marți, mai 17, 2022

Reașezări vizibile în ALDE

Puterea de fantazare a jurnalistului Ion Cristoiu, capacitatea domniei-sale de a inventa scenarii ce ajung să fie transpuse în practică cu o probailitate cu 50% mai mică chiar decât aceea cu care se adeverește prognoza meteo făcută astăzi pentru vara anului 2019, reprezintă una dintre cele mai constante realități post-decembriste.
Dl. Cristoiu a devenit, de vreun an jumătate încoace, mare fan și propagandist al PSD și îndeosebi al d-lui Liviu Dragnea. Pe care doar din când în când se face că îl mai critică și dojenește și aceasta doar cu scopul de a-i pregătio terenul și argumentație ce îi justifică acestuia năzbâtiile și ticăloșiile viitoare, continuarea asaltului iresponsabil asupra Statului de drept. Adică exact acel întreg complex de fapte pe care se pare că le va rezuma viitorul Raport MCV, așteptat să fie făcut public la jumătatea lunii noiembrie, și despre care se știe deja că e mai critic ca niciodată.
Respectiva capacitate de a îndruga verzi și uscate, de a inventa comploturi, de a poza în Mafalda din Găgești a d-lui Cristoiu a dobândit o nouă și pregnantă ilustrare în textul publicat de „Maestru” duminică, 28 octombrie pe cristoiu.blog și a doua zi în Evenimentul zilei, devenit un fel de oficios al partidului condus de dl. Liviu Nicolae Dragnea. În esență, dl. Cristoiu se folosește de o kilometrică însăilare de vorbe spre a denunța trădarea la care crede mai mult ca sigur că se va deda foarte curând ALDE. Partid trecut cu arme și bagaje și cu dl. Călin Popescu-Tăriceanu cu tot de partea președintelui Iohannis. Care, în fine, va avea astfel “guvernul meu” prin asocierea dintre PNL, USR, PMP și, desigur, ALDE. Deja, susține dl. Cristoiu, cu ocazia recentelor consultări de la Palatul Cotroceni pe tema legilor justiției s-ar fi creat o nouă majoritate parlamentară. Care așteaptă cu sufletul la gură clipa în care se va manifesta liber și la vedere în spațiul public.
Singurul lucru cert, verificat deja în practică din compunerea d-lui Cristoiu este tulburarea apelor în ALDE. Partid ai cărui membri nu prea mai vor să deconteze greșelile în cascadă comise de PSD. Și care țin cu tot mai mare insistență să se delimiteze de ele. Nu de alta dar posibila votare, pe data de 14 noiembrie, de către Parlamentul European, a unei rezoluții critice la adresa României nu este privită cu ochi buni de majoritatea vârfurilor din partidul d-lui Tăriceanu. Dl. Tăriceanu însuși a devenit mult mai rezervat în ieșirile sale anti-europene în care într-o vreme era mai dur și vocal chiar decât dl. Dragnea. Tot dl. Tăriceanu se pare că a realizat, în fine, că modificarea interesată și cu dedicație a legilor justiției nu doar că nu a fost pe placul majorității electoratului din România, ci nici pe gustul politicienilor europeni de care are nevoie ca de aer. De fapt, ALDE România se teme că în noiembrie va avea parte de zile negre, că ar putea fi exclus din familia politică europeană din care face parte printr-o rezoluție ce ar putea fi adoptată pe data de 9, ca urmare a solicitării venite din partea unui politician austriac, după violențele de la București din seara zilei de 10 august.
Trimiterea la plimbare a ALDE România din Alianța Liberalilor și Democraților din Europa nu va înseamna nimic, nici măcar o urmă de pagubă pentru alianța europeană, cu atât mai mult cu cât USR și-a anunțat intenția de aderare. Este de așteptat ca la alegerile europarlamentare USR să câștige mai multe mandate decât partidul domnului Tăriceanu. Posibila excludere va reprezenta însă o catastrofă fără seamăn pentru minuscula formațiune politică românească și, îndeosebi, pentru dl. Tăriceanu însuși. Care va trebui să își ia necondiționat adio de la visul că ar putea candida cu oarecare șanse la alegerile prezidențiale din toamna-iarna anului 2019. De aici tot mai vizibila distanțare a ALDE de PSD. Însă până la o nouă formulă de guvernare în care ALDE să stea la masă cu liberalii și cu pemepiștii încă legați sentimental de dl. Băsescu e cale lungă. Pe care a parcurs-o pentru moment doar fantezia d-lui Cristoiu.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Acum cativa ani dl. Ion Cristoiu a fost „informat” pe cai neoficiale ca mafiotii politico-mediatici care il remunerau devenisera tinte ale DNA. Din acel moment „jurnalistul” Ion Cristoiu a trecut cu toate armele si bagajele in tabara penalilor, devenind vuvuzeaua numarul unu a acestora.
    Pe blogul care ii poarta numele a scris nenumarate povesti referitoare la jurnalul Elenei Udrea, actiunea de compromitere Black Cube, afacerea in care este implicat Dan Andronic, ilegalitatile lui Adrian Sarbu, actiunile lui Dragomir fost angajat SRI, etc.
    Toate luarile de pozitie ale domnului Ion Cristoiu din in ultimii ani sunt impanate cu tot felul de argumentatii aiuritoare privind felul in care politicienii, jurnalistii si oamenii de afaceri intrati in vizorul institutiilor statului, sunt cercetati, anchetati si condamnati.
    Acest om nu mai are nimic sfant; denigreaza si discrediteaza persoane si institutii, manipuleaza si dezinformeaza opinia publica, toate acestea in concordanta cu sloganul: „ati vrut capitalism? va aratam noi, fostii comunisti ce este si cum se traieste in capitalism”.
    Ma intreb adesea daca dl. Cristoiu face tot ceea ce face doar pentru bani !!!

  2. Ce sa mai faca si bietul Cristoiu? A trecut pe la toate televiziunile, a devenit ,, Maiestru”, iar acum s-a intors la vechiul ziar pe care l-a condus ,,u cinste”dupa ’89.” Rau face cine-l mai citeste. Poate doar acei care au mintea si priceperea ,, MAESTRULUI.” Cei care-i cunosc trecutul comunist, pe care singur si l-a marturisit, n-au ce sa astepte de la un asemenea traseist jurnalistic.

  3. ce sa mai citam ce a scris „maestrul” sau ce a mai zis vasilica si olgutza, domnule ? nu vedeti ca romania i sugrumata de prosti si canalii ? de 30 de ani aceleasi discutii si „analize” sterile. domnule, romania moare, tinerii si cei care mai gindesc, pleaca. ce i de facut, concret ? pina ce n or napadi o de tot gunoaiele si nu se vor mai face auzite decit mugetele lui gutza si salam. who cares ce zice un pui de militian sau o curva batrina ?

  4. Cristoiu si EVZ nu mai conteaza in peisajul publicistic romanesc.
    Iar despre Tariceanu, daca nu era ascultat fara intrerupere 10 ani, acuzat de o fapta care nu exista, la fel ca si Vosganian si alti tovarasi, poate era acum in tabara „buna”.

  5. Ser Mircea, sunteti rau. Teoria titanului din Gagesti, este, totusi, mai credibila decat gaina care naste pui vii. Eu zic ca e un progres, mic, dar progres. Sa salutam aceasta firava tentativa de reveni printre noi la realitate a acestui mic caporal al presei libere si independente de orice interes.

  6. Omuletul acesta n-a priceput ca a fost promovat de Corneliu Vadim Tudor!
    I s-a urcat la cap ideea ca ar fi un nou oracol al politicii si al media si crede ca e de neinlocuit în peisaj!
    Fals!
    E totusi interesanta modalitatea in care reuseste sa pupe, sa linga … in unele locuri pe baza de comanda vizibila in luările de pozitii, chiar daca unele dintre ele contavin unor zise anterioare!
    ”Maestrutule”, ar fi bine să te mai ascunzi un pic!
    Ne-am săturat de omni … știința și mai ales de omni … prezența dumitale!

Dă-i un răspuns lui constantin Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro