca il folosesti sau nu este strict optiunea ta; ca il folosesti intr-o directie sau alta, intrun scop nobil sau reprobabil tot decizia ta este. Ai libertatea de a alege, iar scoala iti da uneltele necesare (daca le…vrei).

Și ce revelație când, în ultimul an de liceu, am descoperit aplicarea integralelor la rezolvarea problemelor de mecanică fizică dintr-o culegere a d-lui Anatolie Hristev!

Tot respectul pentru domnul Daniel Funeriu și pentru ce a făcut în viața asta, pentru el și pentru România. Am citit tot articolul, am reușit să trec peste ideea că poate este un pic cam multă aroganță pe alocuri.

Spre final am înțeles că nu este aroganță, fiindcă este într-adevăr un vârf, este elită. Chimie, șah, gimnastică, etc, nu sunt mulți atât de dăruiți.

Și exact aici este problema. Ce ne facem cu cei mai puțin dăruiți? Ce ne facem cu cei care nu pot înțelege nici dacă le explică cel mai bun profesor din lume? Cu cei care nu pot da cu piciorul în minge nici după 30 de ani de antrenamente zilnice?

Logica mea spune că ar fi mai bine pentru ei (și societate) să descoperim lucrurile care le pot face și mai ales, să le facă plăcere să le facă. Școala românească nu face așa ceva.

P.S. Chimia este ramura fizicii pentru cei insuficient dăruiți să înțeleagă singura știință adevărată, iar matematica este unealta pe care o folosesc fizicienii pentru a abstractiza lumea. Puțini sunt cei aleși.

Ma bucur ca vad si o astfel de perspectiva, e bine sa existe cineva care sa contrabalanseze opinia generala si sa ne dea de gandit. Cu toate ca sunt de acord cu numeroase puncte ale articolului nu sunt de acord cu un principiu care desi nu a fost articulat textual, l-am subanteles: exista si exceptii, exista oameni care au invatat si au ajuns la varf valorificand aparent tot ce au invatat; aceasta este dovada unui sistem de invatamant bun, tu ca elev trebuie doar sa vrei. Exceptionalismul nu scuza performanta slaba a maselor care nu are neaparat nevoie de integrale ci de notiuni mult mai practice si mai aplicabile (evident cine este pasionat poate aprofunda). Un sistem bun scoate un average bun per total. Un sistem prost scoate un average slab dar asta nu exclude varfuri exceptionale. Cred ca trebuie sa tintim spre un sistem care sa produca o medie cat mai buna si competitiva global, nu sa ne axam pe varfuri ocazionale. Dvs suntei in partea dreapta a distributiei Gaussiene dar sistemul produce un mijloc care e varza si asta si pentru ca ,printre altele ,programa este prea rupta de realitate, complicata inutil pe alocuri si superficiala in aspecte mai practice si esentiale.

Suntem oameni și oameni. Unora li se potrivesc integralele, altora ba.
Pe de altă parte, important este și gradul nostru de acreală (prin articole, de pildă), al celor care am reușit de tineri în viață.

Mie nu mi-a placut niciodata munca fizica si nici orele de „atelier”. Maistrul ne ochise pe mine si pe un alt coleg, si el traitor azi in strainatate, si ne dadea bani sa-i luam 8 sau 10 beri de la circiuma de linga liceu. Mai beam si noi doua si eram toti fericiti. Am fost intotdeauna de parere ca fiecare sa-si faca treaba la care se pricepe mai bine iar reparatii, montari sau mai stiu eu ce constructii sa le faca cei care au facut-o toata viata, mai ales ca plata lor orara e cu mult sub cea a mea.
Altfel as recomanda din contra, ca fiecare sa se concentreze pe ceea ce vede ca poate face mai bine si sa nu se piarda in chestii inutile pt parcursul profesional. E minunat sa ai o educatie multilaterala dar irelevant dpdv profesional.
Pt a deveni tu insuti trebuie sa-ti urmezi calea proprie si nu cea trasata de un sistem de invatamint bazat pe invatat pe de rost.

Frumoasa pledoarie, din interior. (greu de crezut insa ca ajunge la mintile obtuze carora li se adreseaza.)
De la cel mai bun (sau cel putin interesant) ministru al invatamantului de dupa Revolutie. De fapt, singurul, alaturi de Miclea, care a inteles pentru ce era chemat acolo.

” le explic ceea ce profesorii de la școală nu fac”.
Corect! Nu tin minte sa fi auzit o explicatie umana de la orice profesor de matematica, fizica sau chimie!

Cu articolul ăsta nu pot să nu fiu de acord. Nu am fost tocilar, dimpotrivă, dar pentru că nu puteam scrie repede și aveam repulsie să scriu după dictare, fără să am răgazul de a „rumega” ceea ce scriu, am preferat să fiu atent la cursuri. Și să pun întrebări, chiar dacă astfel îmi exasperat colegii și, uneori, și profesorii. (Pe unii ii simțeam chiar că nu stăpânesc ceea ce predau și atunci bombardamentul chestionar devenea și mai plăcut.) Dar totuși a căuta și alte informații din cărți sau culegeri nu poate fi înlocuit nici de memorie nici de logică, oricât ar fi ele de performante.
PS. Am făcut și eu sport de performanță: atletism și baschet. Acum mă antrenez pentru câteva semimaratoane locale, și nimic nu e mai reconfortant decât să te gândești la evenimentele din actualitate în cele 90 minute de alergare. Poate doar grădinăritul să fie mai atrăgător.

Stimate domnule Funeriu,

Am citi cu nesaț articolul dumneavoastră și sunt de acord ca tot ce ne învață școala nu poate fi decât de folos . Ar putea fi altfel ? Mi-am dat seama că totuși vă lipsește ceva: înțelegerea creștinească a lucrurilor.
Puțină smerenie nu strică niciodată.

Însă nu este prea târziu, puteți să recuperați deoarece , așa cum afirmați chiar dumneavoastră în articol v-ați îndeplinit tot ce vă propuseseți pentru această viață, ar fi vreme.

Am mulți foști colegi care au reușit în viață (poate chiar mai bine decât dvs) dar nu cred că i-ar veni vreunuia ideea să scrie un astfel de laudatio. What’s the point?

Cărui public țintă ați adresat de fapt acest articol?
Eu îl consider bizar.

Cu stimă,
George Călămar

Cu stimă,

Dacă știi prea multe, mori de tânăr…

Dragă Domnule Ministru,
Un om deștept învață și în șanț. Problema e cu noi ăștialalți care avem nevoie de un profesor bun să învățăm cîte ceva din materiile din școală. O știți p-aia cu „un om are nevoie de zece miii de ore să stăpînească o meserie”? Sau p-aia cu „bogatul nu-l crede pe sărac”? E ușor cînd Dumnezeu v-a înzestrat cu darul învățării să ne luați pe noi de leneși – dacă domnia voastră a reușit să învețe repede și la chimie și la biologie și la sport!, noi muritorii de rînd am fost nevoiți să decidem ce sărim la învățat din lipsa timpului, pentru că nouă ne-a luat de două-trei ori mai mult timp să înțelegem cîte ceva din integrale, cortinariaceae sau hibridizare. Și cum în liceu vă caftea cîte unul, ați ales să ne luați la refec acum pe noi, ordinarii, și s-o dați subtil cu darwinismul.
Știți ce am remarcat din textul dumneavoastră? Că nu prea ați dat pe la biserică și că n-ați prins-o p-aia cu „fericiți cei săraci cu duhul”. Pesemne că ați sărit peste ea crezînd că e vorba despre proști, dar popa de la mine din sat zicea că e vorba de fală. Dacă le punem cap la cap p-astea două, nu cred că e mare diferență între dumneavoastră și Gigi Becali – amîndoi sunteți băieți deștepți și nu prea sunteți săraci cu duhul. Eu m-aș gîndi și la asta înainte de a scrie un text ca cel de mai sus!
Că tot ați adus vorba, vă felicit că ați fost cel mai bun ministru al învățămîntului (dintre cei mai buni chiar din istoria modernă românească, nu sunt ironic acum). Doar că nu s-a schimbat nimic! Doar ați pus o oglindă clară să se vadă cît de hîdă este școala actuală. NU e puțin lucru, doar că nu s-a schimbat nimic. Cred că ați sărit la istorie peste „doctorul cărămidă” și nici n-ați avut inspirația să recitiți partea aia cu „forma fără fond”. Sau mai corect spus – tot n-aveți timp să le învățați pe toate sau să le faceți pe toate (se vede că nici de Iorga nu prea ați citit la istorie, băiat deștept, dar varză ca ministru). În loc să vă luați de piept cu tot sistemul, bunul vostru simț (ăla legat de sărac cu duhul) le-ar fi prins mai bine actualilor copii normali, dacă ați fi făcut niște schimbări direct pentru ei, să se simtă la firul ierbii. Dar, nuu, eu cel care mă învîrt printre profesori din comitete Nobel trebuie să mut munții din loc. Dar ce să vezi?! muntele a scremut un șoricel!
Încă o dată, vă admir ca politician și vă felicit pentru toate realizările reușite pînă acum. Poate textul de mai sus s-a vrut a fi altceva, dar nu v-a ieșit.
MP

Iarasi ne alintam?
Daca scoala din Romania e asa buna, de ce ai plecat?
Nu ai zis nimic despre socialism științific, probabil ti-a placut.
Nu știu unde ai studiat, dar cred ca pot afla … probabil un liceu bun si o clasa de performanta.
Acolo poate erau profesori dedicati, nu putori care doar dau documentul cu lecția pe Google class sau „profi de religie” care pun copii sa deseneze ingerasi si sfinți de un copil pasionat de arta se declara scarbit.
Eu am făcut un gimnaziu dintr-un orășel (cica media 10, dar mno nimic olimpic mai sus de un loc 4 la judetean, dar la admitere am luat 10 la mate si doar 8,40 la romana). Nivelul era jos: faceam mediile pentru profa suplinitoare de franceza, ultima teza de mate din clasa a 8-a am terminat-o in jumate din timpul alocat, .
Apoi un liceu considerat bun „la oraș”, dar tot am avut profesori varza (pana la nivelul in care profesorul de profil – informatică – a fost dat afara in primele 2 luni pentru ca era beat la ore si preda din carte istoria informaticii), am studiat rahaturi ca religia (am studiat vreo 2 ani cat timp am avut profesor un preot pasionat ce ne cerea recitare in scris cu versete, etc – după asta am studiat religia ca sa studiez slabiciunile prostimii), acum înțeleg ca se studiaza desen si muzica la liceu (are sens pentru cei care vor arhitectura, dar doar număr de ore pentru restul).
Am schimbat vreo 4 profi de fizica (primul era dirigintele care a decis sa se faca inspector, al doilea era un bully fara pic de metodica (sotul inspectoarei generale), apoi încă niște detasati care ii țineau locul cald inspectorului – cam cum i se ține locul cald lui Iohannis de 20 ani si elevii din liceul din piata centrala a Sibiului studiaza cu detasati).
La romana am prins directorul in ultimul an de invatamant (scriitor), dar repeta aceleasi povesti … noroc ca materia de a 9-a nu e ceruta la BAC. Apoi a venit o profesoara ok-ish dar care ne-a lăsat ca sa iasă la pensie cu legea din 1998 (65% din salariu), apoi a venit o femeie-barbat bine gen Anca Florea – care a devenit directoare după absolvire.
La info erau cateva „module” care se făceau cu diverși profesori, un betiv (dat afara din cauza băuturii), apoi vreo alti 3. Unul era o scarba de om, preda putin si era fustangiu: făcea avansuri fetelor de a 12-a. Apoi a gasit loc la universitate, măcar alea erau majore cu acte în regula.
Singurul prof pe care il laud la superlativ a fost cel de matematica, sever dar corect. Arunca catalogul pe catedra si ne asculta la tabla in ordinea alfabetica.
Un batranel care predase prin Africa in tinerete, dădea probleme din culegeri frantuzesti vechi de 50 ani. Am luat la el un singur 10 la un extemporal de sisteme de ecuatii si sunt mandru. Batranul locuia vizavi de liceu și a acceptat sa ne fie „diriginte” la intalnirea de 10 ani, inlocuitorul inspectorului a dat bir cu fugitii.
Si asta era in pana in anul 2000.

O mica scapare la inceput de articol:copii in loc de copiii.
In rest, de acord cu totul!

Deși am fost în aceeași tabăra politica (nu sunt vreun pesedist), deși știu ca i s-au făcut mizerii cât timp a fost în politica la vârf, domnul Funeriu a reușit sa ma facă sa păstrez o distanță față de el. De mai multe ori a ieșit aruncând cu noroi în proști și cu acest articol nu a face decât să îmi întregească o impresie nu foarte pe care o am despre domnia sa. Știu că un om deștept nu ar face asta și nici nu ar scrie articole în care sa se preamareasca pe el însuși mai intai, chit ca punctează pe ici, pe colo, ca nici el nu e perfect, ca de, știe că nu e tocmai de bonton, dar articolul despre asta mi se pare ca e scris.
Prima chestie pe care ar trebui sa o știe dansul e ca pretutindeni, dar mai ales în România, șefii de promoție nu sunt genul de om pe care vrei sa il ai aproape. Bineinteles, exista si exceptii. Știu, ei vor spune ca strugurii sunt acri și sunt mulți frustrați și invidioși pe lume. În general oricine ii pune la indoiala cu ceva, poate fi pus la locul lui invocând performantele academice inferioare, fie ele si de acum 25 de ani. Pentru ca au avut niște rezultate o data, acești oameni dezvolta tot felul de alte probleme de personalitate, fiindcă nimeni nu ii mai poate pune la îndoială câtuși de puțin. Dar nu e chiar asa, nu e mereu invidie sau neintelegere. Uneori e si experiență de viata. Eu bunaoara am rude si cunostinte foarte apropiate cu rezultate academice bune, dar care în primul rand nu sunt ele fericite si au unele probleme de personalitate, fiind abuzive în relația cu ceilalți. Dacă îmi permit o explicație, aceasta ar fi in primul rând că oamenii cu adevărat excepționali nu sunt îmbrățișați de sistemul academic. De la Cioran la Einstein, ce sa zic, unii au razbit, dar cu greu. Șefii de promoție, hm… eu cred ca sunt niște mediocri care au fost mânați în lupta de o mare frica de eșec și de respingere, si au luat pe nemestecate tot ce li s-a aruncat de sistemul academic, format din oameni de genul asta care au predat mereu ștafeta unora dupa chipul si asemanarea lor. Și de ce ti-e frica nu scapi, mulți rămân niște tocilari pe care toți ceilalti ii resping, și chiar daca poate treaba e undeva 50-50%, da, e și invidie, dar nici ei nu sunt cei mai plăcuți oameni, din contra. Exista acel serial, „The Big Bang Theory” cu umor făcut pe seama unora ca ei, dar lucrurile în viata nu sunt de râs…
A doua chestie e ruptura dintre educație și rezultatele ei. De ce înveți? Ca sa devii mai adaptabil, mai independent și în final mai fericit. Nu însă și când fundația e turnata prost. Mulți oameni deștepți ajung nefericiți, căci e frica de eșec, frica de a nu ramane prost și care la unii devine încet încet un fel de lacomie: frica de a fi pe locul 2. „Doar prostii sunt fericiți”, spun ei. Scriu articole în care enumera chestii ca sa ne arate ce bine sunt ei, dar tocmai pentru ca nu sunt. Nu vor sa spună un cuvant despre criza și marasmul învățământului. Profesori care nu dau socoteala nimănui, decât în cazuri extreme, când sunt filmați cu telefonul, spaima lor numărul 1. Da, majoritatea au înțeles ca trebuie sa dea minimul și restul în privat, ma rog, cei care nu sunt retarzi și ai căror materii sunt căutate… Nu ne spun de provocările vremurilor, de materiile inutile. Ce ne spune Funeriu e ce spune orice abuzat/sindrom Stockholm. Îmi zicea o data cineva: „pai ce, tata nu m-a bătut pe mine? Oho, si inca cum! Și uite ce bine am ajuns, daca nu ma bătea, cine stie, se alegea praful de mine”. Nu e cazul sa va spun ca persoana credea cu tărie în virtuțile corecțiilor fizice si ca orice abuzat, crede ca alta cale nu exista. Înlocuiți bătaia și părinții cu profesori inepti și materii inutile și predate și mai prost…

Sunteti laudaros, dar aveti cu ce va lauda.
Sunteti o colectie de priceperi, talente, intuitii, tenacitate, minte combinativa, sclipiri. Un om neobisnuit, un fenomen!
Chiar daca dumneavoastra insiva sunteti un fenomen de exceptie, tocmai fiindca puteti, trebuie sa faceti o descoperire stiintifica geniala, sa mutati granitele cunoasterii macar cu „un centimetru”.
Sau ati facut-o? Daca da, spuneti-ne. Daca nu, va rog sa incercati!.

Foarte frumoasa expunerea.

Da, este nevoie de foarte multe astfel de expuneri ca sa acopere corul analfabetilor care au au acaparat media si imaginarul colectiv.

Articolul d-voastra clarifica pe deplin sustinerea pentru d-l Basescu care vorbea despre lipsa de tinichigii si chelneri.
:))
Cat depre aritmetica/matematica, cred ca meritati sa cititi asta – https://www.scientificamerican.com/article/the-decimal-point-is-150-years-older-than-historians-thought/
Altii ar spune ca in tara orbilor chiorul este imparat. Sau cel putin selectat as adauga eu.

Domnule Funeriu , aveti o statistica din care sa putem afla citi absolventi de liceu ( bacalaureati sau nu ) au folosit in activitatea lor profesionala si in viata personala integralele ? Ca sa ma refer numai ala astea . Sau o statistica din care sa aflam citi absolventi de facultate ( cu licenta sau nu ) au folosit in activitatea lor profesionala si in viata personala integralele ?
Citi functionari de la ANAF folosesc integralele in munca lor ? Citi contabili folosesc integralele in munca lor ? Citi manageri de intrepindere folosesc intergalele in muca lor ? Ca sa nu mai amintesc faptul ca multi absolventi de liceu sau facultate nici macar nu profeseaza ( ulterior absolvirii ) in domeniul in care au studiat . Nu v-a spus nimeni pina acum sa incepeti sa deveniti redundant si / sau obositor cu un astfel de subiect ?! Sau plat-forma asta pentru asa ceva exista ?! ,, Guvernantii ” romani fura si tilharesc si noi batem cimpii p’aici ; autori si comentatori . Daca aveti asa mare greutate in societatea romaneasca cu studiile dumneavoastra si pozitia sociala faceti ceva sa influentati guvernarea sa nu mai fure si sa minta poporul asta . Ca noua talpasilor ne este mai putin la indemina decit dumneavoastra .

Nu e chiar așa de simplu. Nu depinde totul de profesor. Profesorul meu de matematică din liceu avea în lucru o culegere de probleme din mai multe domenii care se rezolvă cu ajutorul integralelor și derivatelor. Ne-a explicat foarte clar la ce folosesc și totuși nu mulți am fost interesați să le înțelegem. Probabil și mai puțini le-am folosit ca să excelăm în domeniile noastre de activitate. Eu unul am impresionat angajatorul folosind analiza matematică și numerică în navigație și transport de mărfuri, ca exemplu. Dl. Funeriu are dreptate când spune că trebuie să arătăm copiilor partea utilă a oricăror cunoștințe așa ușor de dobândit în școală. Pe vremuri se făceau eforturi enorme ca să ajungi să ai acces la cunoaștere. Azi copiii o primesc gratis, dar pur și simplu își bat joc de timpul petrecut în școală. Asta deoarece în societatea românească s-au cocoțat în funcții de putere politică și economică multe lichele și impostori, nu numai proști, dar și fuduli și cu dispreț pentru autenticitate. Toți aceștia sunt exemple nocive pentru tineret. Dorința de cunoaștere trebuie să vină în primul rând de la copii, cărora trebuie să le-o insufle familia (sau măcar societatea, cât-decât). Astfel vom avea excelență în orice sistem de educație. Mă hazardez să afirm că și profesorii vor performa mai bine în asemenea condiții. Copiii trebuie să înțeleagă că școala nu-ți furnizează doar informații, ci lucrând cu foarte multe informații structurate corect îți antrenează creierul. Chiar dacă nu vei folosi în viitor aceste informații, ele te fac să înțelegi lumea în complexitatea ei. Se poate observa foarte ușor că oricine a trecut printr-o universitate, chiar dacă n-a excelat deloc, are o gândire mai complexă decât cei care n-au studiat la fel de mult.

analiza matematica am facut-o in ultimele clase de liceu, integralele si derivatele prin clasa a XII a .
tin minte ca integralele sunt inversul formulelor derivarii, si sunt vreo cateva formule la integrale, cu care am invatat sa calculez arii si volume a diverselor obiecte prezentate in exercitii ( pentru stiinta celor care intreaba daca folosesc le raspund ca da, si nu numai integralele , ci si calculul algebric, si trigonometria, si alte metode de calcul ).

matematica e chiar faina daca te tii de ea si te antrenezi corespunzator. adica devii bun daca pui osul la treaba si te apuci de calcule constant si cu perseverenta.
nu merge sa îngrași porcul in ajun si nici nu poti fenta daca nu prinzi logic cum sta treaba.trebuie sa fii constant.asta daca ai norocul sa fii un pic instruit si sa ai in fata la ore un profesor un pic mai dedicat.

de multe ori calculul matematic o ia înaintea fizicii cea de toate zilele, si cred ca orice fenomen fizic poate fi modelat matematic, nu e mare talent in asta,trebuie doar sa iti pui un pic mintea la contributie, e multa munca si trebuie antrenament consistent.

ce spune dl ministru Funeriu e destul de adevarat , daca nu prinzi ce trebuie ca si cunoastere atunci cand trebuie, adica in scoala, vei iesi la sfarsitul scolii cu lipsuri destul de grave, care vor face diferenta intre tine si altii mai tarziu.
exista si posibilitatea sa fii nevoit sa fii nevoit sa completezi acele lipsuri, trebuie doar sa vrei si sa iti placa.
restul sunt vorbe la ceas de seara.

Dle Funeriu, demonstratia dv.este laudabila dar nu la societatea actuala. Extinderea fara limite ale instrumentelor digitale, al internetului au facut ca scoala sa nu mai detina valoarea din trecut. Copii de 3- 4 se joaca pe telefon mobil, cei de 6-10 ani fac totul pe tableta si laptop. Dar numai au un dialog activ cu parintii, cu cei din jur si nici prea mult cu profesorii. Azi, modul propriu de a procesa, selecta, interpreta informatiile, de a face conexiuni nu mai este de trebuinta. De aici si slaba pregatire in muite domenii iar robotizarea nu rezolva decat niste aspecte punctuale. Recent in Anglia au interzis telefoanele mobile in scoli.

Viata omului trebuie sa fie in mod natural suma de alegeri . Nu suma de impuneri din partea unui sistem plin de constipati mintal . Care e diferenta intre un analfabet cu 8 clase si unul cu 10 sau 12 ?
Si pentru unul si pentru celalalt poporul roman a platit sume imense de bani pentru cheltuielile institutiilor ( in mare parte beneficii imense pentru educatori care nu sint capabili sa isi cistige piinea in mediul concurential ci se insurubeaza intr-un astfel de sistem corupt care exista pentru ei nu pentru elev ).
Iar alegerile trebuie facute pe cheltuiala proprie . Invatamintul universitar trebuie sa nu mai fie subventionat . Materiile de studiu sa le aleaga elevii impreuna cu parintii . Iar pentru ceea ce aleg sa plateasca . Astfel devin responsabili pentru alegerile lor . Sa gindeasca . Cunosc roman care a absolvit cu licenta la teologie pentru ca asa i-a impus tatal care este preot . Poporul roman a facut cheltuiala asta cu el . Apoi i-a spus tatalui sau : ,, Am facut ce ai vrut tu acum o sa fac ce vreau eu ” . Si a mers la Automatica . A terminat printre primii si a plecat in SUA . Si acolo a ramas . De 20 de ani . Si pot continua cu exemple . Pe asta se duc banii din bugetele publice in tara asta ; pe ineficienta . Ca sa isi justifice existenta in sistem niste indivizi absconsi si servili politicului .
Nu mi-a folosit in viata diagrama fier-cementita din liceu cu tot cu ,,Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice ” .In domeniul mecanic am invatat lucruri concrete trudind ca lacatus . Cu chimia m-am intilnit in viata asta numai in baie si in bucatarie . Chimia de liceu nu mi-a folosit dar poporul roman a platit tot ce trebuia ca sa trec eu pe linga ea . Filozofia din liceu nu mi-a folosit la nimic .Si multe materii din liceu de care nu imi aduc acum aminte pentru ca sint indignat si indignat in urma citirii articolului . Din punctul meu de vedere filozofia este hirtie igienica in comparatie cu religia . Filosofia e altceva . Economia politica din liceu cui a folosit ? Sistemul public de invatamint ii face pe elevi viitorii cetateni truditori servili ai tilharilor si mincinosilor care guverneaza . In ce institutie de invatamint din tara asta sint invatati elevii cum ii fura si ii mint institutiile bugetare ale statului ? Toti sint invatati sa se conformeze unor legi impuse care ingradesc libertatea individuala , le umbla adinc cetatenilor in buzunare ( prin taxari si impozitari din c e in ce mai mari ) nu pentru investitii in folosul lor ( al cetatenilor ) ci pentru burdusirea buzunarelor bugetarilor si demnitarilor . Astia din urma isi voteaza singuri drepturi dar cetateanul nu are posibilitatea sa nu le plateasca salariul si sa ii concedieze .
Darwinismul este un bluf . Discernamintul il poate invata numai un catehizat . Morala crestina inainte de toate . Poporul asta e satul de poilitisti , procurori si judecatori care nu fac dreptate , care inchid ochii la ilegalitatile din institutiile bugetare , care intreaba ( mai nou ) pe parintii decedatilor din accidentele auto produse de soferi drogati de actele de identiatte ale decedatilor .
Scoala nu da gratis acces la cunoastere . Totul e platit din truda celor care produc valoare adaugata . Sistemul public de invatamint ( si nu numai el ) toaca ineficient valoare adaugata producind loaze . Prea multe loaze . Poporul roman trebuie responsabilizat . Iar asta nu se poate face cu bani aruncati aiurea in economie . Sint indignat , asa cum am spus si poate nu am reusit sa gasesc cuvintele corecte politic . Nici intentie de a jigni pe cineva nu am dar spun ce simt si ce gindesc .

In ceea ce priveste partea cu bullying-ul, depinde de bullying. Una e cand te iau din cand in cand peste picior aia mari, dar alta situatie este atunci cand, de exemplu, un elev este batjocorit constat de o multime de alti elevi; in acest din urma caz, poate fi foarte presant si traumatizant pentru copil si atunci este normal ca adultii sa intervină, pentru ca NU e ok sa lasam un copil intr-o asemenea situatie doar pe motiv ca „se va invata sa se descurce”, iar dvs nu sunteti psiholog!

Am avut un parcurs similar, cu facultatea facuta in Romania, apoi doctorat si predat la universitati in strainatate. Aproape tot ce am invatat, chiar daca in domenii in care nu am continuat, mi-a folosit intr-un fel sau altul. E vorba de placerea de a afla lucruri noi si de a explica lumea in care traiesti, de a face legaturi intre diferite fenomene. De exemplu am fost la olimpiade la chimie si, desi nu am continuat cu chimia, mi-a folosit experienta competitionala, si unele cunostiinte. Nu mai vorbesc de fizica, matematica, istorie, lb straine, geografie, sau literatura. Toate sunt importante. Nu poti face de exp fizica sau inginerie fara matematica. In ziua de azi e important sa stii bine cel putin o limba straina, chiar doua.

Cine nu gaseste utilitatea cunoasterii, a invatatului activ si permanent, nu stie ce pierde. Ma mira ca foarte multi azi spun ca se „plictisesc” si isi gasesc consolarea pe retele sociale sau mers la mall…
Educatia ar trebui sa explice clar elevilor de unde provin notiunile si la ce folosesc, cum se leaga de fenomene pe care ei le vad in lumea reala. Nu predate lucruri seci, rigide. Ar trebui date la clasa multe documentare de stiinte, astronomie, fizica, cosmos, istorie, geografie, geologie, etc. Altfel apar generatii analfabete stiintific care cred toate aberatiile despre vaccinuri, schimbari climatice sau perioade istorice.

Gasesc articolul domnului Funeriu extrem de elitist, ne-practical, ba chiar arogant pe alocuri, pentru ca nu tine seama deloc de ce e nevoie pentru un elev de inteligenta mijlocie.

Desigur ca e nevoie de scoli de elita, in general private, unde elevi cu capacitati de invatare mare sau dotati sa aiba parte de o educatie pe masura.

Insa elevii de inteligentie medie au nevoie de un alt sistem de educatie, care sa le ofere abilitati pe care sa le foloseasca in viata.

Educatia medie in SUA este extrem de pragmatica. Exista si clase de stiinte in care elevii primesc o educatie stiintifica elementara. Exista si o educatie umanista. Insa ce elevii invata este sa gandeasca critic despre o situatie si sa integreze cunostiintele. La lectiile de literatura nu tocesc comentarii. Ei trebuie sa creeze continut original pe o anume tema, de exemplu care e conditia femeii ca reflectata intr-o carte, si elevul are parte de o dezbatere la clasa pe materialul prezentat. Pentru alte domenii cum e e muzica, dezbaterile, fanfara, sau sah exista clase optionale sau cluburi scolare.

De asemenea, elevii invata abilitati fundamentale despre spiritul antreprenorial, cum sa isi conduca finantele sau chiar bazele unei gospodarii pe langa educatia fizica.

Ca urmare a educatie primite, elevii americani parasesc casa parinteasca la 18 ani si incep a lucra la 16, fiind practic independenti la terminarea liceului.

Nu foloseste nimanui un elev toba de teorie si traind pana la 35 de ani cu parintii, pentru ca nu pot functiona pe cont propriu.

Domnule Funeriu
Eu va dau dreptate in ceea ce afirmati despre scoala, invatare, utilitatea cunostintelor, etc. Din comentariile postate am dedus ca nu s-a inteles foarte bine mesajul pe care il transmiteti. Folosirea integralelor ca titlu este doar pretextul de a puncta unele probleme privind eficienta invatamantului nostru.
Dar copiii nu sunt la fel. Nu toti au acelasi apetit pentru cunoastere sau macar disciplina de a a-si indeplini cat mai bine obligatille scolare. Categoric scoala nu tine pasul cu dinamica sociala, economica, tehnologica (si asta nu doar la noi) astfel incat mereu pare defazata oferind motive de critica. Este insa (sau ar trebui sa fie) principalul instrument de dezvoltare psihica pe toate planurile: cognitiv, afectiv, motivational…. Si cu toate limitele lui invatamantul nostru poate face asta. Numai ca elevii, parintii nu inteleg sau nu sesizeaza importanta scolii.
Trebuie sa atrag atentia si asupra unei situatii periculoase (dupa mine): pentru toate neimplinirile sunt aratati cu degetul profesorii. Ei sunt vinovati ca nu stiu elevii, ca suntem ultimii la Pisa, ca, ca….. Nu-i asa! Da, sunt si profesori care nu stiu cum sau nu vor sa fie eficienti dar nu reprezinta majoritatea. Cauzele sunt mult mai multe si complexe. Spun asta si din perspectiva experientei mele de vreo 30 de ani in invatamant.
Ar fi multe de spus dar nu este loc pentru comentarii foarte ample.

Super ! În mod similar cu dumneavostră, am ajuns la o şcoală în străinătate, Nu ştiam de ce învăţ limba engleză în clasele v-viii şi liceu, dar mai apoi am aflat: şcoala era în Anglia. Şi m-am descurcat foarte bine. Că citisem clasicii, că făcusem mecanică, electicitate, că ştiam să lucrez, chiar cu oamenii din UK şi nu m-am dat bătut nici din a face un film pentru Opeln Day. Da, a fost bună şcoala, chiar dacă la unele materii n-am excelat. Dar am citit încontinuu. Eram curios şi mi-am antrenat, aşa cum ziceţi, memoria. Încă îmi amintesc colegii din i-iv. Am aproape 70 de ani. Facultate şi doctorat în UK. Nu mai ştiu logaritmi, am priceput trigonometria după terminarea liceului, dar încă mă mai văd cu învăţătorul meu şi în iulie vom sărbători 50 de ani de la terminarea liceului. Şcoala şi biblioteca m-au ajutat să fiu cine sunt.

Frumoasă tema, dureros de reală și frazele sunt construite de un om care pare că a mers la școală…care parcă n-ar mai face parte din generația actuală de politicieni….
Cred că îmi scapă ceva. Aaa daaa, nu vă cred pentru că încă n-am înțeles explicația cu pixelul albastru.

Discursul este mai mult decât discriminatoriu,inacceptabil și sfidează legile generale ale psihologiei și funcționării societății. Acest discurs este o lipsă totală de politețe și de logică , ca să nu mai spun că argumentele sunt de tip comunist și ultra-extremist . Niciun elev nu este obligat să cunoască tot , deoarece nu este o responsabilitate, iar pe piața muncii avem nevoie de oameni care știu să își facă treaba așa cum trebuie doar pe un singur domeniu. În toate țările lumii, dar mai ales în occident se pune accent pe specializare nu pe generalitate. De ce doar în România se pune accent pe atâtea discipline care sunt în realitate pseudoștiințe și se evită specializarea? Vă spun eu de ce : ,, Ca elevii să fie manipulați și să li se distrugă creativitatea și posibilitatea de a excela într-un singur domeniu ,, . Se pare că guvernanții și extremiștii de la putere cer revenirea la metode barbare și comuniste de tip ,, evul mediu ,,. Unii chiar cred că le știu pe toate , deși în realitate nici praful de pe tobă nu cred că este bine știut de cel care spune .L-au ajutat cu ceva toate bazaconiile astea ? I-au salvat viața sau i-au prelungit viața? Răspunsul: ,, Nu . ,, De ce ? Deoarece fiecare persoană are propriile pasiuni și propriile talente și nimeni nu este obligat să știe și să aplice lucruri din domenii diferite, de aceea există specialiști pentru fiecare domeniu, deoarece dacă toți le-ar știi pe toate ar fi totul un haos și ar fi o dovadă de egoism ca o persoană să dețină mai multe informații din mai multe domenii și practic să îi limiteze altuia dreptul de a alege acele domeniu sau acele informații aplicate sau nu. Ce ar însemna ca medicul să fie și inginer și profesor și matematician și istoric și sculptor în același timp ? Vă spun eu răspunsul : ,, Ar fi o bătaie de joc ordinară și un oprobriu asupra celorlalți ,, .Și da , avem dreptul să gândim și să spunem ceea ce știm, având în vedere că sunt din domeniu și chair am dreptul la fel ca și ceilalți să spun adevărul. Lăsați narațiunile mincinoase și propaganda comunistă și nu mai blamați copii și elevii . Jos labele de pe copii! Susțin reforma occidentală în învățământ!

Dar cata pricepere si modestie! Sunt surprins de atitudinea nemaivazuta si a tot stiutoare de om umblat prin lume care se intoarce in satul natal cu aere de „ai nostri tineri la Paris invata”.
Eu as zice sa te uiti pe topul international, suntem cu o singura unversitate in top 1000 si sa lasi vorbele poetice pentru poeti. Nu m-au ajutat cu aboslut nimic nici integralele triple, nici transformata Fourier, nici geometria diferentiala, nici comentariile literare tocite de nevoie. Ne-au invatat tot felul de concepte abstracte si complicate, fara nicio legatura cu lumea din zilele noastre. Te duci la banca si semnezi ca bou’ contractul de credit pe 30 ani, fara sa ai idee ce-i ala DAE.
Poate era mai bine pentru tine daca ramanei in lumea elitista in care te-ai invartit in anii de glorie.

Articol absolut excelent. Sunteti un om cu multa putre de munca, inteligent, educat si implicat.
Dupa mine, sinceritatea dvs scoate la iveala o trauma din copilarie, un anumit nivel de narcisism si o neintelegere a nivelului de coruptie din Romania. Nu-i nimic!
Va rog mai scrieti.
Numai de bine Domnule Funeriu. Respectele mele daca au vre-o semnificatie.

Un singur lucru se pare că nu a reușit domnul Funeriu să-l învețe in mulții ani de școală parcurși: modestia (ar mai fi și simțul umorului, dar să zicem că nimeni nu este servit cu comedie in aceste instituții publice…extrem de serioase).

De aceea nici nu poate pricepe la ce folosește ignoranța. Altora, îndeosebi.

Dacă nu ar fi fost atât de sigur că cunoașterea enciclopedică este totul in viață ar fi putut descoperi că excelența vine adeseori cu o doză masivă de ignoranță. De aceea cei mai mulți oameni preferă de pildă să savureze un film de Tarantino -un soi de analfabet rebel care habar n-are de integrale, decât să pritocească un referat de Funeriu -un geniu autoproclamat dar lipsit de operă. Sau să asculte o interpretare a lui Mozart fără să se gândescă niciun moment la diplomele acestuia ori ale muzicienilor care ni-l dăruiesc astăzi. Este ceva ce ignorăm, prin definiție, atunci când lăsăm arta să intre in noi.

Pentru că nu cunosc modestia, aceste tonomate umane de informații (domnul Funeriu nu este singurul) nici astăzi nu au sesizat concurența aprigă reprezentată de Inteligența Artificială. Poate că până mai ieri orice băiet mediocru (dpdv fizic și spiritual) putea vrăji fete intelectualofile recitînd mecanic poezioare și versuri folk, dar de mâine s-a terminat cu jocurile astea, căci la un click distanță se află toată cunoașterea. De unde și numele mai potrivit pentru AI – Platitudinea Artificială.

Desigur că, in continuare, orice sărac cu duhul poate părea savant dacă memorează o duzină de tomuri din care nu pricepe și nu folosește in viață mai nimic (teoretic oricine poate face asta, deci de ce nu și-ar dedica viața transformării in totem informatic?), dar locurile in care să-și proclame pedanteria se împuținează văzînd cu ochii. Vor fi pe atât de ignorați și irelevanți pe cât s-au chinuit și și-au chinuit mintea crezînd tot timpul că nu există limite in cunoaștere, că ‘hardul’ lor este infinit și că ignoranța este un …păcat.

Pentru cel ce înghesuie in mintea lui in fapt puțină, de omuleț iară nu de zeu, zeci de științe născocite de alții e necesar să abolească ierarhia etică a cunoașterii: orice informație e musai să fie bună dacă tot ocupă un loc in sertarul prăfuit al memoriei. Nu e foarte clar insă de ce ar mai fi nevoie și de zeci de diplome care să ateste prezența informației in sertar…

Integralele nu servesc la nimic in plan social. Tocilarii locali sunt pe punctul de a pierde totul, tocmai in virtutea democratizării și globalizării cunoașterii: de-acum orice chinez cu 10 clase la o profesională poate deveni laborant de succes intr-o corporație farma din America. Desigur, pe un salariu mult mai mic (pentru că altfel acești producători de medicamente și vaccinuri mediocre, nedorite de nimeni, ar da iute faliment).

Îmi pare rău pentru domnul Funeriu: oamenii cu peria lucrează full-time pentru politrucii pe care-i încondeiază aici. De aceea nevoia sa de apreciere in mediile pe care le abordează este probabil slab satisfăcută și prin urmare a obținut momentele penibile pe care le va trăi citind aceste comentarii malițioase (scuze, dar eu nu pot uita că ați făcut parte dintr-o guvernare dezastru, in care cin’ se aseamănă s-adună, și nu, nu vreau să admit nici mitul tehnocratului dibaci și inocent).

Singur printre straini, intepenit inca de emotiile calatoriei spre necunoscut sub regimul de teroare comunist, fara un ban in buzunar si un acoperids sub cap.
Doar ambitia v-a salvat
https://fr.m.wikipedia.org/wiki/Lyc%C3%A9e_international_des_Pontonniers
https://www.ziuadevest.ro/daniel-funeriu-un-ministru-pentru-interesele-familiei-sale/?amp=1
Domnule Funeriu admiratie am pentru Razvana Stanciu care a terminat la 17 ani cu exclenta studiile la Atheneul Robert Cateau la Brussel devenind unul din cei mai straluciti pediatrii specialisti in autislm din Europa. Razvana , fiica de medici s-a imbracat numai din ajutoare si dadea meditatii pentru a face fata greutatilor familiei avand o sora mai mica Cezara, care a terminzt Dreptul. Alina a absolvi, Lettre classique. Laurentiu Chiriac este medic la Viena si Laura in Australia . Acesti tineri nu au ajuns in occident gratie pozitiei privilegiate a unuia din parinti.
Facand parte din alesii regimului comunist si protectia grupului de la cluj ati capatat superbia posturii in care va aflati.
Cu ce ati inobilat educatia in Romania domnule
Ministru?

Ești rău și asta se poate demonstra științific, chiar prin integrare!!!
Toți absolvenții de liceu au parcurs doi ani de studiu în analiza matematică. De calculat câți și câte ore în total.
Din toți absolvenții de liceu au ajuns la studii superioare în domeniu real, doar o foarte mică parte. Aceștia au continuat să studieze matematici superioare, integrarea dublă și triplă ( mie mi-a folosit integrarea triplă doar la diploma de licență unde am folosit ecuațiile Navier-Stokes). A fost ultima oară în 30 de ani de la Licență.
De calculat tot prin integrare utilitatea calculului integral, raportat la numărul de absolvenți de liceu ( ar fi mult 5%).
Dintre absolvenții din domeniul real , marea pondere ajunge în producție sau alte activități fără legătură directă cu studiile.
Câți ajung cercetători, pentru a folosi calculul integral?
1 la mia de absolvenți universitari și dacă integrezi corect poate ajungi să vezi că din cei care au studiat 2 ani cel puțin 2 ore pe săptămână în școală și multe acasă, doar 1 la 10 mii, poate chiar 50 de mii ajunge să mai folosească accidental calculul integral.

Dacă vrei să fii corect, integrează timpul pierdut de atâția oameni care nu au învățat altceva, mult mai util și mult mai frumos pentru ei și ceilalți.
Acum integrează numărul de profesori și timpul folosit de ei degeaba!!!
Acum integrează costurile în bani plătiți de stat pentru studii cu rezultate zero!!!
Mai poți integra câți absolvenți au ratat bacul din cauza integralelor și nu au putut evolua în alte domenii care nu necesită cunoașterea matematicilor superioare.

Așa ar fi corect din partea unui cercetător care pretinde că știe să calculeze prin integrare.

Dacă nu vei face aceste calcule și nu le vei face publice, înseamnă că ori nu ești cercetător, ori nu știi să integrezi.

Până atunci, ești doar rău, pentru că nu ai abordat că un om de știință serios această problemă sub toate aspectele ei.

Cu deosebită considerație pentru cei care și -au făcut timp să emită un răspuns,
Ing. Roger Butuc

1. Un articol excelent, un articol manifest, care ar putea servi ca speech motivational la inceperea oricarui an scolar la orice liceu din Romania sau ca speech motivational la festivitatea de absolvire a unei generatii, la orice universitate din Romania.

2. Articolul asta imi aminteste de un speech motivational clasic pe care Matthew McConaughey l-a tinut University of Houston, in 2015 a carui introducere suna cam asa:

„Așa că am să vă vorbesc despre câteva lucruri pe care le-am învățat în călătoria mea prin viata…Cele mai multe din experiență, altele le-am auzit în treacăt, multe dintre ele încă le exersez, dar toate cred că sunt adevărate…Sunt ale voastre de furat, sunt ale voastre de împărtășit, sunt ale voastre de asemănat cu propriile voastre vieți, sunt ale voastre de aplicat personal în propriile voastre vieți, fiecare în felul vostru, dacă alegeti sa le folositi”

https://www.youtube.com/watch?v=yjr3cuSUs2A

3. Pentru cei care comenteaza steril si aiurea, si care sar la gatul Dlui Funeriu, vis-a-vis de unele afirmatii ale Dlui: Articolul asta nu va este va este adresat Dvs, ci copiilor si tinerilor din Romania care au acum intre 12-24 de ani. Daca aveti copii, faceti-le o favoare si rugatii sa citeasca articolul asta. Pentru un numar foarte mic dintre ei, s-ar putea sa fie batul de chibrit care aprinde focul.

Da într-adevăr tot respectul ne putem urca pe cele mai înalte culmi ale materiei urcând treaptă cu treaptă. .. Și totuși am rămas în suspans pentru că nu am întrezărit nimic din trăirile spirituale ale Dumneavoastră .Materia fără Spirit este tot materie și este o continuă căutare după ceva … întrebarea mea este chiar sunteți un om Împlinit?? Tot respectul

Dl. Funeriu sufera de narcisism. Nu cred ca am mai vazut pana acum o persoana publica din Romania care sa se laude cu atata inversunare.

Din Google Scholar putem afla ca cel mai performant articol la care a colaborat Dl. Funeriu a avut 203 de citari. Ca termed de comparatie, cel mai cunoscut articol publicat de mine, un anonim, are 1182. Si desi am excelat la matematica in liceu, pot spune ca nu am folosit niciodata nimic din ce stiam atunci in cei 60 de ani de la terminarea liceului.

„(am avut un profesor slab, care nu venea la jumătate din ore pentru că făcea taxi!)”. Ați fost ministru, ce ați făcut pentru ca profesorii să nu aibă și alt serviciu? Mai mereu aveați (în perioada când erați ministru) aroganța de a critica profesorii că sunt slab pregatiți.
„Primul meu salariu, la 23 de ani din cea mai mare firmă de medicamente din lume, în SUA, a fost de 6000 de dolari (chiar și 8000 cu bonusuri). Vă asigur că e o senzație foarte faină…”.Salariul unui profesor nu aducea senzație de plăcere, domnul ex-ministru.

Articol bunicel, dar problema e pusă în mod subiectiv, poate autorul ar trebui sa pună altfel de întrebări cum ar fi: La câți oameni le vor folosi integralele…?Sau poate că autorul are impresia că suntem într-o lume cu genii în proporție covârșitoare?Apoi tot autorul ar trebui sa se întrebe dacă e normal că un elev de clasa a 7-a trebuie să învețe o materie pe care cu câteva generații înaintea lui s-a predat la liceu?Sau tot autorul ar trebui sa se întrebe cate posibilități mai are generația de azi să pună în practică ce învață ….și încă ceva toți aceia pe care îi catalogați la începutul și în cuprinsul articolului muncesc majoritatea și nu sunt toții ….aleși de viață să lucreze cu premianți Nobel….

Domnule Funeriu,

Vă mulțumesc pentru acest articol minunat și bine argumentat!
E bine să fim modești, dar uneori trebuie să spunem și lucrurilor pe nume. Chiar așa!
De ce ar trebui să fie modești cei puțini, care au învățat „pe bune”, pe când cei, prea mulți, care au obținut fraudulos diplome, nu sunt…

Absolut tot ce invatam – acasa, pe strada sau la scoala – ne foloseste in viata.
As zice ca detectez ceva narcisism, in articol si-n multe comentarii, dar ideea principala mi se pare corecta. Absolut orice ne atinge, ne provoaca sau ne antreneaza mintea, corpul si spiritul, ne ajuta, ne impogateste (nu neaparat material), ne intareste, ne ajuta sa evoluam.

Un frumos exemplu care vine sa intareasca faptul ca elitele intelectuale sunt rupte de restul populatiei.
Asta vine din partea unuia care a folosit Runge-Kutta de gradul 4 intr-un doctorat muncit, nu primit.
Cum zicea bunica: Unde-i carte multa maica, e prostie si mai multa!

Articolul este foarte fantezist si prea laudaros. Omul minune, personalitatea multilateral dezvoltata. Omul constient, care isi face singur viitorul. Ca ti-l faci pe al tau, foarte bine. Dar nu poti face viitorul altora, fara sa-i consulti. Asta n-ai invatat la scoala? Pacat!
Tragedia este ca romanii nu au o conceptie proprie despre ce se vrea in scoala. Se merge pe modele. Fie comuniste, fie de import. (In conditiile in care scolile occidentale -de stat- sunt in criza de ani de zile si nu stiu cum s-o rezolve.)
Cred ca nu putem vorbi de un lucru, fara a da si solutii.
Ideea mea e foarte simpla: scoala obligatorie trebuie limitata la 8 clase!
Din clasa a IX, trebuie sa avem un invatamint strict specializat; numai pe baza de voluntariat. Trebuie sa avem liceul real, uman, arte, agricol(cu toate sectiunile sale), forestier, auto, economic, sportiv etc. La aceste licee trebuie sa se adauge scoli profesionale de 3 ani. In toate domeniile.
Inscrierea se va face pe baza notelor si taxelor. Copiii merituosi, care nu au bani, vor fi sustinuti de stat prin burse. La scolile profesionale copii vor primi bani, nu vor plati taxe!
Liceele sa poata fi si private. (Pentru a deprinde o alta specializare, te poti inscrie la diferite profile pina la 40 de ani, chiar daca ai absolvit alte forme de invatamint. Inclusiv superior.)
Scolile post liceale desfiintate. Sunt doar o sursa de venituri dubioase pentru profesori. Sunt destule facultati!
Este necesar sa cerem firmelor mari, si oamenilor bogati, sa infiinteze fonduri de burse pentru studii, ca sa ajute copii fara posibilitati materiale. Atit la licee, cat si la facultati.
Si mai putine facultati in teritoriu -private-, totusi!
Cei care sunteti de acord cu acest sistem, promovati-l mai departe.
Uniti-va in comitete de actiune si impuneti reforma!
Va cedez gratuit ideile. Numai puneti-le in practica. (Eu sunt pensionar, nu are rost sa ma implic activ.)
Poate reusiti sa capacitati un partid sau un politician cu popularitate sa traga la aceasta reforma, nu la mosi pe grosi ce s-a facut pina acum.
Spor!

Domnule Funeriu, respectele mele!

Revin: Multe din cursurile de liceu din Romania ar putea fi inlocuite de unul de educatie financiara. Si aici pe site am observat o lipsa crasa a intelegerii fenomenelor economice si chiar a unor notiuni elementare, si asta de la oameni trecuti prin viata si aparent de succes in domeniile lor respective.

D-le Funeriu,ati starnit din nou pasiuni printre comentatori.Mesajul de fond al articolului s-a pierdut ca un fir de fum in maniera si, mai ales, in posibilitatea de intelegere a fiecaruia.Mesajul l-ati pregatit pentru tineri dar v-au comentat (unii cu destul ranchiun) adultii si batranii cu fantezia tinzand spre zero dar cu replici destepte despre ce si cum trebuie conceputa o inegrala sau cantarita o felie de salam…Ati scris ,dupa parerea mea, un articol fain,curat,sincer si sugestiv,fara falsa pudoare despre conditia reusitei in viata prin efort si perseverenta la invatatura.In scoala. Multumesc.Sper sa fie citit si de cei carora sa le foloseasca dupa lectura. Dincolo de suficienta lectorilor plictisiti apriori : aaa,iar Funeriu…

Excelent articol! Si este foarte amuzant sa citesti comentariile acestui articol. Confirma 100% ce spune, in esenta, dl. Funeriu: unora le place sa invete, fara sa se gandeasca in primul rand la ce au de castigat din asta, altii se ocupa cu urmarirea si torturarea ”tocilarilor”. Arta profesorului consta in a stimula calitatile ambelor categorii de persoane. Si sunt destui profesori care, practicand cu drag aceasta meserie, reusesc in aceasta misiune. Precum sunt si elevi care reusesc sa invete indiferent de calitatea profesorilor. Viata ii va rasplati pe fiecare dupa cantitatea de efort depusa.

2 articole, unul după altul, la foarte scurt timp. Într-un an electoral, fix înainte de Conferință xxx pe Cercetare. Probabil va doriți mai mult și testați apele, cu dumneavoastră în centru.

Tocilarii adevărați nu se răzbună. Ei își continuă învățarea de-a lungul vieții și în celelalte arii de studiu, ajungând la self-development, împăcare și detașare. Răzbunarea e pentru tocilarii falși/ prosti, nu cei adevărați.

Tocilarii adevărați nu trăiesc din gloria trecuta, nu își expun diplomele de la olimpiade peste tor și nu își afișează titlurile obținute pe orice petec de hârtie. Ei știu că ceea ce contează cu adevărat este prezentul și realizările din prezent, cum influențează ele viitorul. Nu trecutul, mai ales trecutul îndepărtat.

Tocilarii adevărați știu că integrala este doar o unealta din timpuri străvechi, Ei au învățat în ultimii ani că sunt tooluri specializate care fac acesta calcule pentru ei. Și le folosesc, nu propovăduiesc hârtia și creionul.

Tocilarii adevărați își văd de viața discret, fara fanfaronada și fără mimica de atoate-stiutori. Ei știu că lumea evoluează, tehnica evoluează, descoperirile sunt din ce in ce mai multe și pe domenii cat mai laterale (fata de matematica). Și își continuă învățarea, respectandu-i și pe non-matematicieni: economiști, psihologi, avocați, literați, actori, cântăreți.
(Că tot mi-ati amintit, Chris Martin Este un tocilar adevărat, foarte perseverent in domeniul său. Sir Brian May, David Beckham… Ei sunt adevărații tocilari, care continuă să învețe și să crească. Nu trăiesc din gloria diplomelor trecutului, ci își construiesc continuu prezentul).

Oamenii „înfloresc” in diferite perioade ale vieții lor și în diferite medii. Nu doar in perioada de școală când li se dă cu bățul peste degete. Tocilarii adevărați știu asta și își continuă învățarea, nu așteaptă să li se „ofilească” dezvoltarea odată cu praful de pe diplomele trecutului.

Apreciez platforma Contributors că permite cat mai multor contributori să își publice articolele / gândurile.

Pe mine m-au ajutat. Aparatele RMN si CT pe care lucrez si le intretin (repar) functioneaza pe transformate Fourier si Laplace, adica integrale.

Vad ca foarte multi comentatori critica acest articol, insa ideea era ca toate stiintele, artele si sportul invatate in scoala, iti formeaza o gandire logica, artistica, capacitatea de a-ti exersa mintea si corpul. Desigur ca integralele nu te vor ajuta in viata, decat daca esti fizician sau matematician, nici faptul ca sti nu stiu ce ani in care a avut loc nu stiu ce batalie obscura, insa fiecare stiinta iti formeaza niste instincte si simturile necesare pentru a face fata unor provocari. Un copil nascut acum 10 ani, nu va intelege niciodata de ce face Putin ceea ce face in Ucraina si i se va parea „cool” un regim autoritar, razboinic, precum cel de la Kremlin. Daca ar fi studiat un pic de istorie ar fi inteles de ce se intampla aceste lucruri. Ideea ca fetele inca mai sunt impresionate de discutii filozofice sau stiintifice tine de domeniul SF-ului astazi. Daca-i spui unei fete ca este alcatuita din molecule si atomi, nici nu te crede si-ti mai iei si o palma. Cei care vor sa poarte astfel de discutii, ar trebui sa-si cumpere un robot dotat cu AI. Insa atunci cand ni se tot repeta obsesiv ca AI ne va „usura” existenta si va gandi in locul nostru, ce rost mai are scoala? Seamana cu un fel de genocid cultural.

Am citit articolul cu fiul meu adolescent . Am pus accentul pe partea practică a folosirii cunoștințelor dobândite în școală. A se vedea: adaptarea cu ușurință, simțul umorului, carisma. Mi-a mărturisit că i-a plăcut articolul și vede eticheta de „tocilar” altfel. Și da, luând atitudine împotriva bullingului, poți lua, mai târziu atitudine susținută de argumente.

8 ore de lucru + 3-4 ore sport zilnic (cf articol) = 11-12 ore
8 ore de somn + 2ore (timp de deplasare + timp de masa, dus zilnic, etc.) =10 ore
Raman 2-3 ore pentru citit, familie, filme, scris articole…

Probabil taiem de la somn, doar nu poate fi exagerat 3-4 ore de sport zilnic…

Problema s-a pus legat de scoala romaneasca in contextul faptului ca avem peste 40% analfabeti functionali. Avand in vedere ca aceasta stare de fapt apasa destul de greu asupra eficientei societatii in general s-a pus problema daca nu ar fi mai bine investit timpul petrecut la scoala pentru a remedia aceasta deficienta decat sa se predea termeni si mai abstracti care oricum nu vor fi folositi. Sigur sunt alternative pentru a atinge acest scop cum ar fi diferite paliere educationale, unde absolventii vor avea trasee diferite. Si atunci evident se pune problema daca cineva care nu face facultate dar ar trece examenul de absolvire are nevoie sa stie anumite lucruri pe care nu le va intalni mai departe. Pe aceasta linie trebuie sa aiba loc dezbaterea.

Cum se explica rezultatele la testele PISA ? Elevii din România au obținut rezultate mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe.

Câtă lipsă de viziune în majoritatea comentariilor! Nu vi s-a înțeles mesajul domnule Funeriu. Nici n-avea cum să fie înțeles de oameni cărora trebuie să le explice cineva ce e aceea DAE. Nici mie nu mi-a explicat nimeni, dar fiindcă am încercat întotdeauna să pricep ce mi se predă la școală am știut că și finanțele sunt ceva mai complicate decât „iei bani și îi dai înapoi”. Din literatură și istorie am înțeles că nimeni nu-ți apără interesele dacă nu ți le aperi singur. Așa că am căutat, am citit și apoi am pus multe întrebări ofițerului de credite ca să știu exact la ce mă angajez. Deci în primul rând școala trebuie să te învețe că viața e mult mai complicată decât crezi tu în copilărie. Apoi te poți specializa într-un domeniu, în care garantez că vei fi mai bun dacă ai mai multe cunoștințe generale. Haideți să nu simplificăm artificial realitatea. Dacă un specialist ajunge să cunoască un domeniu în detaliu, toți ar trebui să aibă măcar idee de principiile generale care guvernează acel domeniu. Și nu, nu trebuie să pornim de la ideea că majoritatea copiilor au un intelect limitat și trebuie să-i învățăm măcar o meserie. Trebuie să plecăm de la ideea că orice creier de copil are un potențial uriaș care trebuie încurajat să se dezvolte. Ți se predau multe în școală, dar nu te obligă nimeni să fi bun la toate, ci doar să încerci să le înțelegi atât cât să rămâi cu principiile generale și să-ți antrenezi creierașul. Lucrez mult cu oameni care nu sunt obligați la prea multă școală, dar ce imensă ușurare e când dau peste unii care s-au interesat mai mult decât bucățica lor. Orice lucru nou pe care trebuie să-l fac cu ei e mult mai ușor de explicat.

Oamenii care invata usor sunt cei care isi doresc sa invete, indiferent de cat de buna e scoala de care au parte. Ei nu isi vor pune niciodata problema ca invata lucruri pe care nu le vor folosi poate niciodata. Oamenii acestia sunt foarte putini. Din nefericire marea majoritate ajunge inevitabil sa fie ignoranta si nepasatoare. Marea majoritate asteapta profesorii geniali si salvatori, dar se pare ca nu se intristeaza daca acestia nu isi fac aparitia.

Si totusi ….. la ce folosesc integralele!? La taiat salamul, … cascavalul!? La chimie si/ sau fizica!? La facultate!? La arat ogorul!? La condus vreo …. masinarie!? La dezvelit propriul ego!? La predat integralele!? La facut o casa …. o familie!? La sadit in pom!? La deplasarea din punctu A (catunul natal) in punctul Bucuresti!? La batut cuiul in perete!? …. tot nelamurit m-ai lasat profesore!

Dragi tovarasi profesori,

Nu as vrea sa pornim o galceava inutila si sterila fara rost. Haideti sa fim corecti si realisti. Nu am facut eu topul celor 1000 de universitati ale lumii. Nu am organizat eu testele PISA de anul asta. Nu spun ca sunteti de vina. De vina sunt cei 50 ani de comunism care au lasat cicatrici adanci si inca i se vad coltii. Am trecut si eu prin anii de scoala, am avut chiar si cativa profesori excelenti, pe care n-o sa-i uit toata viata.
Problema de fond este ca scoala de azi te invata tot ca acum 50 ani, cum sa te faci pompier, politisit, medic sau profesor. NU cum sa devii antreprenor, cum sa intelegi ce incearca Guda sa-ti explice la TV sau sa te protejezi de fake news si conspratii stupide.

Ce as vrea sa intelegeti, fara sa va suparati este asta: tinerii fara educatie functionala … repet, functionala … or sa fie mai usor de prostit si manipulat, or sa fumeze si or sa bea mai mult, or sa joace la pacanele, n-or sa poata lega doua informatii una de alta ca sa-si atinga scopul lor direct, n-or sa se adapteze veci la traiul in alta tara si or sa abia acces la job-uri prost platite. Nu vorbim de extreme, elite sau mai modesti intelectual, vorbim de marea majoritate.

Unii dintre dumneavoastră ați înțeles că mesajul este pentru copii și adolescenți, e scris in felul lor în care sunt obișnuiți să audă o discuție, cu accent pe cum ar vedea ei avantajele faptului de a învăța, că ce altceva ar însemna tocitul dacă nu un pic de ironizare a învățatului.pe rupte, un fel de haz de necaz când îți pui toate rotițele și chiar corpul la învățat și un triumf când dinspre prezent te uiți către trecutul când ai învățat (și bine ai făcut!)
Alții nu ați înțeles și ați tratat mesajul ca și cum domnul ar fi fost doar arogant. Așa sunt adolescenții, mesajul ajunge la ei doar dacă e un pic șocant, au pragurile mai sus decât le aveam noi, ăștia de comentăm. Așa sunt timpurile. E la modă să gândești în termenii aceștia patetici.
În lumea civilizată se învață pe bune și oamenii văd de mici rostul, că văd și meritocrație în jur și au speranța că ea va exista și când vor fi mari…și chiar există. Lumea civilizată e orice bulă in care copilul face ce știe mai bine (chiar daca această bulă e întreținută artificial in jurul lor – nu e la școală, e in familie, e lângă mentori, etc.) iar dacă pentru a fi bun trebuie ca in Ro să fii într-o bulă, asta e dar e trist pentru țară, bine pentru omul cu pricina. Eu am fost performantă la mate, apoi nu la mate ci la geometrie, la fizica nu chiar dar la optica din fizica da, apoi la chimie, nu toată, doar cea organică. Nu pot sa uit cum o profesoară de gimnaziu pe care o credeam slabă ne-a făcut să ținem minte „Lina cară roaba din …” sau „Behăie măgarul care sare bara” (asta ca o „răzbunare” împotriva celor care susțin că școala nu trebuie sa fie plăcută). Ca sa nu mai zic de arte, muzică. Orice combinație de aptitudini e de încurajat în om și tânărul ghidat continuu pe parcursul anilor în funcție de asta, nu doar la final, când e zuz de cap de la nesomn.

Părerea mea: poți sa spui ca integralele nu folosesc la nimic de pe doua pozitii: una e de analfabet care știe ca nu are suficient intelect sa le cuprindă vreodată asa ca se minte ca nu sunt bune. Dar se mai poate și altfel: ai învățat, ti-ai dovedit ca poți, dar ești destul de detașat de propriul ego încât sa iti pui problema dacă chiar ti-au folosit la ceva, dacă te-au făcut om, sau puteau sa ajungi tot aici sau chiar mai bine și fără ele… Din comentariile unora înțeleg ca ei nu si-au pus problema ca se poate și varianta a doua și asuma ca toți cei care își pun probleme sunt niște analfabeti, doar pe pentru ca nu accepta sa se puna la indoiala. Asta spune multe despre inteligenta lor, dar și despre educația primita.

Singurul aspect care contează atunci când ești în vârful de decizie , este să fii foarte bun organizator. .34 de ani de reforme ?! Articolul mi-a plăcut, îl voi citi copilului meu,dar se știe că nu toți ne naștem ,, în faptul zilei,cu fața-n răsărit „

Sigur nu v-a inspirat Rares Bogdan? La varsta de doi ani citise deja ” Levantul”. Era prieten la catarama cu Chuck Norris, care tocmai se nascuse intr-o casa construita cu mainile lui.

apreciez laudele articolului, din comentarii, dar cred ca sunteti in alta lume; in scoala romaneasca actuala tocilarii nu prea sunt; trebuie sa facem o structura in care elevii sa vrea sa toceasca; asta nu intelegeti dvs!
in ce priveste personalitatea multilateral dezvoltata, cred ca este un concept depasit; omul trebuie sa se specializeze de mic intr-un profil si sa aiba o pregatire fizica suficienta pentru o conditie medie; nu pentru un campion, cine vrea performanta, trebuie sa mearga la liceele sportive; daca se vrea schimbarea profilului sau un alt profil, mai face un liceu; liceul de specialitate trebuie sa fie baza invatamitului nostru!
trebuie sa intelegeti ca daca mergem pe ideea scolii universal valabile, cu tocilari eminenti, care stiu totul si se descurca in viata perfect, vom esua; deja folosim acest concept si …
trebuie sa folosim un mecanism prin care elevii sa faca suficiente teme si exercitii acasa, sa toceasca, fara sa se plinga si sa cosidere asta o corvoada; si profii sa-si faca datoria, fara gindul la mita/meditatii;
este imbucurator faptul ca sustineti tocilarii (cu si fara ghilimele); nu-mi permit sa aflu daca ati fost tocilari sau ati ajuns la aceasta concluzie pe baza experientei personale; treaba dvs.; ideea e ca tinerii din ziua de azi trebuie sa revina la carte cu drag si interes; pentru ca, dragilor, daca nu ati aflat, „interesul poarta fesul”; degeaba cereti unui copil neinteresat, care isi descopera corpul si functiile sexuale, sa toceasca; stiti ca face ore sexuale cu cartea… (e un banc destul de vechi si raspindit, nu cred ca l-ati uitat sau nu-l stiti);
nu mai fiti demagogi! incercati sa vedeti necesitatile reale ale invatamintului nostru si ale tinerilor; Funeriu este una dintre exceptii; si nu avem prea multe, chiar daca v-ati solidarizat cu el; si eu am fost tocilar, si am facut si sport(jucator legitimat si la juniori -liceu- si la seniori -facultate-); dar inteleg ca nu toti tinerii gandesc la fel ca mine; nici nu ar fi sanatos;
in plus, e bine sa apara licee private, in care tinerii din aceeasi clasa sociala sa invete impreuna; daca scoala primara si gimnaziul se fac pe criteri regionale, zonale, la liceu trebuie sa existe departajarea pe merit, profil indragit si conditie sociala; terminati cu gramezile uniforme comuniste! si cu programa unica, care ii face pe toti savanti de renume mondial si „academicieni doctori ingineri”!
vedeti dincolo de virful nasului si de partizanatul politic! (il apreciez pe domnul Funeriu, dar……..)
Spor la tocit!

Mentorul dvs, Iohanis, spunea ceva de un stat eșuat, o Românie educată, parcă ați fost ministrul culturii ?!

As dori daca se poate, din partea dlui Funeriu, un articol care sa ne arate clar o structura de scoli si licee care sa fie calata pe nivelurile ds inteligenta nativa ale copiilor in concordanta cu cerintele de viitor ale pietei muncii si economiei din Ro. Apoi cum are trebui sa se deruleze verificarile pe discipline si examenele pe clase de invatamant si cati copii ar trebui sa existe la o clasa. In plus, cum ar trebui sa fie contractul de munca- perioada de proba ori nedeterminata, cum sa fie apreciati invatatorii si profesorii, daca sunt utile gradele 1 si 2, Cu multumiri, Agora.

Placerea cunoasterii, placerea provocarii inteligentei, a limitelor intelegerii si depasirea conditiei de ignorant la un moment dat sunt esentiale in dezvoltarea individului. Acest tip de placere este fenomenul care ne schimba, ne infloreste, ne face sa ne descoperim. Unii o au, altii au nevoie sa o afle. Uneori, mai rar, profesorul providential are cheia magica in deschiderea usii spre fascinatia cunoasterii pentru elevi. Odata procesul inceput, el devine un fel de drog pentru unii copii si multi percep aceasta ca pe o dovada a iubirii, respectului si demnitatii in parteneriatul profesor-elev.
Apostolatul este greu astazi intr-o lume marcata de relativism.

https://economedia.ro/cum-arata-un-doctorat-in-economie-la-o-universitate-de-top-din-sua-mihai-codreanu-student-roman-la-stanford-ca-sa-faci-cercetare-relevanta-trebuie-sa-te-uiti-in-afara-lumii-academice-asta-imi-pl.html

Un text interesant de parcurs . Cu mintea .

Spuneti ca: «Faptul că am „tocit” … zeci de poezii și comentarii literare în gimnaziu mi-a stimulat și întărit memoria, ceea ce mi-a adus numai beneficii în viață. … Mi-a îngrădit cumva acest efort de memorare capacitatea de inovare, imaginația? Dimpotrivă, mi-a crescut-o, pentru că aveam soclul informațional mai bogat, o elasticitate și o viteză de procesare mai mari. … grație solidei formări științifice și umaniste am privilegiul să petrec multe momente în compania marilor gânditori ai lumii, să fiu invitat la ceremonii de decernare a premiului Nobel, să primesc în casa mea membri din comitete Nobel»

Sa vedem un exemlu de om de stiinta celebru, un GENIU – cu o „imaginatie” si o „capacitatea de inovare” unice – a carui experienta este diametral opusa fata de a dvs.: Albert Einstein nu a reusit (si nici nu a dorit) sa isi „intareasca memoria tocind”! In ciuda acestui comportament „iresponsabil”, Einstein a reusit „sa primeasca” un Premiu Nobel 🙂

Albert Einstein avea acum cincisprezece ani … Și, „se simțea nefericit că trebuia să se ocupe cu lucruri care nu-l interesau, dar pe care trebuia să le învețe doar pentru că trebuia să dea un examen la ele.

…

Iată cum a descris Einstein situația într-o scrisoare scrisă în 1940: „Când eram în clasa a șaptea la Luitpold Gymnasium [și, prin urmare, aveam în jur de cincisprezece ani], am fost chemat de profesorul meu de la clasă care și-a exprimat dorința ca eu să părăsesc școala. La remarca mea că nu făcusem nimic în neregulă, mi-a răspuns că doar ‘simpla ta prezență strică respectul clasei pentru mine’. Eu însumi, cu siguranță, voiam să părăsesc școala și să-mi urmez părinții în Italia. Dar motivul principal pentru mine era metoda plictisitoare, mecanică, de predare. Din cauza MEMORIEI mele SLABE PENTRU CUVINTE, aceasta ÎMI CREEA MARI DIFICULTĂŢI pe care părea fără sens să le depășesc. Am preferat, așadar, să îndur tot felul de pedepse decât să învăț să bolborosesc pe de rost.”

Rebelul și nefericitul Einstein, care nu putea fi tolerat la școală și nu voia să învețe decât subiectele care îi plăceau, voia să plece.

…

Einstein era deprimat și nervos; a căutat astfel o cale să părăsească școala. De aceea, când profesorul care răspundea de clasa sa – cel care și-a exprimat dorința ca Einstein să plece din școală – l-a enervat din nou, Albert a decis că va părăsi școala. A obținut un certificat de la medicul de familie, l-a prezentat directorului școlii, s-a retras din școală la 29 decembrie 1895 …

https://www.researchgate.net/publication/225027429_Albert_Einstein_Rebellious_Wunderkind#pf10

Am vazut candva un serial stiintific al lui Carl Sagan in care acesta descria sentimentele care l-au cuprins atunci cand, fiind in fata rafturilor interminabile cu carti ale bibliotecii publice din New York, si-a dat seama ca in toata viata lui, citind fara intrerupere, ar putea citi o parte nesemnificativa a acestor carti.

Concluzia? Exista niste limite biologice de care trebuie sa se tina cont la conceperea programei scolare. Informatiile pe care un elev le memoreaza in timpul procesului de educatie scolara trebuie sa fie cele esentiale. Trebuie sa apara diferentieri de programa scolara mult mai accentuate (si mai devreme), tinand cont de interesul (aptitudinile) elevului – si NU de obsesiile unor profesori (obsedati de ideea ca materia lor este cea mai importanta). Trebuie stabilit clar care sunt cunostintele generale strict necesare unui elev (cu o capacitate de memorare medie), astfel incat acesta sa aiba timpul necesar sa aprofundeze disciplinele care il pasioneaza. In plus, pentru a ajunge la stadiul in care majoritatea elevilor vor fi pasionati de o anumita disciplina scolara, este obligatoriu ca (mai intai) sa avem profesori pasionati de profesia lor (marea majoritate a acestora).

Varsta limita pt vanzarea alcoolului este de 18 ani. Intr.un recent experiment s-a constat ca ca. jumate de casieri nu sunt in masura sa stabileasca varsta tanarului cand acesta ii arata cartea de identitate, idem acelasi expriment facut pe strada.

Ma asteptam sa arate in mod clar, stintific cat de mult l-au ajutat integralele sa isi exercite functia de ministru, sa numeasca realizarile si transformarile extraordinare sau normale ale invatamantului ca ministru si cum a reusit sa transforme educatia (in bine) datorita faptului ca a fost tocilar. Dar nimic, zero!

Ne-a spus cat de bun este el, de fapt cat de trist e….sa scrii un astfel de articol!

Sa te lauzi ca ai castigat nu stiu cati bani, ca ai cucerit fete cu nemiluita, ca ai cunoscut personalitati mari, samd, e ridicol si tare pueril pentru un om care se considera fost tocilar, azi istet.

E un articol gen TikTok care isi da singur ‘like’ si asteapta cu infrigurare alte ‘likeuri’, precum probabil ati facut toata viata, traind pentru apreciere, lauda, ‘like’, dintr-o nevoie enorma de a fi bagat in seama, de a nu fi ignorat!

Pacat! Importanta si utilitatea studiilor, cititului, curiozitatii nu se argumenteaza prin fala, prin bani, prin cuceriri, etc. Cam asa ceva fac manelistii in video-clipurile lor….nevoia imensa de a aparea, de a fi respectati!

6000 $ este o suma frumușică pentru un absolvent. Poate ne spuneți ce ați inventat sau realizat pentru acel salariu.

Cei patru ani cât ați fost ministru, nu i-ați pierdut. Pt faptul că, în calitate de ministru, nu ați făcut nimic pt învățământul românesc(altfel s-ar fi văzut), pt asta ați fost FOARTE bine plătit. Pierderea a fost pt învățământul românesc. Îmi amintesc perioada respectivă, și știu că aveam o părere foarte proastă despre „ministrul învățământului”. Și m-am bucurat când n-ați mai fost pe-acolo. In rest, într-adevăr, pare că „v-ați descurcat” în multe situații. Nu știu, nu mă bag.

Domnule Funeriu , ați stârnit o furtună de opinii ! Eu am înțeles că școala îți dă , sau trebuie să dea , noțiuni primare din mai multe domenii. Depinde de fiecare individ cum le folsește pentru propria lui realizare . Comentariile , unele combative, au în spatele lor, oameni instruți. O întrebare retorică : unde se plaseaza acești oameni în viața publică? Se manifestă la fel și față de cei care ne conduc , sau vor să ne conducă țara ?

Am citit majoritatea comentariilor la adresa articolului scris de dl. Funeriu.
Nimeni n-a întrebat pe distinsul fost ministru, de ce nu s-a consacrat în a da „meditații” unei majorități a oamenilor acestui popor, spre a învăța cum, pe cine și de ce să aleagă să-l conducă. Se pare ca știința asta o are de cand a fost pornit pe drumul ajungerii la vârful statului.
Ați adăugat in palmares si postura de ministru, pe lângă acele calități personale expuse în articolul-CV, pentru a dovedi si populimii că sunteți un înzestrat.
Este adevărat, dar ca un dascăl nativ declarat, nu uitați că de școala asta a vieții în care nu se studiază arta devenirii, nu au parte cei mulți si taxați financiar progresiv și asimptotic, de către toate guvernele.
În locul preamăririi personale, mai bine ați fi spus românilor care sunt pârghiile prin care să se ferească și, legal, să se debaraseze de impostorii care flutură hârtie igienică pe post de diplome de bac, universitare, de doctorat și care v-au fost ieri colegi de guvernare iar azi continuă masacrul din interior, asupra unei Românii needucate intenționat.
Pentru gradul de erudiție, tot respectul, dar găsiți modalitatea prin care, prin același gen de articole, să faceți școlarizarea inițiatică a românilor, în a ști ce să aleagă odată la 4 ani.
Cineva trebuie s-o înceapă !

Dl. Funeriu,
Triste începuturi, astea vă vor marca tot caracterul, toată viața, internă și externă.
A ști integrale, derivate, tensori, transformate, ne ajută SĂ ȘTIM CUM ȘTIM.
Ne ajută să trecem în specia lui HOMO SAPIENS SAPIENS.

Căci dacă nu ști cum ști, nu ști nimic!

Să ști cum se formează timpul, spațiu, gândurile, emoțiile, intențiile, motivațiile, vorbele, limbile, informația, e ultima frontieră a vieții curente. După, alte frontiere.

Trecerea de la homo faber la homo sapiens, la homo sapiens sapiens ( al doilea sapiens ajută să ști cum se formează înțelepciunea), ca apoi la homo deus, cu final amuzant în homo ludens, e un efort MERITORIU pentru o viață de OM. Restul, puer, discipulus, faber sunt drăguțe dar nu ajung. Dați-i bătaie, e mult, și periculos, de lucru.
Păreți un copil năzdrăvan incapabil de a înțelege contextul, mediul, ecosistemul, mlaștina, în care trăiți. A mai fost unul acum 2000 de ani, ați văzut ce-a pățit. Festina lente!