joi, martie 28, 2024

Preşedintele României şi Republica Dragnea- debutul confruntării

Solicitarea de către Preşedintele României a demisiei Premierului Viorica Dăncilă este gestul prin care şeful de stat intenţionează să-şi apere prerogativele uzurpate de Liviu Dragnea, prin intermediul interpusului său. Coabitarea intră într-o nouă etapă,definită prin indicarea, clară şi dramatică, a mizelor confruntării. Preşedintele Republicii alege să înfrunte Republica Dragnea, invocând, simbolic, acel argument în baza căruia ar fi fost obligat să refuze nominalizarea doamnei Dăncilă, anume incapacitatea, manifestă, de a fi un Prim-ministru credibil. Ceea ce nu era evident atunci pare să fi devenit clar, acum, pentru Klaus Iohannis.

În fapt, actul de astăzi traduce reacţia şefului de stat la campania, susţinută şi tenace, de marginalizare a funcţiei prezidenţiale. Arogarea de către Liviu Dragnea, prin mijlocirea Vioricăi Dăncilă, a dreptului de a fi decident principal în politica externă a marcat trecerea Rubiconului. Inacţiunea lui Klaus Iohannis ar fi echivalat cu abdicarea de la mandatul său constituţional. A plasa controversa doar în paradigma politicii externe este o dovadă de miopie. Pentru Liviu Dragnea, specularea temei mutării ambasadei României la Ierusalim însemna ocazia de a eroda legitimitatea Preşedintelui. Politica externă a servit ca pretext, căci ţinta lui Liviu Dragnea era şi este modificarea, de facto, a regimului constituţional, prin transformarea sa în hegemon necontestat. Cu întârziere, Klaus Iohannis pare să fi înţeles că autentica bătălie priveşte protejarea rolului pe care legea fundamentală îl încredinţează şefului de stat. Referirea la CSAT este dovada importanţei acestei instituţii în eşafodajul politicii externe şi de apărare: CSAT este reduta pe care şeful de stat nu o poate abandona.

Solicitarea demisiei nu are, în termeni juridici, un efect imediat. Premierul nu poate fi înlăturat decât prin moţiune de cenzură. Astfel că declaraţia Preşedintelui de astăzi are, înainte de toate, o semnificaţie politică. Klaus Iohannis operează o schimbare de retorică şi de strategie, alegând să îmbrătişeze activismul prezidenţial pe care îl evitase , constant, până acum . Solicitarea demisiei premierului deschide un front în lupta cu Republica Dragnea. Impostura de la Palatul Victoria este expusă, o dată cu retragerea increderii de către Preşedinte. Repoziţionarea este chemată să contureze şefului de stat un nou profil, de inamic al ordinii care se întemeiază pe omnipitenţa lui Liviu Dragnea.

Gestul prezidenţial consfinţeşte ruptura de la nivelul puterii executive. România Republicii Dragnea este confruntată cu o criză pe care Liviu Dragnea nu o poate ignora. Reacţiile lui Liviu Dragnea, ( căci despre ale doamnei Dăncilă ar fi inutil să discutăm, pentru moment) pot evolua în direcţia escaladării. A unei escalădări ce poate însemna fie iniţierea suspendării din funcţie, ( cu riscul polarizării ce îi poate submina poziţia ), fie grăbirea procesului de amputare prin acte normative a prerogativelor prezidenţiale. Un lucru este cert: pentru Republica Dragnea, Viorică Dăncilă este un element central, interpusul ideal ce permite exercitatea puterii de către patronul ei politic în impunitate.

Coabitarea din România capătă un accent dramatic, o dată cu ziua de astăzi. Preşedintele României optează, în cele din urmă, pentru asumarea poziţiei care îi revine, în mod legitim, aceea de barieră în calea ascensiunii spre puterea absolută a lui Liviu Dragnea. Republica Dragnea are în faţă pe Preşedintele Republicii.

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Trebuie sa Aparam Romania si Presedintele de Noi ales
    Istoria reconfirma citatul urmator: When the government violates the people’s rights, insurrection is, for the people and for each portion of the people, the most sacred of the rights and the most indispensible of duties. Marquis de Lafayette
    Ca fiind Obligatia Morala a celor care Apara Statul de Drept

  2. Nu e Dragnea seful partidului care a castigat alegerile? Pana acum, la PNL, PDL, FSN. FDSN, PSDR, nu seful partidului conducea guvernul? De ce atata stupoare?

    Apropo, daca Klaus devine ok „schimbandu-si profilul”, ce ne facem daca isi schimba si Dragnea profilu? Il consideram ok si pe el?

  3. Inainte ca prerogativele sa ii fie uzurpate de dragnea, ii sint uzurpate de insusi votul popular care gaseste de cuviinta sa dea 45,5% psd-ului (adica aproape majoritatea, fara doar 12 mandate). Ii mai sint uzurpate si de felul lui de-a fi, de neimplicare si de fuga de raspundere (nejucator, deh). Acum, dupa umilinta cu Israelul, n-are ce face, trebuie sa para cocos, dar degeaba, va fi intotdeauna doar de décor pe scena politica, doar un ceva mai putin rau decit ponta. „…bariera in calea ascensiunii lui dragnea…” ? Ar fi amuzant, daca n-ar fi tragica atita naivitate. Pai el ii spune olgutei – aveti dreptate – cind ii pune aia un fluturas de salariu in fata si dvs. il vedeti paladin al dreptatii in lupta cu balaurul psd ? Haida-de… la grivco si in usl nu cred ca s-a invatat lupta cu psd-ul, ci blaturi, furt si demagogie. Si inca ceva: tot timpul uitati sau va faceti ca uitati de vointa populara; imi permit, cu respect si umilinta, sa v-o prezint mai jos.
    psd – 221 de mandate
    alde – 29 de mandate
    TOTAL monstruoasa coalitie = 250 de mandate
    Plus inca 30 de mandate oportunistii udmr
    pnl – 108 mandate
    usr – 43 de mandate
    TOTAL paladinii democratiei = 151 de mandate
    CONCLUZIE: data viitoare la alegeri in primul rind veniti la vot si in al II-lea rind discerneti mai bine cine poate lupta realmente cu psd-ul si cine doar mimeaza lupta pentru democratie. Pina atunci, succes la iesitul in strada!

  4. Niciodată nu este prea târziu! Sa ne vedem in 12 Mai in Piață, ca sa fie clar si la Guvern, si la PSD. Ajunge cu impostura, minciuna, lipsa de profesionalism, tatismele,, raptul din fonduri publice etc. Avem nevoie de un guvern responsabil!

  5. Prea tarziu! Mult prea tarziu!
    Nu are nici o sansa in fata „rechinismului generalizat” din Romania!
    In fapt, „Romania asa cum o credem noi”, nu are nici o sansa in fata „Romaniei asa cum este”.

    • Si uite-asa, cu „nu se mai poate face nimic” si „nu mai avem nici o sansa” nu am iesit la vot in 2016 ! Si uite-asa am ajuns unde am ajuns ! Continuati, e drumul cel bun (spre cimitir) !

  6. Cand ai de a face cu niste golani asemenea lui Dragnea nu poti sa fii decat presedinte-jucator. Si ar fi cazul ca SRI si SIE sa intervina in afacerea Dragnea – Israel. De fapt acum se vede ca Dragnea urmareste punerea pe butuci a serviciilor prin tertipuri gen denuntarea protocoalelor, comisie pentru anchetarea alegerilor din 2009, etc. Si dupa ce nu se vor mai putea face ascultari pe securitate nationala decat cu anuntarea urmaritului, mai ramane solutia strazii. Un nou decembrie 1989.

  7. „A unei escalădări ce poate însemna fie iniţierea suspendării din funcţie, ( cu riscul polarizării ce îi poate submina poziţia ), fie grăbirea procesului de amputare prin acte normative a prerogativelor prezidenţiale.” –> Apreciem gestul presedintelui insa la ce foloseste daca Dragnea are la dispozitia sa atatea „solutii” de anihilare a institutiei presidentiale? Credeti ca o sa treaca motiunea de cenzura pentru Viorica? Caci asta este problema pana la urma. Cum poate fi demis acest prim ministru? Si, in cazul in care ar fi demis, nu ar reusi Dragnea sa aduca alta papusa in loc?

  8. Să aşteptăm, poate Dăncilă îşi dă, totuşi, demisia şi se deschide calea pentru o altă majoritate parlamentară sau alegeri anticipate. Poate ALDE, presat din exterior, va părăsi alianţa cu PSD şi va marşa spre alegeri anticipate. Poate şi UDMR se va gândi mai serios la faptul că este co-părtaşă la distrugerea statului român. Şi, de ce nu, poate vor fi mari mişcări de stradă care vor spulbera guvernul şi coaliţia guvernamentală. Păcat că toate acestea se întâmplă în anul Centenarului. Dar noi suntem vinovaţi că 28 de ani am cochetat cu comunismul şi cu urmaşii lui. Acum a venit „momentul adevărului”.

  9. Se pare ca, atunci cand vine vorba de PSD, esti obligat sa fii presedinte jucator, altfel nu se poate. Sper ca domnului Iohannis sa-i reuseasca.

    Doamna Dancila este o biata marioneta si as putea pune pariu ca domnul Dragnea i-a interzis sa mearga la Cotroceni de teama ca doamna prim-ministru sa nu faca (iar) vreo gafa. Omul de paie perfect are un dezavantaj – nu-l poti lasa nicio clipa fara comanda.

    In alta ordine de idei, eu astept o analiza si, eventual, o replica la conduita Israelului. Nu cunosc lumea diplomatiei, dar cineva care-i cunoaste regulile, ar putea face o analiza din care sa ne lamurim daca Israelul, ca stat, prin reprezentantii sai de frunte (prim-ministru si presedinte) s-a comportat corect fata de Romania, ca stat. Eu chiar astept o astfel de analiza, facuta de o persoana competenta. Poate ca, inainte de orice altceva, Israelul ar trebui sa iasa cu o declaratie oficiala, in care sa-si clarifice, fara echivoc, pozitia.
    Ministrul nostru de externe, deocamdata, vad ca tace malc. Dupa mintea mea, la SIE ar trebui sa fie forfota mare, acum… daca anumite firme de consultanta israeliene au vreun amestec in actiuni contrare intereselor Romaniei, toti romanii ce le fac jocul nu sunt altceva decat tradatori. Inca n-am uitat de Black Cube. Si inca n-am vazut condamnari pentru tradare, in Romania post-89.
    Sper ca avem un serviciu de informatii externe care apara interesele tarii.

    • Tehnic, nu prea e nimic de facut. Un sef de guvern invita un alt sef de guvern, deci omolog – corect. In programul vizitei este inclusa si o intalnire cu presedintele statului gazda – iar e okay, chiar daca nu se practica intotdeauna. Singura ‘bresa’ o vad tot in Romania, unde presedintele cu atributii constitutionale in politica externa, si sustine ca nu a fost consultat – si il cred. Daca insa e o problema de curtoazie si normalitate politica incalcata, sau incalcare a constitutiei, fata de asta un avocat constitutionalist va avea o parere in cunostinta de cauza. Nu MAE, unde se pot vedea vizite in Romania ale unor strainezi pe acelasi calapod – invitatie omolog-la-omolog, cu 1/2 de ora vizita la presedinte. SIE nu are nici o treaba nici sa vrea, iar venerabilul Mele cred ca a uitat deja ca a fost in Israel.

      • @ Zev

        „Okay”?!… Sper ca glumiti!…
        E „Okay” impresia pe care o face Romania in strainatate – ca nu stie dreapta ce face stanga? E „Okay” ca domnul Dragnea se grabeste sa declare ca mutam ambasada la Ierusalim, in timp ce Europa spune ca nu se muta nicio ambasada a unei tari UE? E „Okay” ca presedintele camerei deputatilor pune, constant, inaintea intereselor Romaniei, interese personale, interese politice si de grup restrans?…
        E „Okay” ca oameni de nivelul domnului Dragnea si al doamnei Dancila sa vorbeasca in numele Romaniei, in lume? (si nici macar sa nu fie capabili s-o faca in engleza?)

        Cat despre SIE, daca firma de sfatuitori israelieni ai domnului Dragnea este „conectata” la guvernul israelian, SIE ar trebui sa fie pe faza si sa contracareze orice actiuni ce ameninta pozitia echilibrata a Romaniei in politica externa. SIE ar trebui cel putin sa monitorizeze atent orice firma straina, cu conexiuni in guverne starine, care se apropie de presedintele camerei deputatilor din Romania, zic eu… dar poate-s eu paranoic…

        • Cred ca nu m-am facut inteles – vorbesc strict prin prisma practicii si protocolului. Nu e treaba Israelului cum sunt si cate tinichele au de coada Dancila si Dragnea. Nu e treaba lor iesitul din consensul UE pe tema, sau ce misculatii face. Astea sunt treaba romanilor.

          Corectitudinea alegerilor nu a fost contestata, nici acasa nici afara, deci ei sunt PM respectiv presedinte de camera parlamentara. Primul ministru al oricarui stat poate sa invite omologul sau din alt stat. In sensul asta e okay.

          Cat despre SIE, ce ar trebui sa faca si ce face, pai, sunt o agentie a statului roman. Cate agentii ale statului roman puteti enumera care sa faca ce ar trebui sa faca, si admitand ca puteti enumera una sau mai multe, cat de relevant statistic e numarul acelora comparat cu totalul agentiilor?

  10. Probabil ca „Gestul prezidenţial consfinţeşte ruptura de la nivelul puterii executive”.
    Dar sa nu ne grabim; cu o floare nu se face primavara.
    Este destul de clar ca actuala guvernare vrea deteriorarea prestigiului Presedintiei.
    Doar ca ” retragerea increderii de către Preşedinte” este fara efect juridic.
    „Retragerea increderii” o poate face doar parlamentul prin partidele care sustin guvernul.
    Vorbele spuse „am hotarit sa le mai acord inca o sansa” nu pot fi sterse.
    Scuzele si explicatiile ca „atunci” nu a stiut ce poate face dna Dancila, sint glume.

  11. Domnule Stanomir, în afara unei pertinente analize a stării politice actuale a României, trebuie să remarcăm și mojicia care s-a instalat în spațiul public al României. Cele două personaje penibile care se manifestă în fruntea României nu numai că sunt lipsite de orice cultura generală, ca să nu mai vorbesc de cultură politică dar sunt totalmente lipsite de educație sau cum se spune de cei șapte ani de acasă. Gestul Vioricăi Dăncilă de azi este sub orice critică. M-am ferit special să folosesc pronumele de politețe pentru că am considerat că ar fi o insultă adusă definiției acestu apelativ

  12. toate se fac / s au facut pas cu pas. un analfabet (ceausescu) a intarit aparatul represiv (militie si securitate) si a ingenuncheat o natie. analfabetii (militie si securitate) trebuie readusi unde le e locul, flacai cu muschi dar minte putina, platiti sa apere cetateanul, si nu sa se autointituleze „intelligence” sa si faca academii si afaceri pe banii statului. KWI s a dat cu bicicleta, a stat in vacante si a batut drumul sibiului pina ce niste creaturi primitive (dragnea, tariceanu & lacheii) i au furat patul de la cotroceni. in acest punct, doar cetatenii lucizi si onesti (citi vor mai fi ramas) mai pot (inca) schimba ceva

  13. Am auzit diversi destepti spunind ca Iohannis e in vacanta mereu. Zic, asa o fi, ia sa vad. Si am inceput sa caut. Dupa citeva zeci de sesizari ale CCR si reintoarceri de legi in parlament de catre Presedintie m-am lamurit si m-am oprit, Omul e de-o inactivitate crunta, clar. In loc sa iasa zi de zi si sa se injure cu cineva, dupa modelul activului Base, el sta si analizeaza legi. Pai d-asta l-am ales noi? Precizare pentru cei cu senzorii de sarcasm defecti: e sarcasm.

  14. „Ceea ce nu era evident atunci pare să fi devenit clar, acum, pentru Klaus Iohannis.”

    Ah da, desigur! Iohannis ar fi trebuit să refuze nominalizarea, motivând: ” Dancila va fugi cu Dragnea în Israel să mute ambasada la Ierusalim”. Nu cred pe nimeni care spune că asta îi era clar în ianuarie 2018.

    • Iohannis este principalul responsabil pentru faptul ca o nulitate fara caracter si personalitate a ajuns in functia de prim-ministru. A nominalizat-o pe Dancila in deplina conostinta de cauza, nu se putea insela asupra incompetentei evidente a acesteia. Nominalizarea primului ministru e atributia sa, nu a lui Dragnea, el este cel chemat sa selecteze un candidat corespunzator si nu un om de paie. Faptul ca in aceasta alegere trebuie sa tina seama de interesele partidelor apte sa asigure o majoritate guvernamentala, pentru a evita o criza politica gratuita, nu il exonereaza de responsabilitate cu privire la calitatile minime pe care trebuie sa le indeplineasca un primul ministru. Dezertarea sa poate fi explicata prin lasitate, timiditate, comoditate, plictiseala sau calcul politic. Dar chiar si daca a decis sa se spele pe maini ca Pilat, e oricum mult mai vinovat decat Dragnea, care nu are nici o responsabilitate constitutionala in legatura cu aceasta alegere.

      • Reiau ce am scris ceva mai jos:
        „E adevărat, nimic nu îi recomanda pe Tudose sau Dancila pentru onoranta funcție de demnitar al statului, dar asta e relevanța celui ce face propunerea. Cel care o aprobă sau nu, trebuie să aducă argumente împotriva desemnării respective.”
        Coroborând cu situația existentă pe harta indicilor electorali și cu obligația sa de a se consulta cu partidele parlamentare, Iohannis avea doar șansa unei întârzieri a desemnării, dar nu a blocării numirii unei alte boace de-a lui Dragnea. Nu era Dancila, era Vasilescu… sau Carmen Dan, ca să amintesc doar nume de care am auzit.
        Obligativitatea consultării îi oferă președintelui informație privind candidatul cu cele mai mari șanse pentru obținerea investirii, parlamentul fiind decidentul final. Iohannis a avut de ales între două nume, alternativa fiind propunerea pmp. Da, pentru a-i băga bețe în roate lui Dragnea îl putea propune pe celălalt și să îl mențină pe Tudose la Victoria. Ar fi fost un glonte irosit însă. O euforie de moment.
        Obișnuiți cu „jucători”, am fi savurat înfrângerea temporară a lui Dragnea și am fi dormit satisfăcuți vreo două nopți că Iohannis „nu a dezertat”, dar ne-am fi trezit în cele din urmă cu o altă Dancilă. Despre care, chiar Dragnea ar fi spus ulterior că n-a fost alegerea sa, ci a lui Iohannis.

      • Ah, uitasem, poate cel mai important :
        În PSD s-au văzut fisuri. Încă nu sunt rupturi, dar tendințe centrifuge sunt deja evidente. Un refuz al lui iohannis ar realizat o coeziune intre diferitele aripi, toți resimțindu-l ca pe un afront împotriva lor, nu doar al lidetului slăbit. Acceptarea lui Dancila i-a oferit doar o victorie de moment lui Dragnea, cu care acesta, iată, încearcă marea cu degetul. Dar cum vor urma și alte eșecuri, nici realimentarea dimensiunilor nu va întârzia.

  15. Dragnea si mafia din partidul lui distrug, violeaza si jefuiesc ce a mai ramas din tot mai anemica Romanie. Dar asta nu e ceva nou sau surprinzator. Toti cei care au guvernat Romania din 1990 incoace au procedat la fel.

    Marea deceptie e Iohannis, de la care asteptam respectarea stricta, in stil nemtesc, a regulilor jocului, ordine si disciplina de-ar fi sa piara lumea, fiindca victoria PSD-ului la ultimele alegeri e un FAPT si, oricit ar fi de neplacut, trebuia acceptat. Asa cum Hirohito a acceptat „inacceptabilul” (capitularea neconditionata dupa Hiroshima si Nagasaki) „, suportind insuportabilul”. Si un pic de minte mai asteptam, ca e fizician, nu cofetar sa calce in strachini de cite ori iese in public.

    A folosit la ceva blocarea de catre Iohannis a accesului lui Dragnea la postul de prim-ministru prin tot felul de tertipuri si artificii politicianiste dupa victoria partidului acestuia in alegerile din decembrie 2016? Au contribuit contrele de politruc-anti-PSD ale lui Iohannis la consolidarea increderii romanilor in statul de drept si la intarirea convingerii ca votul lor are greutate refuzind sa accepte consecintele care decurgeau in mod natural din alegerile din decembrie 2016 (refuz la care i s-a alaturat toata pretinsa elita intelectuala si democratica din Romania – care doar cu asta se indeletniceste de vreo trei decenii, refuza sa accepte rezultatele alegerilor cind nu-i convin) sau, mai recent, tratind bascalios, cu zimbet dispretuitor si suveran solicitarea a 3 milioane de cetateni de a se organiza un referendum?

    Iohannis si aliatii lui au gresit. Dragnea trebuia lasat sa guverneze, sa-l vada lumea ce ii poate capul si sa cada, mai apoi, de cit mai sus. Ca sa fii sigur ca isi rupe gitul si ai scapat definitiv de el.

    Uitindu-ne inapoi la perioada trecuta de la ultimele alegeri generale, vedem, multumita si maiestriei lui Iohannis („It takes two to tango”), asa:
    – Dragnea e numit „penal” si e tinut intr-un sah etern de peste un an. Nici la puscarie, nici in fruntea guvernului, dar lasat sa dirijeze totul din spatele scenei. Ca Al Capone – caruia sistemul juridic corupt ii oferea achitare dupa achitare (zeci de inculpari, nici o condamnare).
    – un sir de oameni de paie sub-mediocri pe care Dragnea i-a facut prim-ministri daca lui nu i s-a permis sa ocupe postul mult rivnit
    – guverne de citeva luni, instabilitate, haos, brambureala, inconsistenta, amatorism, dezordine, impresia deprimanta de stat in deriva
    – toti vorbesc despre TARA, devin solemni cind se cinta imnul (si ii vede lumea), dar faptele demonstreaza ca nu se gindesc decit la ei insisi si la afacerile lor cu bani publici
    – un presedinte frustrat care – desi ales prin vot popular, din cauza unei constitutii proaste are doar putin mai multa putere decit un presedinte decorativ ales de parlament – nu se impaca deloc cu putinele grade de libertate pe care le are si deseori ii „aluneca piciorul”.

    Rezultatul e ca:
    1. lucrurile merg prost in tara; nu exista nici un partid si nici macar un singur om politic adevarat in Romania.
    2. romanii pleaca cu milioanele din Romania, iar dintre cei ramasi nimanui nu ii mai pasa de ce se intimpla, increderea in sistemul politic fiind iremediabil pierduta.
    3. ce vedem noi vad si altii din afara, in primul rind vecinii
    4. exista un proverb arabesc care zice ca: „A falling camel attracts many knives.”.

    • „Iohannis si aliatii lui au gresit. Dragnea trebuia lasat sa guverneze, sa-l vada lumea ce ii poate capul si sa cada, mai apoi, de cit mai sus. Ca sa fii sigur ca isi rupe gitul si ai scapat definitiv de el.”

      Sorry, dar chiar asta i se impută lui Iohannis: că i-a permis lui Dragnea să guverneze. Prin interpuși, e drept, dar Dragnea era, din scoarță în scoarță, depozitarul unic al strategiilor guvernamentale. Oficial, tocmai Constituția României îl împiedica să ție și formal frâiele executive, nu Iohannis.
      Prin nominalizări precum cele ale lui Tudose, Grindeanu sau Dancilă președintele Iohannis a acceptat de fapt „inacceptabilul”, neavând la îndemână niciun motiv de refuz, precum în cazul Shhaideh. E adevărat, nimic nu îi recomanda pe Tudose sau Dancila pentru onoranta funcție de demnitar al statului, dar asta e relevanța celui ce face propunerea. Cel care o aprobă sau nu, trebuie să aducă argumente împotriva desemnării respective. Ce sa fi zis Iohannis: nu o desemnez pe dna Dăncilă pentru că e aleasă de români să-i reprezinte în PE?! Sau pentru că are o coafură neobișnuită?!

      • „Oficial, tocmai Constituția României îl împiedica să ție și formal frâiele executive, nu Iohannis.”

        Dar nu il impiedica sa fie presedintele Camerei Deputatilor?! Imi spui unde sa ma uit in constitutie ca sa inteleg si eu chestia asta?

        Nu urmaresc cu mare atentie circul politic romanesc, insa eu parca-mi amintesc ca Iohannis l-a avertizat public sa nu se autopropuna prim-ministru fiindca el nu va accepta niciodata un „penal”.

        Apoi, de peste un an e tot investigat si chemat la DNA pentru fleacuri, dar nu se intimpla si nu se va intimpla nimic in urma acestor anchete, scopul fiind, se pare, doar intretinerea imaginii de „penal”.

        Eu sint sigur ca Dragnea e un penal, dar nu vad nici o ancheta care sa tzinteasca averea uriasa pe care a facut-o din salariul lui de bugetar in doar citiva ani. Si cred ca stiu de ce nu se va sapa niciodata in directia asta: fiindca e riscant, fiindca nu stii peste ce/cine dai sapind, fiindca la fel ca el sint toti „politicienii”, „jurnalistii”, „anchetatorii”, „judecatorii”, „generalii din servicii”: niste mari imbogatiti peste noapte.

        Averile au doar 3 surse: mostenire, propria munca si creativitate, furtul. Uita-te la „politicienii”, „jurnalistii”, „anchetatorii”, „judecatorii”, „generalii din servicii” putrezi de bogati de azi din Romania si spune-mi care dintre astia si-au mostenit averile, ca de munca si creativitate nu e serios sa vorbim.

        Adrian Nastase e o exceptie glorioasa, stim ca el a mostenit miliardul de dolari de la matusa Tamara. Dar restul?

        • @cel de mai sus,

          Constituția României face la articolul 105 trimitere la o lege organică, ce stabilește incompatibilități în exercitarea funcției de membru al guvernului. Legea respectiva este 90/2001 care la articolul 2 spune:
          „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1).”

  16. Noroc că vin alegerile astea și a mai ieșit și prezidentul prin curte! Problema cea mare e că dacă Dragnea se apucă de scris cărți prin pușcărie, rămîne bietul Iohannis fără obiect în campania electorală, iar noi fără șansa de a vedea cum arată România lucrului bine făcut. Cel mai bun președinte pe care ar putea să-l aibă România, după cum ne spunea Băsescu, a fugit cu banii în Costa Rica, actualul se plimbă cu bicicleta și Dragnea îi dezumflă pe furiș cauciucurile, oamenii se pregătesc să plece în vacanță iar inflația se ia la întrecere cu roboru’ ca să vadă care cîștigă Cupa Crizei. Deocamdată problema presantă e Ierusalimul, încălzirea globală și discriminarea femeilor lui Dragnea, dacă le rezolvăm p-astea, restul merge de la sine.

  17. Tentativele disperate de acaparare a supremaţiei şi puterii absolute de către şobomanul Dragnea şi TBC-iştii săi ( Tâlhari, Bandiţi şi Criminali) este evidentă şi pentru ultimul muritor de pe aceste pşlaiuri.
    Această congregaţie funestă care a obţinut puterea într-un mod incalificabil este atât de încrâncenată şi discreţionară încât ar fi capabilă să arunce Mamonia- aşa îi spun eu României actuale !- în aer, s-o dezintegreze fără să clipească, neconcepând să fie trasă la răspundere şi sancţionată de Justiţie.
    Forţă a întunericului, congregaţia care deţine puterea în ţărişoara noastră constituie un pericol extrem împotriva căruia trebuie mobilizată toată suflarea şi acţionat hotărât cu toate mijloacele legii.
    Dacă nu vom înţelege acest deziderat imperativ şi nu vom acţiona cu toate forţele de care dispunem, praful şi pulberea se va alege de viitorul nostru. Aşa să ne ajute Dumnezeu !

  18. Ma tem ca autorul se imbata cu apa rece. In opinia mea chestiunea a mult mai prozaica. Iohannis aspira probabil la o sinecura la varful UE. Oentur asta trebuie sa se ia de gat cu „iliberalii” cand acestia se ating de vacile sfinte ale corectitudinii politice. La o adica si daca nu se alege cu sinecura bruxelleza, pentru mandatul 2 trebuie sa se afle in conflict deschis cu PSD si cu Dragnea. Deci oricum am lua-o e singura optiune.

    Daca Iohannis chiar ar fi fost un idealist gata sa se ia la tanta cu cleptocratia PSD-ista avea pana acum nenumarate sanse sa respinga macar ultiemle doua propueri de premier PSD. Cucoana asta e chiar mai penibila ca raposatul Tudose. Ce ari fi putut fi mai haios (sicat se poate de adevarat!) decat sa o respinga pe motiv ca e tampita si incapabila sa ocupe o asemena demnitate?!

    Iohannis insa nu e deloc cavalerul neinfricat calare pe un cal alb. El e doar raul mai mic. L-am votat in turul II din 2014 si foarte probabil ca-l voi vota cu aceeasi lipsa de entuziasm si in turul II din 2019 pentru ca e o optiune mai putin dezastruoasa ca Ponta in 2014, respectiv ca madam Pandele (sau pe cine o mai scoate PSD-ul din basca) in 2019. Insa nu trebuie uiitat nicio clipa ca Iohannis e o creatura versatila care nu a ezitat sa joace rolul gretos al „solutiei Iohannis” ca prim-minsitru prezumptiv al presedintelui de o noapte, Mircea Geoana, la prezidentialele din 2009. Nu in ultimul rand e amestecat in povesti nebuloase cu proprietati ahizitionate in mod dubios.

    Din nou, nu cred deloc ca ar fi o confruntare de principii, ci pur si simplu neamtul a inceput sa se descurce prin mlastina politcii dambovitene.

    • Faptul că „a început să se descurce” e un lucru bun pentru un al doilea mandat.
      Nimeni, dar absolut nimeni, nu se naste președinte. Iar stagiatura e un concept universal.

    • Pai, nu stim daca aia cu care ne comparam, politicieni EU si de pe alte plaiuri manoase, pastoresc vacile sacre nu din convingere, cat din acelasi tip de oportunism. Eg – alde Merkel i-a vrut pe imigranti din umanism, ori fiindca a fost mereu complexata de Obama si voia musai Nobelul pentru pace? Nici nu vom sti pentru 90% din acestia. Si e fundamental irelevant ce crede in privata lui un politician, atat timp cat face cevace alegatorii lui privesc pozitiv. Iar vacile sunt (inca) realmente sacre la nivel de votant majoritar. Cum au aparut ele, cat de sacre sunt in realitate (care va fi fiind aceea) e alta discutie. Si multi dintre politicienii EU si de-aiurea au fost alesi de catre unii alegatori cel putin pe principiul raul cel mai mic. Asta e, regulile jocului se aplica.

  19. Nefericit contratimp: Când manifestau oameni împotriva acceptării de carte președinte a V Dăncilă ca prim ministru, președintele a tăcut și a acceptat imediat. (Gurile rele spun că se grăbea să plece nu știu unde, într-o mini vacanță.) Acum, când el cere demisia V Dăncilă, ce va face strada? Îl va susține sau va pleca în vacanță?
    Dacă ar fi vorba numai despre domnia sa, ar fi ușor de anticipat reacția străzii. Din păcate, e în joc mult mai mult.

  20. Una e sa nu faci bine, ca nu stii sau nu poti, alta e sa faci de-a dreptul, rau!
    „Cu filosemiti ca Dragnea si Dancila, nici nu mai e novoie de antisemiti”, spune Vladimir Tismaneanu, care cred ca stapaneste subiectul mai bine decat multi parerologi damboviteni…
    Cam asta e esenta problemei : actuala coalitie de la putere este, dincolo de incompetenta, de-a dreptul periculoasa!
    Presedintele Iohannis a facut exact ceea un om politic responsabil avea de facut!
    Mi se pare, deci, nu doar inutil, ci profund pagubos, sa ne apucam acum sa-i cautam motivele ascunse, obscure, sau de pura oportunitate personala, care l-ar fi motivat „de fapt”, ca doar stim noi mai bine, nu-i asa…?
    Inteleg ca e greu de conceput ca Iohannis sa fi cerut demisia PM doar din motive obiective, dar asa este, si ma explic pe f. scurt:
    1. Nu KI a inventat motivele! Incapacitatea PM este clara si incontestabila, deci periculoasa.
    2. Nu a mintit, si nici macar nu a exagerat, cand a spus ca guvernul este vulnerabilizat si colaborarea dintre administratiile statului neadecvata, din cauza PM.
    3. Last but not least, KI nu are nevoie sa inventeze conflicte ca sa fie reales Presedintele Ro, sau sef la Bruxelles!
    Problema nu e a lui KI, e a Romaniei!
    Oare, chiar am devenit masochisti???

    • Daca tu vrei sa treci cu vederea confuzua intre meditatii si actele false, afirmatia ca o hotarire a instantei, definitiva si irevocabila, din care a rezultat o condamnare, este un simplu „act administrativ”, ca el a spus „am hotarit sa le mai acord inca o sansa”, daca astea (si altele) sint usor de trecut cu vederea pentru un Presedinte fost aliat cu actualii guvernanti, atunci filozofelile tale sint pe linie „cine stie ce intelegeri face cu evreii!”
      Ce departe e 2012 :P
      Dar cind ai de ales intre Vadim si Iliescu, il alegi pe Iohannis; cu care am votat in turul doi, fara sa uit ce a facut.

      • VictorL, daca dvs aveti convingerea ca KI este un Presedinte corupt, mincinos si antisemit, nu inseamna ca cei care, ca mine, nu suntem de acelasi aviz, si il consideram SINGURUL politician responsabil al Romaniei de astazi, suntem contra dvs. Desi afirmatiile dvs sunt identice cu ale actualei coalitii de guvernamant, eu sunt numai contra lor, pentru ca stiu sa fac diferenta dintre sursa problemei si efectele sale colaterale.
        Deci, eu cred in continuare ca KI nu are nevoie sa creeze diversiuni ca sa fie ales sau numit, in 2019, exact acolo unde va alege sa candideze, spre deosebire de Dragnea&co, care numai din diversiuni reusesc sa supravietuiasca de mai bine de un an, deci e vital pentru ei sa le creeze, ca sa alimenteze polemici in scopul distragerii atentiei de la esential : nu sunt capabili de guvernare!
        Eu mi-am expus o opinie, dvs nu sunteti de acord cu ea, care-i problema?
        Nimic neobisnuit intr-o democratie civilizata, in care oamenii discuta, se contrazic, evident, dar se respecta inainte de toate unii pe altii, indiferent de convingerile lor politice.
        Nu e necesar, deci, sa fiti nepoliticos ca sa pareti mai credibil, si nici asa de generos in acuzatii calomnioase care nu fac altceva decat sa va mareasca frustrarea… Va inselati, ca toti romanii care se incaiera intre ei „la comanda”, in privinta adevaratului adversar de combatut!
        Nimic constructiv nu se obtine asa, va asigur.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro