joi, decembrie 1, 2022

Recensământul la mijlocul fazei de înregistrare cu recenzori. Unde suntem și ce perspective sunt

Ne aflăm la începutul celei de a doua jumătăți a fazei de recenzare prin vizite ale recenzorilor în gospodării iar  datele și informațiile din prima jumătate a acestei faza permit construirea unui tablou  general al mersului operațiunilor, tablou  relativ departe  de așteptări și în vădit contrast cu masiva autorecenzare a populației în prima fază de recenzare. Este bine să precizăm de la început, vom pune față în față rezultate ale unui context care a depins fundamental de atitudinea și comportamentul  populației, la autorecenzare, cu rezultate care depind în primul rând de recrutarea și munca recenzorilor și de felul în care primăriile au organizat înregistrarea cu recenzori. Relatările din presă descriu o atitudine favorabilă recenzării în gospodării, continuând astfel atitudinea și comportamentul milioanelor de români care s-au recenzat până acum. Este vorba de revista  presei pregătită zilnic la Institutul Național de Statistică și distribuită membrilor Consiliului de Comunicare și Transparență al recensământului.

Datele folosite sunt cele publicate de Institutul Național de Statistică și cele transmise de institut în urma solicitării. Sunt date parțiale, aflate unele dintre ele în diverse faze de verificare, corectare și validare iar prudența se impune și în utilizarea lor și în formularea unor concluzii.

La sfârșitul zilei de joi 24 iunie, a 25-a zi de recenzare din cele 48 ale înregistrării în gospodării, erau recenzate 3 milioane persoane. Cele mai multe erau înregistrări finalizate și lor li se adăugau  un număr de chestionare care se aflau în faze de verificare, corectare, validare. Fiind vorba de chestionare completate de recenzori, ele vor fi finalizate prin contact al recenzorului pentru clarificarea problemelor și vor fi validate.  

Este cifra de 3 milioane locuitori recenzați o cifră mare? Nu, nu este mare, la o privire sumară,  dar ea trebuie apreciată într-un context mai larg. Demararea  înregistrării în gospodării a constituit un inevitabil  dificil  proces  în primele zile și chiar săptămâni. Două explicații pot fi aduse. Mulți recenzori s-au confruntat cu situații complexe în gospodării ținând de identificarea membrilor care au reședința obișnuită în locuința respectivă, multe persoane fiind plecate și locuind în alte țări pe durate diferite ori în alte localități din țară și ei pe durate diferite. Distincția dintre reședința permanentă, domiciliul, și reședința obișnuită, locul în care o persoană locuiește efectiv de cel puțin 12 luni,  nu este ușor de  detectat în multe situații. Capitolul consacrat Migrației interne și internaționale din chestionarul de recensământ nu este ușor nici pentru un recenzor bine instruit. Imensa migrație externă a românilor descrie o multitudine de situații în stabilirea reședinței obișnuite și punctele 2a-2k din capitolul menționat au tocmai menirea de  a stabili  situația reala a persoanei. Dificultățile au dus la abandonarea de către recenzori a misiunii în unele locuri chiar dacă retribuirea unui recenzor este generoasă (pentru un chestionar de populație indemnizația este de 7,5 lei iar pentru un chestionar de  locuință de 3,5 lei. Cu alte cuvinte,  la  înregistrarea a  100 de persoane în 40 de locuințe remunerația este de

(100 x 7,5) + (40 x 3,5) = 750+140=890 lei). Pe de altă parte, nici acum în marile orașe numărul recenzorilor nu este cel suficient. Situația are origini  în felul în care primăriile s-au ocupat din timp de recrutarea și instruirea recenzorilor. În plus, au existat exigențe tehnice  inevitabile de  armonizare  între tabletele recenzorilor si încărcarea informațiilor în sistem.

Vom înțelege mai bine ce înseamnă pentru recensământ cele 3 milioane de locuitori recenzați la domiciliu în primele 24 de zile  ale acestei faze dacă vom plasa datele alături de cele din faza autorecenzării. Figurile 1A și 1B oferă acest cadru. Sunt mai multe  constatări și observații care se pot  desprinde din date. Prima constatare este cea a unei înregistrări incomparabil mai mari în faza autorecenzării față de înregistrarea cu recenzor de până acum. O durată a înregistrării de 75 de zile în prima fază și de numai 24 de zile în faza actuală explică diferențele. Apoi, celelalte lucruri fiind egale, la județele cu valori de peste 60 la sută ale populației autorecenzate proporția populației înregistrate cu recenzor se referă la o populație nerecenzată în faza autorecenzării  mai mică și, cu ritmul modest de înregistrare cu recenzor din cele 24 de zile, proporția populației recenzate nu poate fi și ea decât  mai  mică. Este cazul îndeosebi al județelor Harghita, Ilfov, Covasna, Cluj, Brașov, Mureș, Sibiu, cu proporții  în jur de 10 la sută, la o medie de 16 la sută, și al  Municipiului București, purtător al  „coroanei‟ unei mizerabile proporții de 4 la sută. Pe lângă o proporție mare a populației autorecenzate, județele menționate au, cu unele excepții,  și un grad mai mare de urbanizare. Or, proporția populației înregistrate cu recenzor este mai mică tocmai în județele mai urbanizate. Se mai poate remarca în figurile 1A și 1B performanțele superioare la înregistrarea cu recenzor în județe cu grad ridicat și foarte ridicat al populației autorecenzate, Brăila, Botoșani, Vâlcea și alte câteva. Nu este altceva decât  rezultatul bunei organizări a operațiunilor în teren.

În legătură cu dimensiunea și proporția populației autorecenzate o precizare este necesară. Datele publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul fazei de autorecenzare indicau 8,9 milioane locuitori având CNP unic și validat, reprezentând 47 la sută din populația rezidentă a țării. Există însă un număr important de chestionare care conțin erori  la unul, doi sau trei indicatori din chestionar. Persoanele respective vor fi incluse în populația autorecenzată după operațiunile de verificare, corectare și validare. Erorile provin din dificultăți inerente în folosirea în premieră a recenzării online, neînțelegerea conținutului unor indicatori din chestionar, imperfecțiuni ale platformei de recenzare, grabă în completarea chestionarelor. Recenzările multiple sunt motivate în mare parte prin dorința celor care s-au autorecenzat  în primele zile de a opera corecturi ulterioare în informațiile trecute inițial în chestionar, după mai multă documentare și informare.

Persoanele având chestionare aflate faze de verificare,  corectare și validare vor fi incluse în populația autorecenzată la terminarea operațiunilor și, prin exercițiul pe care îl propunem, celor 8,9 milioane de persoane  autorecenzate  având CNP unic și validat  din comunicatul INS li se adaugă mai mult de 1 milion de persoane  dintre cele care au chestionare cu erori, populația autorecenzată ajungând astfel la peste 10 milioane locuitori, reprezentând 53 la sută din populația rezidentă estimată de INS la 1 decembrie 2021. Este o proporție mare, chiar deosebit de mare pentru o populație care a folosit în premieră o platformă de recenzare cu inerente dificultăți de operare, într-o țară aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în digitalizarea societății.  Datele din figura 1A țin cont de această majorare iar implicația majoră este reducerea  numărului populației care urmează a fi înregistrată cu recenzor.

Corelația dintre autorecenzare și înregistrare cu recenzor la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare economică, în figura 2,  este logică și relevantă: valorile mai mari ale autorecenzării în regiunile București-Ilfov, Centru și Nord-Vest au corespondent în valori mai mici ale înregistrării cu recenzor și invers, cazul celor 3 regiuni din Sud și al regiunii Nord-Est cu valori mai mici ale autorecenzării și valori mai ridicate ale populației înregistrate cu recenzor.  Să nu uităm că situația celei din urmă recenzări este fluidă, schimbări importante fiind așteptate în a doua perioadă a înregistrării cu recenzor.

În final, câteva observații asupra  recenzării de până  acum și a celei care va urma.  Populația recenzată până la 25 iunie este de 13,2 milioane, reprezentând 69 la sută din populația rezidentă a țării estimată de INS. Mai sunt de recenzat circa  5,8 milioane locuitori (s-ar putea să fie mai puțini dacă populația rezidentă a țării este inferioară celei estimate de Institutul Național de Statistică – 19 milioane). Se poate vedea în figura 3 că în aproape jumătate din județele țării gradul de recenzare este între 60 și 70 la sută și de evoluția recenzării în aceste județe depinde soarta întregului recensământ. Este vorba de actuala înregistrare cu recenzor. Unde este recenzarea mai scăzută?

Tabloul nu este uniform. Întâlnim județe cu recenzare mai redusă și la autorecenzare și la înregistrare cu recenzor – Caraș-Severin, Tulcea, Maramureș,  județe cu autorecenzare inferioară – Iași, Giurgiu, Dolj, Mehedinți, Maramureș, Neamț, Bacău, Ialomița, Vaslui, Suceava și județe cu înregistrare cu recenzor scăzută – Timiș, Satu Mare, Alba, la care se adaugă Municipiul București. Performanța  Capitalei la autorecenzare nu a fost printre cele mai mari  iar proporția populației înregistrate cu recenzor este derizorie – 4 la sută. Este bine să precizăm că recenzarea în actuala fază intră în responsabilitatea exclusivă a primăriilor (prevăzută în lege), lucru cunoscut și la cele 6 primării de sector de la București.

Evidențierea mai pregnantă a drumului pe care îl au de parcurs județele în  recenzarea care urmează  pentru a acoperi întreaga populație până la 18 iulie  este prezentată în figura 4,  cititorul putând  vedea nivelul actual al înregistrării cu recenzor și cel reclamat de recenzarea întregii populații (luată fiind în considerare populația autorecenzată). Va fi greu, enorm de greu pentru cele mai multe județe să treacă de la o înregistrare cu recenzor a populației în jur de 20 la sută astăzi la o recenzare de 50-60 la sută. Cu această perspectivă dramatică numai guvernul și alte instituții ale statului și administrațiilor locale pot schimba starea lucrurilor și intervenția este indispensabilă. Un recensământ național nu poate eșua în anul 2022. Măsurile care vor fi luate, felul în care vor fi aplicate și monitorizate vor constitui un mare test pentru Statul Român. Pentru Guvern, administrația centrală și locală, pentru întreaga societate românească. Recensământul este al populației României.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Rezultatele slabe ale recensamantului in Capitala la teren se datoreaza lipsei de implicare a directiei din primarii care raspunde de relatia cu asociatiile de proprietari. Adica mai curand nu raspunde la reclamstii pentru ca nu fac verificari pe teren si la orice situatie negativa semnalata citeaza din legislatie, si au rezolvat. Prin urmare, toti presedintii din toate asoc. de propr./chiriasi din blocuri anuntati prin primarie ziua cand vine cenzorul si pus anuntul la avizier. Cenzorul sa ia legatura cu presedintele asoc. si in ziua programata sa faca actiunea, toti sa fie acasa. La noi lipseste comunicarea si colaborarea dintre instit. statutului si multi isu banii degeaba. Apoi daca nu esti acasa la data respectiva, amenda.

  2. Am fost inițial recenzor dar am renunțat fiindcă am primit o groaza de locuințe care ziceau ca s- au recenzat și primiseră confirmare dar erau incomplete …s – a greșit ca nu s-au verificat cele online , ni le-a verificat noua acum. Lumea nu mai voia sa ne primească.Management prost…asta e

  3. Domnule Ghetau,

    personal cred ca sunteti mult mai avansat cu numaratoarea decat anticipati. Ati gasit 13.2 milioane. Cam astia sunt. De ce mai cautati inca 5.8 milioane? Vedeti dumneavoastra? Romania este o tara in care socialismul a invins, dar oamenii au plecat. Este normal.
    Pe ce se bazeaza estimarea ca ar mai fi de recenzat inca 5.8 milioane? Puteti explica aceasta cifra? Bineinteles, daca nu este un secret de stat, si intrebarea nu atenteaza la siguranta nationala.

    • Daca citeai articolul, ai fi aflat: ” Mai sunt de recenzat circa 5,8 milioane locuitori (s-ar putea să fie mai puțini dacă populația rezidentă a țării este inferioară celei estimate de Institutul Național de Statistică – 19 milioane).”

    • Empiric: din cercul meu de cunostinte, generatia parintilor sunt pensionari in tara toti, copiii (aproape toti cu studii superioare) sunt emigrati 90% (cativa au ramas fiind frugali si se descurca – cu mici ajutoare din strainatate). Nepoti foarte putini si deja integrati in sistemele tarilor adoptive.

  4. Tot legat de recensamant multi nu au complectat locuinta. Dar pentru cei care stau la bloc ele sunt asemanatoare ca spatiu si dotari. Si se poate completa direct de cenzor prin presedinte de bloc, acolo unde lipsesc, caci stie ce suprafata au gars., apart. 2-4cam. Ca chestionar, sunt multe intrebari si detalii care incurca si pana la urma sunt inutile. Nu cred ca avem acum mai mult de 16 -17 mil.de locuitori.

  5. ” Un recensământ național nu poate eșua în anul 2022.”
    Oare? La asa stat, asa recensamant. Tara sufera de coruptie si incompetenta generalizata.
    Elitele (cele adevarate) au fugit de mult din tara sau se pregatesc sa o faca. Cei mai competenti romani pot fi intalniti in domenii de varf doar in afara tarii. In curand Romania nu va mai fi in stare nici sa numere pe degete.

    E un dezastru, dar am dubii ca i-ar mai pasa cuiva.

  6. Am completat formularul atat pentru persoane cat si pentru locuinte.
    Am primit certificarea ca e corect si nr. pentru obtinere zi libera.
    Totusi, am primit vizita recenzorului care avea necompletate informatiile legate de locuinte. Degeaba am spus ca sunt toate completate. A trebuit sa o luam de la capat. Sistemul de recenzare e o pacoste.

  7. Si daca recenzorul zice ca nu te-a gasit acasa,dar el de fapt nu a venit? Sau il suni,stabilesti o zi si o ora cand sa vina si nu mai vine?

  8. In fapt, cercetarea statistica este una si realizarea unui recensamant axat pe realitatile actuale este alta. Intreg chestionarul trebuia mai simplificat, intrebari esentiale si fara detalii care se pot regasi la alte institutii publice. Realizat in forma continua nu pe doua categorii, persoana si locuinta, nu gospodarie. Pe gospodarie se face un recensamant agricol. Slaba comunicare intre primarii, recenzori, asoc.blocuri vechi ori noi. Sistemul on line cu multe lacune, fara feed back. Totul facut pe repede inainte, trebuia demult pregatit, comunicat, organizat.

Dă-i un răspuns lui Zambetul lui Ilici Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro