miercuri, decembrie 1, 2021

Reactie rapida. Trump presedinte, ce inseamna asta

Victoria lui Donald Trump desfide teza conspirativă potrivit căreia ”elita” liberală a trucat jocul democratic. America are, deci, o democrație solidă, dar și o fractură de imaginar politic potențial periculoasă, dacă moderații ambelor ”tabere” nu vor prevala la nivel academic și mediatic. Nu e o neapărat o fractură partizană (dreapta conservatoare versus stânga liberală), ci una culturală. De o parte, America urbană, educată, hi-tech, multiculturală și cosmpolită, care furnizează grosul funcționarilor din întregul aparat federal. Pe de altă parte, America marilor corporații, a proletariatului alb pauperizat, care a ieșit treptat din zona clasei de mijloc, dar și cea rurală, a fermierilor și comunităților religioase tradiționaliste de pe așa-numita ”Bible Belt”. Dogmatica PC a încasat o lovitură directă. Leftismul caviar, secondat de compasiunea adesea ipocrită a industriei opulente de la Hollywood, intră în reflux.

Vorbim despre un soi de război cultural care s-a extins și în Europa și care va continua, căci alegerea lui Donald Trump reprezintă o victorie de etapă. Republicanii au obținut o victorie ciudată, defilând cu un outsider care a divizat baza partidului. Oricum, ei vor își vor menține majoritatea în Senat și Congres, deci vor avea acces la pârghii suplimentare de putere. Anticipez că, o vreme, dialectica putere-opoziție se va consuma în interiorul taberei republicane. Oricum, începe o perioadă în care populismele de campanie lasă locul așteptărilor concrete, din lumea reală. Trăim vremuri paradoxale. Pe de o parte, puterea media și puterea experților (sau ceea ce aș numi ”electoratul de Starbucks”) sunt clar contrazise de realitatea datelor la vot. Pe de altă parte, bursele mondiale reacționează negativ la alegerea unui self made man miliardar!

Am asistat, ca aliați ai SUA, la o campanie intens mediatizată global, în care publicul de pretutindeni a trăit cu senzația tot mai neplăcută că asistă la o deteriorare a nivelului și a temelor dezbaterii. O problemă care a devenit acută în campania lui Hillary Clinton a fost relația dintre Rusia și SUA. Știm că ea s-a degradat în ultimul an. Ce urmează? E loc de o resetare? Dacă da, pentru că Vladimir Putin a fost destul de explicit un suporter al lui Trump, cum a arăta acest nou start? Din prima zi de mandat, noul președinte american va fi forțat să abordeze o multitudine de ”hotposts” geopolitice: dosarul sirian va deveni, foarte curând, primul mare test al noii administrații americane, deși există și alte scadențe diplomatice fierbinți. ISIS, nuclearizarea fără opreliști a regimului de la Phenian, implozia iminentă a Venezuelei sunt numai câteva urgențe care solicită un răspuns pragmatic.  Va conta mult și echipa dlui Trump: republicani de eșalonul doi, cu un profil și parcurs încă nedefinite. E clar că, în următoarele săptămâni, scenariile speculative (ceea ce s-ar putea numi ”Apocalipsa după Trump”) vor curge abundent. Avem însă nevoie de luciditate, adică de temperarea reacțiilor strict emoționale. Pentru România, va fi extrem de important să relaționeze prompt, dar nu precipitat, cu noua echipă. Ne interesează direct agenda euro-atlantică a noului președinte, atitudinea sa față de NATO, dar și felul în care se va poziționa față de Federația Rusă. Dincolo de apariția unei variabile independente (până acum), trebuie să valorizăm acumulările din bilateral, pentru a construi mai departe. Se cuvine să urmărim și poziționările de la Berlin și Paris, știind deja că factorul Trump va avea un impact asupra alegerilor de anul viitor din Germania și Franța. E mai mult ca oricând nevoie să nu fim contemplativi și inerțiali, ci să ne adaptăm noului context transatlantic într-un mod cât mai inteligent, chiar dacă asta ne bruschează obișnuințele.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Relatia cu Rusia? ‘Voi face „afaceri” cu Putin’. „Afaceri”. Sa vedem ce va insemna asta pentru Romania si Moldova.

  2. NOTA BENE: Bursele reacționează negativ mai ales pe piața acelor produse a căror atractivitate depinde în întregime de establishment, nu de regulile pieței libere. Atenție.

    • Bravo! Sa nu ne mai intrebam atunci de ce sunt scrise unele articole! Sa lasam reactiile rapide dupa luni intregi de sustinere a Danei Nastase made in USA.

  3. Același clișee absurde și ridicole, repetate la nesfârșit: Trump a câștigat în zonele paupere și needucate iar Clinton în cele prospere educate și sofisticate . Nimic mai fals. Trump a câștigat în majoritatea zdrobitoare a suburbiilor unde venitul pe familie e de la $70000/an în sus. Clinton a scos scoruri zdrobitoare (de la 60% în sus) în zonele sărace și scufundate în criminalitate din marile orașe.

    America educată, prosperă și Hi Tech nu e deloc una multiculturală și progresistă. Dimpotrivă. E una segregaționistă la un nivel de neimaginat în Europa. În suburbiile prospere cu districte școlare performante nu există negri sau latino-americani de primă generație. Chiar dacă au bani ei nu se vor putea muta niciodată într-o zonă bună. Proprietarii au drept de preemepțiune la achiziția propietăților din zonă și vor face orice eforturi penru a-i ține în afară pe „minoritari” nu din rasism ci pentru a-si prezerva valorile proprietăților. Zic că nu e rasism (ci pragmatism) pentru că de exemplu asiaticii sunt acceptați fără probleme.

  4. Astăzi, 9 noiembrie, este 18 Brumar în calendarul Revoluției Franceze – ziua în care, în 1799, Napoleon Bonaparte a răsturnat guvernul revoluționar, s-a proclamat Prim Consul și a redirecționat istoria lumii așa cum puțini au făcut-o înainte și după el.

    Pennsylvania, statul unde locuiesc, a votat pentru Trump.

    • Haideti sa nu exageram :P Alegerea Trumpului a fost doar victorie in extremis a instinctului de supravietuire. SUA nu mai putea indura inca 4 ani de presedintie a la Obama (ma indoiesc ca Hillary e cu ceva mai breaza) fara daune greu de dres.

      In ce priveste Pennsylvania a votat ea cu Trump dar, ne-a cam tinut treji pana dupa ora 2AM CST :P

      • Poate vi se va părea curios, dar am adaptat primul paragraf după un articol publicat azi dimineață în NYT, una dintre cele mai părtinitoare publicații politice. Este adevărat că autorul articolului a introdus comparația cu Napoleon pentru a putea arunca o căruță de noroi asupra Președintelui ales, Donald Trump.

        Azi dimineață am fost la o fermă de mere în Pennsylvania profundă, acolo unde drumurile nu au decât două sensuri (cam ca la Pungești). Dar, de o parte și de alta a drumului, nu puteam păși de mulțimea pancartelor Trump-Pence. Clinton a câștigat doar în marile orașe (Philadelphia, Pittsburgh), acolo unde alegătorii Starbucks îi depășesc, ca număr, pe cei aflați în „sacul cu deplorabili”.

        Nu știu dacă Donald J. Trump va fi noul Napoleon al secolului al XXI-lea, dar să-i dăm, totuși, o șansă să arate ce poate.

          • Frustrați au fost, sunt și vor mai fi.

            Cred că protestele sunt refularea celor păcăliți/manipulați de mass-media liberală, care au îndoctrinat pe alegătorii Starbucks cu tot felul de aberații despre Trump: misoginism, violator de femei etc. Cei care s-au întrebat cum dracu’ de atâtea femei și-au adus brusc aminte, după 30-40 ani, că Trump le-a „agresat” sexual, fără martori, fără nici o plângere la poliție, adică fără nicio dovadă credibilă, n-au „pus botul” la manipulările grosolane ale mass-media.

            Desigur, după ce ți-ai petrecut mai tot timpul la Starbucks, citind sondaje nincinoase după sondaje mincinoase despre presupusele procente electorale ale dnei Clinton, ai fi vrut ca realitatea să fie modelată după ficțiunea mediatică. Nu s-a întîmplat așa și atunci, ce să facem? Să dăm cu pet-urile în asfaltul New York-ului. Din păcate, am mai văzut astfel de proteste și atunci când tinerii din București au fost manipulați în legătură cu gazele de argilă.

            Iubesc tinerii, și pe cei români și pe cei americani, în mijlocul cărora muncesc. Dar nu pot uita ce a scris Mircea Eliade despre tineri:

            Tinereţea, în sine, rămâne pentru mine o enigmă; căci ea are întotdeauna dreptăţi şi, totuşi, este întotdeauna mediocră, plată, impotentă. Înfiorătoarea impotenţă a tinereţii!…

            Ceea ce este deprimant în spectacolul tinereţii manifestate este totala ei lipsă de originalitate. E absurd să spunem că „tinerii sunt originali, personali, noi”. Originalitatea lor constă în faptul că nu înţeleg bine anumite lucruri, pe care mai târziu le vor înţelege precis; şi atunci nu le vor mai spune, pentru că nu îi vor mai interesa.

          • Rezultatul votului este cel al Marilor Electori si nu a populatiei care manifesta azi. Trebuei vazut care este relatia dintre cele doua daca exista una. Oricum alegerile americanii nu par a fi rezultatul sufragiului universal

      • Republicanii nu au mai castigat in Pennsylvania din 1988, si nici in Wisconsin din 1984. Asa ca este un lucru mare. Si alegerea lui Trump reprezinta o mare realizare pentru toata lumea. Daca iesea Hillary, era un dezastru pentru toata lumea. Ce a fost obama un presedinte dezastruos, hillary l-ar fi intrecut cu mult. Eu ma simt ca atunci cand treci printr-un accident de masina din care scapi nevatamat la mustata si „ai vazut moartea cu ochii”. Desi eu personal l-as fi preferat pe Ted Cruz ca si candidat al republicanilor, consider ca Trump este la ani lumina fata de clinton si cred ca va surprinde din nou pe toata lumea si se va dovedi un presedinte foarte bun si foarte capabil.

        Domnule Cranganu, felicitari pentru alegerea facuta de statul dumneavoastra.

    • comparaison n’est pas raison se spune in limba lui Napoleon. Deocamdata respectivul Trump n-are absolut nimic care sa-i prevada o presedentie buna. Dimpotriva. A invins o candidata detestabila cu toate ca este el insusi f detestat. Nu e suficient zic eu pt un viitor Napoleon.

  5. Discursul formatorilor de opinie din Romania a progresat vizibil din punct de vedere calitativ .
    Dar din pacate mai ales in zone oarecum „elitist/exclusiviste” ca acesta ( contributors)
    Media principala ( cea de pe televiziuni) a ramas ( cu rare exceptii) la un nivel extrem de superficial si primitiv . Si , vrind-nevrind , impactul major asupra publicului e acolo si nu aici .
    Cliseele simpliste repetate obsesiv de media principala din Romania – fie din lipsa de profesionalism/competenta . fie din „servilism” fata de tot felul de interese ( oculte) ar trebui sa dispara . Daca vrem ca publicul romanesc sa inceapa sa traiasca in REALITATE .
    Inclusiv in realitatea politica mondiala .
    Si sa nu mai auzim mereu cuvintul „SURPRIZA ” !!!
    Pentru cel care cunoaste bine si anticipeaza corect sunt prea putine sanse de „surptiza” !
    D/ Tramp era clar cistigatorul , cel putin in urma cu 1-2 saptamini .

  6. Interesanta ipoteza privind divizarea „culturala” cu care lucreaza dl Baconschi. Mie imi parea ca lucrurile stau cumva altfel. Citisem acum cativa ani un studiu americanesc in care se arata ca o jumatate (!) din electorat (prima jumatate ? a doua jumatate ?) este analfabeta functional. Intrucat pe acest forum activeaza multi cunoscatori ai realitatilor (!!) din USA, ii las sa comenteze, fiind in cunostinta de cauza. Asta si pentru ca imi este cam greu sa [re]gasesc docomentul cu pricina. Sau, mai ales, pentru ca, nu -i asa? este imposibil sa existe atatia analfabeti functionali tocmai in USA.

    • Nu ştiu dacă veţi mai ajunge să citiţi acest comentariu, da’ in fine: Pe de o parte, am citit pe undeva că ceea ce înseamnă SUA de fiecare zi este rezultatul efortului unui nucleu dur nu mai mare de 35 de milioane de oameni. Pe de altă parte, ca să-i acuzi pe americani că sunt analfabeţi funcţionali, tocmai ei, care folosesc la greu banda rulantă şi îşi schimbă locul de muncă fara mari dificultăţi e, ca să zic aşa, necunoaştere „cu crengi”, cum se spune. :)

Dă-i un răspuns lui nimrod Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Teodor Baconschi
După un doctorat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), a urmat studii post-doctorale la New Europe College (București, 1996). A fost director al Editurii Anastasia (1995–1996), apoi redactor-șef în TVR (emisiunea Viața spirituală, 1997). În 1997 a intrat în diplomaţie, fiind, pe rând, ambasador al României la Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta și Republica San Marino (1997–2000); director general în Ministerul Afacerilor Externe (2001–2002); ambasador al României în Republica Portugheză (2002–2004); secretar de stat pentru afaceri globale (MAE, 2004–2006); consilier prezidențial (2006–2007); ambasador al României în Republica Franceză și Principatul de Monaco (2007–2009); ministru al afacerilor externe (2009–2012). A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franța), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România). Publicații, sub semnătura de autor Teodor Baconsky: Le rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, Desclée de Brouwer, Paris, 1996 (Râsul Patriarhilor, Anastasia, 1996; Humanitas, 2008); Iacob şi îngerul, Anastasia, 1996; Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, Anastasia, 1997; Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică, Curtea Veche, 1999; Roma caput mundi (împreună cu Horia Bernea), Humanitas, 2000; Pe ce lume trăim, Editura Pro, 2004; Insula Cetății. Jurnal parizian, Curtea Veche, 2005. Despre necunoscut, Humanitas, 2007; 111 incursiuni în Cotidianul românesc (ilustrații de Devis Grebu), Curtea Veche, 2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011; Legătura de chei. Mărturii diplomatice (în dialog cu Armand Goșu),Curtea Veche, 2013.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro