vineri, mai 20, 2022

Reactie la Rezolutia Consiliului Europei promovate de Dick Marty privind asa-zisa existenta a inchisorilor secrete ale CIA in Romania

Astazi, in timp ce participam la o dezbatere privind Ucraina si Moldova la Fundatia Friedrich Ebert la Bruxelles, primesc un SMS din partea ambasadorului Stoian. Acesta imi aducea la cunostinta ca, la Consiliul Europei, unde activeaza domnia sa, in timp ce se dezbatea o rezolutie privind inchisorile secrete ale CIA, initiata de cunoscutul domn Dick Marty, un reprezentant al partidului maghiar Jobik ar fi afirmat ca eu as fi recunoscut prezenta acestor inchisori pe teritoriul Romaniei!?

Era clar o diversiune, careia trebuia sa i se raspunda imediat. Drept urmare, raspund imediat, tot prin SMS, dlui ambasador ca este o minciuna sfruntata si ca vorbitorului trebuie sa i se ceara sa si produca dovada celor afirmate, prezentand declaratia imputata mie. Arat, de asemenea, ca Dl. Dick Marty – care si-a creat deja o reputatie de om care face declaratii socante, pe care nu le si sustine cu dovezi (acest lucru s-a intamplat de doua ori in Parlamentul European in 2006 si 1011) – nu a dovedit niciodata cele afirmate in legatura cu mine in raportul sau si, in plus, a refuzat sa dea curs ofertei mele voluntare de a veni in fata Consiliului si de a lamuri inca de atunci problema!? Ce aflu ulterior? Ca delegatia noastra – din care faceau, se pare, parte, printre altii, dna Stavrositu (PDL), Viorel Badea (PDL), Cristian David (PNL), Ionut Stoian (PNL), Pantaru (PSD) si, dl. Titus Corlatean, presedintele Comisiei de afaceri externe a Senatului Romaniei – a tacut malc!? Sigur, nu dl. ambasador era cel care trebuia sa vorbeasca, ci membrii delegatiei, pe care, dupa cat se vede, nu a reusit sa ii sensibilizeze. Sigur, chiar daca dna Stavrositu – ultima din delegatia Romaniei inscrisa la cuvant – intervenise deja, se putea cere o interventie de procedura (point of oder), prin care sa i se solicite deputatului ungur sa si produca asa-zisa mea declaratie. Acest lucru nu s-a intamplat insa! Mai mult, se pare ca trei membri ai delegatiei noastre ar fi si votat ulterior in favoarea rezolutiei initiate de dl. Dick Marty (pe care, pana cand scriu aceste randuri, nu o am fiind inca in lucru inainte de publicarea oficiala). Concluzia: dincolo de faptul ca am primit astazi un raspuns la intrebarea cine se afla in spatele acestei actiuni, intrebare care ma framanta de cand a aparut toata aceasta poveste in 2006 (fiind clar acum ca anumite cercuri maghiare par sa nu fie straine de ea) raman cu gustul amar al lipsei totale de reactie din partea delegatiei Romaniei, care include si colegi de-ai mei de partid din PSD, si nu oricine, ci tocmai presedintele Comisiei de Afaceri Externe a Senatului Romaniei, dl. Titus Corlatean, care stia foarte bine ca eu nu dadusem nicio declaratie de tipul celei pe care deputatul ungur mi-a imputat-o. Regretul meu este si mai mare cu cat, din ce am putut afla, invocarea mincinoasa a numelui meu se pare ca a strecurat indoiala in sinea altor participanti, care au fost astfel manipulati cu mai multa usurinta (cand cineva vine si spune, chiar si mincinos, insa cu aplomb ca insusi ministrul apararii din Romania a declarat ca asemenea inchisori secrete ale CIA au existat pe teritoriul tarii, nu mai raman multe argumente contra …).

Sa fi ajuns vrajba noastra politica atat de mare, incat sa fie calcat in picioare si minimul consens care exista pe aceasta chestiune, stiut fiind ca afirmatiile privind existenta unor asemenea inchisori pe teritoriul Romaniei au fost respinse ferm atat de administratia Iliescu, cat si de administratia Basescu?

Iar distinsului domn Ciucu, care se lamenteaza ca Romania nu este criticata indeajuns la Bruxelles, pentru ca numai asa s-ar putea „indrepta”, drept pentru care ma critica el pe mine pentru faptul ca am aratat care este climatul in care trebuie sa operam la Bruxelles, ii raspund ca aici, in institutiile occidentale, se fac jocuri mari, cu costuri la fel de mari pentru tara, cum arata si exemplul de mai sus.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Problema cea mai gravă a activiştilor [partinici sau simpli oengişti] romani la Curtea cea Mare a Europei este că activitatea lor nu iese nici din siajul distrugătoarelor roşii şi nici din lesa crucişătoarelor populare. Ei se comportă îndeobşte ca intermediari ai decidentilor instituţionali cît şi ai potentaţilor din Consiliu.

    Ca atare, ceea ce nu o să remarce niciodată domnul Ciucu, şi îmi exprim astfel fără înconjur reproşul şi dezamăgirea in faţa întregii societăţi civile, este obedienţa generalizată in faţa greilor albaştri. Adevărul jenant este că Bruxellul nu este criticat deloc in Romania şi că mentalitatea de pitici complexaţi şi rătăciţi in utopia europoidă şi-a lăsat amprenta in peisajul ideatic băştinaş. Iar presa noastră a preluat şi ea slugărnicia camarazilor din Apus, care, cu puţine excepţii, evită programatic punerea in discuţie a actualului nivel deficitar de legitimitate şi democraţie al organelor centrale, in special executive, ale ue.

    Găsesc fascinant cum reprezentanţi ai stîngii, precum domnul Pascu, încă se mai înverşunează in direcţia salvgardării alianţei şi prieteniei romano-americane in timp ce europarlamentari PDL, partid ce se pretinde de dreapta, se agită pe şestache in europarlament şi fac coadă la tras palme Americii pe motiv de nerespectare a drepturilor omului-terorist. Subiectul închisorilor aeropurtate nu este altceva decît un instrument politic al elitei eurocentriste, utilizat împotriva intereselor US şi aliaţilor săi esteuropeni. Practic reiterează o mai veche obsesie şi spaimă a extremei stîngi occidentale in legătură cu unităţile secrete ale cia, căci procesele antiamericane se ţin lanţ de 20 de ani, începînd cu cele italiene. Ca într-un scenariu de duzină cu agenturi şi colonii de spioni, conspiraţionismul antiamerican aprinde în continuare spiritele mărunte, chiar şi in toiul crizei in care se zbate Europa.

    Despre acea rezoluţie a PE ce condamnă tratarea inumană a teroriştilor in us nu ne-aţi povestit nimic, domnule Pascu, sau nu sîntem într-atît de loiali încît să luăm apărarea prietenilor in public? Este o preocupare normală pentru UE căutarea de nod in papură in curtea aliatului şi, in definitiv, salvatorului Europei, mai ales in aceste timpuri in care drepturile omului sînt batjocorite şi maimuţărite in 3 sferturi din statele lumii? Dar încălcarea drepturilor politice ale tuturor cetăţenilor europeni cărora nu le este permis să-şi exprime voinţa in legătură cu guvernul european şi nici cu Tratatele de ordin constituţional este ok?

  2. Hm, deci Jobbik acuza Romania ca a gazduit inchisori CIA. Acum cateva luni citeam in The Economist ca Viktor Orban a declarat la vizita premierului chinez la Budapesta ca „Ungaria trebuie sa urmeze modelul chinez si ca modelul anglo-saxon de facut bani din hartii trebuie abandonat”. Vad ca ungurii s-au transformat in treptat antiamericani. Ciudata metamorfoza.

    • Ungurii sunt prin definite anti-romani, atata timp cat Transilvania apartine Romaniei. Iar daca pretul este sa apara ca anti-americani, so be it!

  3. Poate ne spuneti cine sunt cei trei indivizi care au votat.
    Din cate observ, sunt 2 PSD 2 PNL si 2 PDL. Sa presupunem ca cei 2 de la PDL au ceva cu opozitia, desi problema tine mai mult de politica externa decat de politica interna, iar inafara de reactia dv. nu am observat nimic in presa pe acest subiect.
    Dar oare cine a tradat dintre cei 3(eliminam votul dl. Stoian)? Iar daca folosim deductia logica cred ca cei de la PNL nu votau unul cas si altu cha.
    Sa fie oare chiar dl. Corlatean? Asta este spiritul de colegialitate in PSD? sa nu va apere, sa va consulte sau sa faca un minim gest ca cel al dl. Stoian?
    Iar daca PSD este „pielea p….” dc. nu va indreptati catre PNL? Vad ca sunteti mai apropiat de dansii, iar un om ca dv. nu pot sa-l vad langa specimene precum Vanghelie, Oprisan, Ponta sau Mazare.
    Toate cele bune si respect, atat pt dv. ca om cat si pentru modul in care v-ati crescut/educat copilul.

    • Eu sunt pentru coalitie, caci fiecare in parte nu reusim sa dislocate actuala putere. Drept pentru care, am relatii cu amble partide. Legat de vot, din ceea ce a aparut Pana la urma pe site-ul Consiliului Europei, rezultatul este ca ar fi votat doar patru parliamentari romani, din care trei, inclusiv dna Stavrositu, impotriva, cu unul s-a … abtinut!?,

  4. Pai, domnule Ioan Mircea Pascu, cum ati fi vrut dumneavoastra ca dna. Stavrositu sa ia din nou cuvantul si sa intervina impotriva alegatiilor defaimatoare si provocatoare proferate de reprezentantul Jobikk, cand distinsa doamna e o sustinatoare fidela a dlui. Canacheu si a aventurii neoaromaniste (prin care se urmareste declararea aromanilor ca minoritate nationala in Romania!!!)

    Sa nu stiti dumneavoastra, oare, ca dl. Canacheu si neoaromanismul sunt sustinuti la diverse foruri europene de institutii ale statului ungar si de ONG-uri maghiare?!

    Sa nu stiti dumneavoastra, oare, ca dl. Canacheu si organizatiile neoaromaniste sunt invitati la tot felul de seminarii si dezbateri organizate de ONG-uri maghiare din Romania sau in Ungaria, pe tema drepturilor minoritatilor!?

    Daca nu stiati, aflati acum.

  5. Era si nu era de asteptat: aceasta atitudine din partea macedonenilor este, cel putin pentru mine, o nouatate, insa, daca socotesc ca Romania, din cauza actualei guvernari si a crizei, este la un punct de minim, era de asteptat ca toti cei care vor sa obtina ceva, sa o faca acum! Ma preocupa, insa, ca si partidului lui Tokes, dar si dl. cat si si dna Stavrositu fie sunt de inspirate, fie apartin PDL!?

  6. Noi inca ne punem problema daca au fost sau nu inchisori neautorizate? Super tare!

    Si ne bazam pe declaratiile unor oficiali responsabili sau implicati in securitate nationala??

    Si ne mai laudam si pe contributors (facand o confuzie cu ziarele de manipulare si propaganda politica)???

    Atunci sa nu ne miram ca generatiile tinere nu stiu nimic despre revolutie… aceeasi manipulare si sfidare a bunului simt.

Dă-i un răspuns lui ipascu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Mircea Pascuhttp://ioanmirceapascu.ro/
Om politic, membru PSD, profesor la SNSPA, europarlamentar, fost ministru al Apararii Nationale, expert in relatii internationale.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro