vineri, martie 29, 2024

Recensământul pe care îl facem

1. Autorecenzarea

2. Câtă populație a fost înregistrată pe județe și posibile origini ale diferențelor

3. Ce populație rezidentă ne va arăta recensământul?

4. Recensământul din anul 2022 – parte a viitorului țării

Autorecenzarea

Recensământul Populației și Locuințelor (RPL)  aflat în desfășurare se află astăzi (24 martie) în a 11-a zi de recenzare prin metoda accesării de către populație a platformei de recenzare și completarea online a formularelor Persoană și Locuință. Astăzi numărul persoanelor înregistrate ajunge la 1,5 milioane. Autorecenzarea se desfășoară într-un ritm apreciat de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS) ca fiind cel dorit pentru atingerea unei proporții ridicate a populației recenzate la sfârșitul acestei faze de auto-înregistrare, 14 martie – 15 mai. O astfel de proporție  va așeza pe un făgaș extrem de favorabil desfășurarea fazei de înregistrare prin metoda tradițională – cea a vizitei recenzorului în gospodării și completarea formularelor prin interviu direct (16 mai-17 iulie). Și această fază va avea însă o mare noutate, recenzorul va completa varianta electronică a formularelor folosind tableta. El va avea stocate în tabletă harta sectorului de recensământ cu delimitarea acestuia ca străzi și număr de locuințe, însemnând și o populație aproximativă pe care va trebui să o recenzeze. În tabletă vor fi și unele informații asupra locuinței din surse administrative, ca și informații aproximative asupra  numărului de persoane din locuință, pentru a facilita organizarea și munca recenzorului. Acest demers este utilizat cu prevederi foarte bine precizate în documentele legislative asupra caracteristicilor persoanei înregistrate în toate țările Uniunii Europene la recensămintele din jurul anului 2020. Mai mult, sunt unele țări în care înregistrarea populației și locuințelor s-a efectuat aproape în întregime folosind registre administrative și baze de date, completate cu doar câteva caracteristici obținute prin autorecenzare. Noi mai avem de parcurs un drum lung pentru a ajunge la astfel de proceduri și performanțe. O vom putea face la următorul recensământ daca guvernanții vor fi  capabili să armonizeze și să perfecționeze tehnic numeroasele registre administrative și baze de date (unele fiind  până nu de multă vreme considerate doar de ″uz intern” al ministerelor și instituțiilor centrale și locale). Norocul a venit din progresul forțat al digitalizării determinat de rigorile impuse de pandemie.


caseta 1

Despre maeștri ai manipulării și intoxicării

Recensământul nu este lipsit de pericole. O atmosferă socială normală, fără evenimente neprevăzute de natură diferită, este cea favorabilă unei operațiuni de anvergura recensământului, operațiune care privește întreaga populație a țării. Întotdeauna vor fi oameni suspicioși, mai ales când pe rețele de socializare își fac loc oameni lipsiți de onestitate ori chiar ticăloși, maeștri în dezinformare.
Chiar în a treia zi de recenzare  pe WhatsApp circula următoarele informații:

Recensământul, în loc să încurajeze oamenii să  spună câți suntem în mod real, ca să nu se mai poată falsifica statisticile și  alegerile, vine cu sancțiuni  contravenționale. Riști 5000 de lei  dacă refuzi să spui câte locuințe nelocuite ai, câte capre, câte înțepături cu seruri experimentale ai făcut, de ce nu le-ai făcut, ce taxe și impozite nu ai plătit, de ce nu îți ții banii în bănci, ca să poată fi blocați oricând etc. Reglementarea e odioasă. Contestați-o. Nu completați nimic online – datele voastre cu caracter personal vor putea fi din nou furate/piratate online. Nu completați decât formularul tipărit, pe care vi-l prezintă un recenzor oficial abilitat. Detalii, altă dată”.

Este o înșiruire de neadevăruri flagrante, viclean și perfid prezentate. Am recunoscut stilul din alte două mesaje anti-românești ce mi-au fost semnalate de prieteni. Se vede că vin de la profesioniști ai dezinformării și manipulării, bine antrenați, cu state vechi în domeniu. Ei îndeamnă populația să nu se recenzeze online și să aștepte faza de înregistrare cu recenzor (16 mai -17 iulie), precizând că detalii asupra acestei faze vor veni altă dată.

Vom trăi și vom vedea cum se întinde murdăria lor, abjecții similare cu cele din mizeria de mai sus vor fi cu certitudine pregătite și răspândite și la înregistrarea cu recenzori. Probabil, vor  cere oamenilor, printre altele,  să nu spună recenzorului CNP-ul, mințind din nou cu aceeași nonșalanță și perfidie.

La recensământ nu se înregistrează venituri ale populației, conturi bancare. Se înregistrează locuințele, la toate recensămintele din Europa, ele constituind o parte importantă a bogăției naționale a țării, care trebuie cunoscută. Ceea ce contează în mod prioritar este dotarea locuinței cu echipamente electrocasnice, sistem de încălzire, gaze, alimentare cu apă și canalizare și alte dotări pentru a cunoaște condițiile de locuit ale populației. Dacă cineva și-a făcut prin trudă și sacrificii una sau două locuințe pentru a  le închiria, neavând ori chiar având o altă sursă de venit, de ce ar dori s-o „ascundă”?

Datele de recensământ nu ajung la nici o autoritate fiscală, bancară, financiară, sanitară.  administrativă, electorală, politică ori   de creștere a caprelor.  Formularul electronic devine imediat anonim, CNP-urile „… sunt înlocuite, printr-un proces ireversibil, în urma recenzării de către coduri generate în scop statistic (identificatori statistici unici) pentru a elimina complet posibilitatea identificării persoanelor recenzate” (site-ul INS, Întrebări frecvente).

 Rezultatele publicate vor ajunge la toate autoritățile menționate, inclusiv la cei care se ocupă de creșterea caprelor, dacă vor fi interesați de populația țării ca și consumator.

Nu numai murdar, abject!

Pe site-ul Institutului Național de Statistică pot fi găsite toate informațiile despre recensământ și 100 de întrebări cu răspunsuri (la Întrebări frecvente) (https://www.recensamantromania.ro/).

Cred că s-ar cuveni ca presa centrală și cea locală să informeze populația asupra unor astfel de dezinformări și intoxicări, demontându-le.

O întrebare rămâne însă: ce fel de societate poate produce astfel de nemernici?

              Comportament iresponsabil față de recensământ se întâlnește însă și la case mari, nu numai la nemernici. La recensământul din anul 2011 o personalitate politică importantă în acea vreme, deputat,  Președinte al  Consiliului Național al unui important partid politic, aflat în opoziție, ne spunea că „Obligativitatea declarării CNP-ului este o măsură scandaloasă care anulează practic securitatea datelor personale si oferă PDL un grup masiv de alegători virtuali numai buni de înviat la alegeri”. Și adăuga  „Prin urmare, nu UE ne cere sa facem recensământ cu CNP, ci frica PDL că pierde puterea și inclinația naturală de a găsi noi metode de a fura identitățile oamenilor și de a înșela democrația”, pentru a termina cu un veritabil îndemn public la refuzarea recenzării: „În aceste condiții, fac un apel către toți concetățenii de a se proteja singuri în fața acestui abuz prin refuzul de a-și declara Codul Numeric Personal”. Această persoană a fost Prim-ministru al României înainte de recensământ.

Sub-înregistrarea de la recensământ a fost  egală, prin simplă coincidență,  cu ce ne spunea fostul Prim-ministru: „Astfel că, un eventual eșec al schemei piramidale 1 milion de voturi din scrisorelele pierdute ale domnului B (VG), va putea fi compensat de P…(VG)”

Sub-înregistrarea importantă de la recensământul din anul 2011 a provenit și din astfel de declarații iresponsabile.


              Autorecenzarea a evidențiat în primele zile unele inerente dificultăți în folosirea platformei. Probabil, această nouă tehnologie folosită în țara noastră (elaborată de specialiști ai Băncii Mondiale și ai Institutului Național de Statistică) nu este încă de perfecțiunea celor din alte țări iar eventuale intervenții de ameliorare se pare că nu sunt acum posibile, putând afecta întregul proces de autorecenzare. Utilizatorul poate însă folosi informații de orientare prin Call Center-ul de pe site-ul INS sau la adresa de email de pe același site la care se pot solicita informații. Utilizatori ai platformei au apreciat, în presă,  autorecenzarea ca fiind „relativ simplă”.

              Este greu de conturat tabloul autorecenzării în zilele și săptămânile care vin. Există o tendință de majorare a numărului celor recenzați pe zile și explicația s-ar putea găsi în faptul că multe persoane au dorit să se documenteze/informeze  mai întâi asupra conținutului formularelor  de recensământ  și instrucțiunilor de înregistrare pe platforma de recenzare, instrucțiuni   prezentate detaliat pe site-ul Institutului Național de Statistică. Informațiile numeroase apărute în presă asupra recenzării  au avut și au și ele un rol  important de informare asupra folosirii platformei de recenzare,  stimulând înregistrarea. Dacă numărul celor autorecenzați s-ar menține la circa 100 de mii pe zi, s-ar putea ajunge la încheierea fazei, la 16 mai,  la o proporție teoretică de o  treime din populația  țării recenzată. Proporția va consemna  un interes considerabil al populației pentru recenzare și va asigura un climat favorabil și faza înregistrării cu recenzor.    

Câtă populație a fost înregistrată pe județe și posibile origini ale diferențelor

O privire rapidă asupra distribuției județelor după numărul persoanelor recenzate la 1000 locuitori la sfârșitul celei de-a 10-a zi de recenzare (23 martie), în  figura 1,  evidențiază predominanța județelor având între 50 și 60 de locuitori recenzați. S-ar putea spune că s-a realizat o anumită omogenitate în auto-înregistrare. Sunt însă 9 județe cu valori mai mici  de 40 – Vaslui, Suceava, Tulcea, Dolj, Harghita, Caraș-Severin, Bacău și, mai ales, județele Giurgiu și Mehedinți, având  doar 32 și 26 locuitori recenzați la 1000 locuitori.  În fruntea clasamentului se află județele Botoșani, Brașov și Ilfov, cu valori apropiate de 80.  În Capitală erau 62.  Cu valori în jur de 60 persoane recenzate se află județele Cluj, Teleorman, Neamț, Covasna, Constanța, Bistrița-Năsăud, Vrancea.

Tentativa de a identifica factori explicativi ai diferențelor nu găsește mult suport în ceea ce știm în acest stadiu al recenzării. Putem însă găsi un context  social care le poate motiva într-o anumită măsură. Este vorba de gradul de urbanizare a județelor. Populația urbană are un nivel de educație mai ridicat decât cel al populației rurale, venituri mai mari, frecvență mai mare a unor ocupații din domeniul IT, dotare mai bună cu  echipamente de comunicare. Figura 2, în care județele sunt plasate alfabetic după gradul de urbanizare și participarea la autorecenzare,  aduce concretizarea influenței mediului social. Corelațiile sunt evidente, privind nivelul celor doi indicatori. Pe de o parte, număr de persoane recenzate (la 1000 locuitori) considerabil mai mare  în Capitală și în județe cu grad mai ridicat de urbanizare – Brașov, Cluj, Constanța, Maramureș, Sibiu, Timiș, și număr net inferior în județele cu grad mai scăzut de urbanizare – Giurgiu, Călărași, Buzău, Bistrița-Năsăud, Bacău,  Argeș.

Sunt câteva excepții de la regulă, județele Botoșani, Neamț, Teleorman, cu grad relativ redus de urbanizare și proporții comparativ mari ale recenzării populației. Județul Ilfov, având doar 47 la sută populație urbană și printre cele mai mari proporții de populație recenzată la 1000 locuitori (77), își manifestă și aici statutul său particular conferit de  marile particularități demografice, economice,  sociale, edilitare. Pentru județele Botoșani și Neamț, cu grad mic de urbanizare și proporții mari ale populației recenzate, o sumară investigație la INS a oferit răspunsul: în cele două județe și la nivelul Consiliului județean și la cel al Direcției de statistică a existat și există o foarte bună organizare și supervizare a desfășurării  recensământului cu ecouri pozitive din partea populației. Probabil, și în cazul județului Teleorman lucrurile sau la fel. Este de admis că aceste proporții ridicate de înregistrare în județe cu grad mic de urbanizare s-au realizat și se realizează prin buna organizare a autorecenzării-asistate dar și prin interesul populației pentru recensământ.

Ce populație rezidentă ne va arăta recensământul?

După datele Institutului Național de Statistică populația  rezidentă  a țării era  la începutul anului 2021 de 19,2 milioane locuitori. La această cifră s-a ajuns plecând de la populația de la recensământul din luna octombrie 2011 și introducând datele asupra mișcării naturale și migrației externe cu schimbare de reședință de la data recensământului până la 1 ianuarie 2021. Calitatea celor două componente a determinat și calitatea cifrei menționate. Componenta naturală, numărul de născuți vii și de persoane decedate, este de calitate neîndoielnică. În ceea ce privește migrația externă, lucrurile sunt complicate. România nu a avut și nu are un sistem de înregistrare a numărului de emigranți plecați în alte țări pentru o perioadă de cel puțin 12 luni,  pentru a fi excluși din populația rezidentă, potrivit standardelor statistice ale Uniunii Europene. Datele pe care le folosește INS sunt cele de la Eurosat și de la institutele naționale de statistică din celelalte 26 de țări.  Nu toate aceste țări au date complete ca acoperire a datei  de naștere a imigranților din România (pentru a determina vârsta), a duratei de ședere în țările respective și localitatea din România de unde au venit.  De aici și dificultățile INS în determinarea numărului anual al populației rezidente (la începutul și la mijlocul anului). Cifra menționată poate fi considerată o estimație, la nivel național. Nu avem date asupra numărului populației rezidente pe localități și ne putem întreba ce planuri de dezvoltare s-au elaborat și se elaborează  la nivel de localități și județe.  

Un recensământ bine efectuat, cu interes și participare masivă a populației, ne va oferi date corecte detaliate asupra populației rezidente pe localități, împreună cu structurile acesteia pe sexe, vârste, nivel de educație, participare la activități economice. Este posibil ca numărul populației rezidente să fie diferit de cel estimat de INS.  Cât de mult, o vom putea ști numai după un recensământ  bine efectuat, cu participare masivă a populației. Este recensământul locuitorilor României și al condițiilor lor de locuit. O impecabilă  oglindă a societății românești în anul 2022.

În figura 3 poate fi examinat modul spectaculos în care populația rezidentă a țării s-a schimbat ca mărime și structură pe sexe și vârste după anul 1990. Schimbările sunt dramatice. Numărul populației la fiecare vârstă este reprezentat prin segmente orizontale, în mii locuitori  (scara orizontală). Sunt marcate marile deformări ale structurii pe vârste  provenite din variații de mare amplitudine ale natalității în timp: A și B- natalitatea scăzută din anii Primului și celui de Al Doilea Război Mondial; C – natalitatea în declin considerabil din anii 1957-1966, survenită după adoptarea unei legislații foarte permisive asupra întreruperii sarcinii, importată de la Moscova; D – natalitatea ridicată și oscilantă din anii 1967-1989, în condițiile unei legislații foarte restrictive  asupra întreruperii sarcinii; E –  natalitate în declin masiv în prima jumătate a anilor 1990 urmată de relativă stabilitate la un nivel scăzut.  Aceste mari variații ale natalității înseamnă mai variații în structura pe vârste a populației, cu efecte demografice și economice negative în timp. Se poate vedea maniera in care marile deformări, păstrându-și caracteristicile, avansează dinspre baza piramidei spre vârful piramidei în timp, prin înaintare în vârstă,  locul lor fiind luat de generațiile mici venite pe lume după anul 1989. Reducerea lățimii piramidelor, a suprafeței lor, este expresia reducerii numărului populației. Se mai poate observa majorarea numărului populației vârstnice, spre vârful piramidei, prin creșterea speranței de viață și ajungerea la aceste vârste a unor generații mari din trecut. În sfârșit, privind populația feminină și cea masculină se remarcă un număr apreciabil mai mare al primei populații la vârstele avansate, femeile având o speranță de viață mai ridicată decât cea  a bărbaților. Ce ne va arăta piramida vârstelor  populației de la recensământ? Este un mare semn de întrebare. 

Recensământul din anul 2022 – parte a viitorului țării

De ce acest recensământ are o importanță particulară pentru țara noastră? ? Iată câteva argumente. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență România are în acest deceniu o șansă unică de a ieși din  stadiul de țară în curs de dezvoltare în raport cu cele mai multe dintre Statele Membre ale Uniunii Europene. Țara are la dispoziție, prin proiecte, mai multe zeci de miliarde de euro care o pot transforma radical în acest deceniu și în cel care va veni în ceea ce privește  infrastructurile rutiere și feroviare ajunse în stare jalnică prin incompetența și corupția celor care au guvernat țara după anul 1989. Se vor putea realiza ample lucrări de canalizare, aprovizionare cu apă de calitate, extinderea rețelei de gaze, construirea de drumuri comunale și locale. Câteva mari spitale regionale se află în faze de finalizare a studiilor de fezabilitate, amplasamente și chiar demarare a construcțiilor. Rețeaua școlară va putea fi modernizată. Punerea în practică a acestor proiecte va fi făcută de populația țării, de cea în vârstă de muncă îndeosebi. Recensământul ne va oferi date și informații actualizate asupra dimensiunii acestei populații, structura ei pe sexe și vârste, după nivel de educație și chiar după ramurile economiei naționale și ocupații. Toate acrește date vor fi nu numai la nivel național, ci și pe localități, ceea ce acum nu avem. Populația în vârstă de muncă a fost și este și ea în declin prin migrație externă masivă și generațiile mici care au intrat în ea în context de scădere a natalității. Există deja penurie de forță de muncă în unele sectoare și activități. Cunoașterea acestei populații devine astfel și mai importantă pentru dezvoltarea economică și date la zi detaliate sunt esențiale. Populația feminină are în țara noastră  rate de participare la activități economice în afara gospodăriei sub valorile medii din Uniunea Europeană, prin stadiul de dezvoltare a țării și profilul ei economic, și cunoașterea structurilor acestei populații este esențială pentru atragerea ei în activități economice. Din altă perspectivă, cunoașterea mărimii și structurii pe sexe și vârste a populației vârstnice este indispensabilă pentru croirea unor programe care vizează nivelul de trai ale acestei populații, asistența medicală ca specialități și rețea. Populația de vârstă școlară a cunoscut o reducere dramatică dar sunt încă multe școli cu dotări depășite, fără facilități de pregătire și servire a unei mese calde,  fără spații adecvate de activități după școală. Nu mai vorbim de starea creșelor și grădinițelor, domeniu neglijat constant de guverne și autorități.  Toate aceste aprecieri nu sunt decât o prezentare sumară  a importanței rezultatelor recensământului în contextul demarării proiectelor din PNRR. Dacă aceste caracteristici le combinăm cu cele ale locuințelor și condițiilor de locuit orizontul nevoilor în gospodărirea localităților devine și mai mare.

Pot avea rezultatele recensământului importanță pentru așteptatele programe și măsuri de redresare a natalității, condiție indispensabilă a reducerii declinului anual al populației și ritmului de depopulare a țării? Vom cunoaște numărul și structura familiilor, legătura dintre nivelul de educație și poziția profesională a femeilor și numărul de copii, legătura dintre dimensiunea familiei și caracteristicile locuinței. Toate au importanța lor, dacă măsurile de redresare a natalității din programul de guvernare vor fi traduse în viață iar noul Minister al familiei își va găsi locul, va avea resursele necesare (care nu pot fi decât foarte mari)  și  va dovedi competență. Fără organizarea unor cercetări selective socio-demografice pe eșantioane reprezentative de populație tânără nu vom ști ce se află în spatele sutelor de mii de decizii ale tinerelor cupluri  de a nu avea copil ori de a avea un singur copil.  Nu trebuie omis faptul că prin natalitate scăzută timp de peste 30 de ani contextul a generat  un factor nou de favorizare a natalității scăzute, nemaiîntâlnit până acum la noi. Este vorba de creșterea numărului de tinere familii, cupluri, compuse din copii unici la părinți.  Filozofia lor de  viață,  ierarhiile  și preferințele asupra locului copilului, al carierei profesionale, al unui nivel de trai ridicat (locuință confortabilă, bine dotată, îndeosebi) al modului de petrecere a timpului  liber și a vacanțelor au alte dimensiuni și valențe. Recensământul va putea cuantifica dimensiunea acestei schimbări și, într-o anumită măsură,  caracteristicile de educație și  profil  profesional ale populației feminine în primul rând.

Există preocupări de încurajare a participării populației la înregistrare din partea unor organizații politice și nepolitice, îndeosebi la minorități naționale, demersuri favorabile recensământului și care trebuie prețuite și răspândite. Mai puțin cele care se referă la declararea  unor caracteristici sensibile, dacă există. O Coaliție, pe de altă parte, spune nici mai mult nici mai puțin că prin recensământ Guvernul și Institutul Național de Statistică încalcă dreptul la viață privată…

La final, iată observațiile realiste ale unei persoane care s-a autorecenzat (comentariu la articolul publicat zilele trecute de profesorul Tudorel Andrei, Președintele INS):  „Recensamintul este un inventar, pe care orice gospodar il face. Daca vrea sa stie unde/cum se afla. Este necesar, deloc anacronic. Acuratetea nu va fi niciodata perfecta. De exemplu, la recensamintul din 2011, unii s-au declarat daci; si asa trebuie sa-i inregistrezi. Daca nu stii, presupunem, cîti membri sint in familie /localitate/tara, de unde stii cita pîine trebuie sa faci/cumperi?” (victor L 21/03/2022 At 21:15 ).

caseta 2

Recensământul și țara

Cum ar putea fi apreciată o țară,  în al 3-lea deceniu al secolului XXI,  care nu ar fi capabilă să organizeze și să desfășoare un recensământ bun, cu atâtea spectaculoase acumulări de tehnologie a informației și comunicare, cu o creștere impresionantă a PIB-ului pe locuitor în ultimul deceniu, cu mai multe  milioane de locuitori având studii universitare, cu un ritm spectaculos  de creștere a numărului anual al locuințelor noi, cu un  standard de viață în ameliorare incontestabilă (susținută de date comparabile ale Eurostat asupra numărului anual al de autoturisme cumpărate, asupra  consumului  de echipamente electrocasnice, bunuri și servicii, inclusiv medicale, cu mii de locuitori care își petrec  vacanțele pe  meridiane din toată lumea)?

Ce viitor își poate construi? Un recensământ prefigurează întregul viitor al unei populații.

Toate țările din UE au efectuat ori sunt pe cale de  a efectua recensăminte cu toate dificultățile aduse de pandemie și de post-pandemie, recesiune. Au avut și au avantajul că dispun de registre și baze de date pentru populație și locuințe de bună calitate, de înregistrare masivă online prin deplină colaborare  a populației și recensămintele sunt de bună calitate.  Programele dezvoltare economică și socială au o bază solidă. Ca și cele care vizează politicile asupra viitorului  populației”.

Notă. Cititorul interesat de multiplele utilizări ale registrelor de populație, cu sau fără CNP ori alte formule de  identificare personală, poate găsi informații detaliate în   Unites Nations Economic Commission for Europe, „Guidelines on the use of registers and administrative data for population and housing census”, 2018 la (https://unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2018/ECECESSTAT20184.pdf) și în excelenta sinteză de la Panteia (cunoscuta firmă de consultanță din Olanda),  „Population registers in different countries. Design and development in relation to the Netherlands”, 2019,  la

la (https://kennisopenbaarbestuur.nl/media/256912/population-registers-in-different-countries.pdf).

   

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Eu am vazut ca e o estimare a populatiei rezidente pe localitati chiar pe site-ul recensamant.ro si da totalul de putin peste 19 milioane. La fiecare 6 luni e o estimare a populatiei rezidente din ce am vazut pe site-ul INS (pe judete si pe medii de rezidenta si banuiesc ca sunt din insumarile estimarilor pe fiecare localitate). Probabil s-a pornit de la recensamantul din 2011 si apoi s-a ajustat la fiecare 6 luni populatia dupa datele privind natalitatea, mortalitatea si schimbarile oficiale din cartile de identitate si poate o estimare a celor care s-au mutat fara sa „lase urme” la evidenta populatiei. Dar acum se vrea sa se vada schimbarile reale (adica cati au venit sau plecat dintr-o localitate in mod real, nu doar cei care si-au schimbat buletinul).

    • Si nu te intreaba câte locuințe nelocuite ai?Asta-i un adevar. Ba mai mult te intreaba si adresa si ce dotari are, daca ai muncit in 2021 intr-o anumita saptamana, daca ai fost bolnav de covid. Am vazut formularele. Cica anonimizeaza CNP-UL !!! Pai nu ramane adresa? Ce-i asa greu sa afli de pe o factura Enel cine locuieste acolo ?

  2. S-a lansat recent in spatiul public de catre un ministru al guvernului actual ideea impozitarii progresive pentru a 2a , sau a 3a casa/masina. Avand in vedere acest apetit al statului de a incerca sa supraimpoziteze acolo unde crede ca este o acumulare peste medie de bunuri si proprietati, sunt foarte sceptic ca romanii se vor inghesui sa ofere benevol aceste date la recensamant.
    Nu as oferi statului informatii despre cate electrocasnice exista , daca incalzirea este pe gaze sau nu (adica centrala, adica statut peste medie)

    • Cineva este proprietar al unei case/masini indiferent daca declara la recensamant sau nu. Si apare la serviciile de taxe si impozite din primarii, la cadastru, la serviciul de inmatriculari auto. Si toate aceste baze de date pot fi folosite de ANAF (cu conditia sa se vrea sa se identifice si averile obtinute ilicit!). Recensamantul este o necesitate statistica.

  3. „Președinte al Consiliului Național al unui important partid politic, aflat în opoziție, ne spunea că „Obligativitatea declarării CNP-ului este o măsură scandaloasă care anulează practic securitatea datelor personale”

    Iar PSD in campanii electorale monta corturi in piete si invita pensionarimea sa isi masoare tensiunea gratuit si ghici ce, le cerea CNP-urile si le notau.

  4. Buna ziua, intr-adevar mesajele care circula tind spre dezinformare, dar cum poti sa intrebi pe o pagina intreaga ce am facut in ultima saptamana din noiembrie anul trecut? Cui ar ajuta astfel de informatii? Cine mai stie cate ore a lucrat in acea saptamana? Adresa adresa la care a locuit in alta tara? Nici la detaliile legate de casa nu prea se poate raspunde, cu cea mai mare bunavointa si majoritatea nu vor putea raspunde, intrebarile sunt prea detaliate si tehnice. Cea mai nostima intrebare mi se pare: carei etnii considerati ca apartineti? Ce relevanta are ce consider, daca aceasta nu reflecta realitatea? Mai relevant ar fi fost sa intrebe: carei etnii apartineti sau ce etnie aveti. Formularul este foarte stufos, se cer o gramada de detalii care nu pot fi completate corect, prin urmare ceea ce va rezulta in cazul completarii nu poate corespunde realitatii, deoarece pentru a-l completa trebuie sa scrii ceva la intamplare. Cine stie cu exactitate puterea instalata in kw a panourilor solare, daca ai montat asa ceva? Deci la ce ne ajuta? Nu ar fi fost mai simplu sa formuleze mai putine intrebari relevante, clare, la care sa se poata raspunde? Daca formularul nu poate fi completat corect in intregime de cea mai binevoitoare persoana, cum pot aceste date sa constituie baza unor viitoare decizii adoptate la nivel politic?

    • Toate cel semnalate nu sint de natura sa nu se faca recensamintul. Nimeni nu-i perfect. Iar daca te apuci sa numeri foile din care e facuta o placinta….

    • NU cere adresa din alta tzara, doar tzara! De UNDE naiba sa stie guvernul cate circumscriptii electorale sa stabileasca intr-o alta tzara, daca nu stie cati romani sunt in ea? :O
      Apartii acelei etnii careia consideri tu ca-i apartii!
      NU cere puterea panourilor solare, ci doar daca exista sau nu! Oricum, cand le-ai montat, n-ai facut-o fara sa stii ce putere au, sau le-ai montat de-a’n proasta, de decor?
      La numarul de ore lucrate in saptamana aia din noiembrie anul trecut, daca raspunzi „da””, se face automat completarea, au datele din REVISAL! Daca nu se completeaza, inseamna ca angajatorul a tras tzeapa, nu le-a declarat! Deci NU se va lua pensie pe orele alea, daca nu s-au declarat si nu s-a platit contributia! >:
      Formularul e foarte usor de completat iar cei care nu se descurca pot apela la recenzorii din punctele de recenzie, pentru asistentza!
      Nu mai dezinformati!

  5. Acest recensamant se doreste sa acopere cu date multe domenii, nu numai cea demografica si modul de locuire. Prin urmare, sa acopere toate golurile de date statistice care lipsesc guvernului si ministerelor. In aceste conditii nu erau utile toate zecile de detalii care nu au conexiune stricta cu demografia si locuirea. Apoi se doreste sa se vada calitatea vietii si se poate aprecia daca sistemul fiscal corespunde situatiei reale. Cine cunoaste istoria recensamintelor din multe tari, stie ca acestea reflecta starea economica a populatiei si daca sunt solutii pentru noi politici fiscale. Modul de formulare al multor intrebari lasa de dorit, cei care le au formulat au probleme de logica clara si de foosire corecta a limbii romane.

      • Credeti ca ANAF are toate datele la zi privind veniturile si proprietatile, caliatea locuirii?!! Recensamantul este o formula de a si reactualiza datele ce le detine. Trecerea la o mpozitare graduala se face in functie de multe detalii ale veniturilor si proprietatilor. Un exemplu din istoria recensamintelor. Cand Oltenia si Banatul aprox (1729-1789) au fost sub Imp. Austro Ungar, primul lucru s-a realizat cadastrul funciar de ofiterii austrieci si recenzarea gospodariilor caci aveau nevoie de taxe si impozite.

    • „Cine cunoaste istoria recensamintelor din multe tari, stie ca acestea reflecta starea economica a populatiei si daca sunt solutii pentru noi politici fiscale”

      Foarte adevărat! Însă poate enumera cineva politici fiscale adoptate de statul român, care să fi fost în beneficiul cetățeanului?

      La nivelul cel mai de bază, recensământul trebuie efectuat. Însă intenția ”sa acopere toate golurile de date statistice care lipsesc guvernului si ministerelor” este atât nejustificată, cât și inacceptabilă. Foamea de bani a guvernului nu are nicio limită, orice statistică poate fi folosită pentru justifica noi taxe și impozite.

      • N-as crede ca le trebuie „justificare”, oricum nu le pasa de cetateni si fac doar ce le trece prin cap, cu sau fara recensamant! :P

        • Justificarea o fac fata de Eurostat cand sunt obligatii sa dea o serie de date statistice, ca stat membru UE. Mai invatati sa puneti datele cap la cap. Acolo le cere si sursa datelor.

      • Aprpo, exista tari avansate care nu fac recensamint deloc. Oare cum s-or descurca?

        • Dacă e deja destul de mare controlul asupra cetățeanului, nu mai e nevoie și de recensământ ca să conștientizeze că e investigat. În opinia mea, Suedia e genul ăsta de țară, de asta și măsurile luate sub pretextul pandemiei au fost mult mai rezonabile în Suedia.

    • Ar trebui sa fie pe site-urile Primariilor sau, daca n-au site (poate in unele sate mici) afisate chiar la sediul Primariei ;)

  6. Informatii exacte despre viata mea nu voi da vreodata institutiilor nenorocite ale statului . Demnitarul si functionarul public sint capuse ordinare pe corpul social sanatos al poporului roman .

  7. @Adrian Popescu

    Habar nu au cat de multi suntem si ne inmultim din ce in ce mai mult de la o zi la alta, noi cei care nu mai dam doi bani pe ce vrea statul si alte entitati care opereaza prin intermediul unor institutii nonguvernamentale.
    Nu vom coopera si nu ne vom supune indiferent de ceea ce vor.
    Multa santate tuturor si sa aveti grija de voi si de familiile voastre!

  8. Înțeleg frustrarea autorului, numai că și el trebuie să înțeleagă frustrarea cetățeanului de pe stradă.

    Relația omului de pe stradă e cu statul român e una extrem de încordată. Nimeni nu poate suspecta un funcționar public de onestitate sau de bună credință. La fiecare interacțiune a contribuabilului cu bugetarul, contribuabilul știe că bugetarul va face tot posibilul să-l șicaneze, să-l umilească și să-i stoarcă ceva șpagă pentru orice nimic. Sau dacă nu altceva, măcar să facă un pic de rău de dragul răului. Cunoaște cineva excepții?! Dacă da, nu vă sfiiți să le prezenți națiunii înmărmurite de uimire. 👌

    Evident că orice acțiune a statului ce are astfel de slujbași e privită cu enorm de multă suspiciune. Omul onest are toate motivele să fie îngrijorat, defensiv și să se întrebe: „Oare cu ce mă mai țăpuiesc la faza asta? Cele mai trece prin cap?” Iar în momentul încare încep să te întrebe de avere, posesiuni, etc. se aprind rapid toate becurile de alarmă. În acest sens vituperațiile autorului sunt nejustificate. El nu taie bilete bilete în Obor, ci e șef al unei direcții importante a statului român. Adică vornic peste șpagozauri ce fac rău de dragul răului, distrug destine și sugrumă economia țării cu fiecare ocazie ce le iese în cale.

    Înainte de a se plânge atât de înduioșător de nația asta păcătoasă ce-i plătește leafa, ar trebui să ne povestească ce a făcut și mai ales cu ce rezultate, în direcția ce o păstorește, spre a elimina furtul impostura prostia și ticăloșia.

    • Mie nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu umilit în relație cu statul. Am aproape 40 de ani, am fost angajat, pfa, am cumpărat 2 apartamente și vândut, am completat o grămadă de 200 și declarații unice, am plătit amenzi, impozite etc.

      Am fost in București la ANAF, Buletine, Pasapoarte, ONRC, Primaria de sector, Direcția de Taxe, ca să numesc cele mai dese.

      Dacă aveți un funcționar nasol… puneți mâna pe laptop sau telefon. Majoritatea lucrurilor se pot face online de vreo 2 ani.

      Apropo, să plătești taxe e ceva normal, taxele nu sunt țepe. Daca ți-ai furat țeapă, nu ai știut legea.

  9. @ Vasile Ghetau: am si eu o nedumerire: furnizarea de date eronate / incomplete constituie contraventie si se pedepseste cu amenda de la 1000 la 3000 RON. Dar dvs. sustineti ca „Formularul electronic devine imediat anonim…” si se „elimina complet posibilitatea identificării persoanelor recenzate”. Pai atunci cum se poate constata faptul ca unele date sunt eronate cum si cui se poate aplica amenda??? Ceva e putred, dar nu in Danemarca…

    • Upppss, altul care a deschis ochii!
      Asta te deosebeste de tine fata de cornutele majoritare, care doar executa fara sa analizeze si eventual sa conteste o decizie a statului:).
      Succes fratele meu!

  10. Câteva răspunsuri și precizări ale autorului
    Mulțumesc celor care au trimis comentarii la articol.
    Doresc să-l informez pe Recenzache 26/03/2022 At 16:32 că acum doi ani m-am retras din activitate profesională instituționalizată (academică și universitară), după 50 de ani de activitate numai în domeniul studiului populației. Singurul stăpân îmi este acum deontologia profesională. În pozițiile profesionale deținute nu am favorizat mediocritatea, lipsa
    La ce i-ar folosi unui locuitor onest al țării un recensământ nereușit, ale cărui costuri enorme le suportă întreaga populație? Starea lucrurilor din țara noastră trebuie schimbată și poate fi schimbată. Dar pentru a o schimba trebuie să cunoști foarte bine realitățile, numărul populației țării (populația rezidentă) pe vârste pe localități este o condiție esențială. Ca și nivelul ei de educație, activitatea economică, numărul familiilor și structura lor, condițiile de locuit. Schimbarea clasei politice, aceeași de 30 de ani dar altfel grupată politic în timp, o poate face numai electoratul. Care? Cei 67 la sută dintre alegătorii înscriși în listele electorale și absenți de la vot (Biroul Electoral Central, 2020: „Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 5.901.915, prezența la vot fiind de 33.24% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente″).
    Claudiu Sergea 25/03/2022 At 22:49. Țara are nevoie de un recensământ bun, ale cărui rezultate să poată configura drumul României de mâine, pe care o dorim altfel. Rezultatele recensământului vor fi esențiale pentru dezvoltarea României indiferent ce guverne va avea țara până la următorul recensământ, în anul 1931.
    Florin 27/03/2022 At 13:57 . Validarea datelor se efectuează în toate fazele numai de către specialiști ai INS. Consultarea registrelor administrative și a bazelor de date aflate in baza de date a recensământului poate fi utilă în procesul de validare. În faza înregistrării cu recenzor acesta nu mai are acces la chestionar după acționarea butonului „finalizare″.
    Harald 26/03/2022 At 11:45. Suedia (țările scandinave, la modul general) au o experiență de excepție în recensămintele populației și locuințelor, până acum 15-50 de ani efectuau recensăminte la fiecare 5 ani. Pot face acum recensăminte numai pe baza informațiilor din registre și baze de date, construite de multă vreme prin muncă asiduă, pricepere și disciplină. Ce i s-ar pute întâmpla unui cetățean care declară date false de natură fiscală (dacă s-ar putea) ori imobiliară? După câte știu, în anii 2005-2006 au construit baza de date pe care nu o aveau completă, cea a clădirilor și locuințelor. Avem un drum lung până la recensăminte numai pe bază de informații din registre și baze de date. Poate ați observat, în documentele legislative ale RPL 2021 pe site-ul INS, că înainte de faza autorecenzării a fost faza trimiterii în baza de date a recensământului a informațiilor din multe registre administrative și baze de date (de la MAI, MS, CNPP, CNAS, ANAF, Ministerul Educației, Evidența străinilor, Pașapoarte și altele). Se acumulează experiență și se stochează multe date care până la următorul recensământ ar putea constitui o bază de date care să înlocuiască obținerea lor de la populație. Sau reducerea masivă a acestora la doar câteva caracteristici. Digitalizarea României este la început și există destule interese potrivnice ei, din rațiuni diferite.

    Voi reține pentru final rândurile scrise de Andrei 25/03/2022 At 12:09 și de Codruta 26/03/2022 At 6:12 .
    Andrei: Cineva este proprietar al unei case/masini indiferent daca declara la recensamant sau nu. Si apare la serviciile de taxe si impozite din primarii, la cadastru, la serviciul de inmatriculari auto. Si toate aceste baze de date pot fi folosite de ANAF (cu conditia sa se vrea sa se identifice si averile obtinute ilicit!). Recensamantul este o necesitate statistica.
    Codruța :Formularul e foarte usor de completat iar cei care nu se descurca pot apela la recenzorii din punctele de recenzie, pentru asistentza! Nu mai dezinformati!

  11. „La ce i-ar folosi unui locuitor onest al țării un recensământ nereușit, ale cărui costuri enorme le suportă întreaga populație?”

    La ce i-ar folosi INS-ului/recenzorului sa afle ultimele 6 cifre ale CNP-ului(primele 7 pot fi deduse din data de nastere si prenume/aspect fizic)?!
    Nu vad de ce as CRESTE riscul de scurgere de info sensibila furnizand ultimele 6 cifre catre o ramura a statului, cand statul are deja aceasta informatie.

  12. Instituţiile publice nu mai au voie, începând din 1 ianuarie, să mai solicite persoanelor fizice şi firmelor copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către alte instituţii ale statului, scrie news.ro. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în 9 noiembrie actul normativ prin care este interzis instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să ceară persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către entităţi ale statului.

    documente
    Foto: Facebook
    „Se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale solicită entităţilor care au emis documentele prevăzute la alin.(1), în format electronic, copii sau extrase de pe acestea în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public”, se arată în textul legii.

    Măsura intră în vigoare din 1 ianuarie 2022

    Deci daca au acces la datele noastre DE CE mai trebuie sa declaram inca odata! S-au sa intelegem ca au acces LA NIMIC! Adica la cat dezinteres si cata „comoditate” exista in institutiile publice, ce s-au gandit ei „hai sa-i punem sa-si declare pe Romani tat ce au ” sa nu se mai deranjeze ei sa puna „cap la cap” informatiile de la diferitele institutii! (daca le au si nu au dat „delete” oarece angajati „(in)competenti” care sunt acolo!

    • Românul Adevărat… care nu știe că dacă SAU=ORI, atunci nu se scrie S-AU! („S-au sa intelegem ca…”). Aceștia sunt românii cei mai competenți, care emit păreri de nezdruncinat! Doamne ferește-ne de ei!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro