joi, martie 28, 2024

Recenzarea s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori

1.Dificultățile și prudența demersului ● 2.Ce cuprinde populația recenzată în totalitatea ei ● 3. Populația recenzată până la 1 august 2022 ● 4.Coborând la nivelul județelor. Imperativul prudenței ●5.Ce urmează?

Dificultățile și prudența demersului

             Recensământul Populației și al Locuințelor 2021 și-a încheiat faza cea mai importantă – înregistrarea populației și locuințelor. După primele operațiuni de verificare, corectare și validare a chestionarelor vom cunoaște spre sfârșitul anului rezultatele provizorii. Din datele centralizate zilnic la Institutul Național de Statistică se poate contura,  cu prudență și inerente estimări, o cifră fie și aproximativă a populației rezidente recenzate pe județe la sfârșitul ultimei zile de recenzare, duminică 31 iulie 2022. La fel de importante sunt învățămintele acestei ample operațiuni statistice naționale, atâtea cât pot fi desprinse din evoluțiile recenzării în lunga perioadă a acestei faze, de la  14 martie la 31 iulie 2022, dar și din evenimente și dezvoltări având legătură cu recensământul.

             Pentru data de 1 decembrie 2021, cea de referință a tuturor informațiilor din chestionarele de recensământ, Institutul Național de Statistică a estimat o populație rezidentă de 19023542 locuitori. Cifra a fost reperul mersului înregistrărilor în toată perioada menționată. De ce 1 decembrie 2021? Pentru că documentele elaborate de Parlamentul European și de Comisia Europeană prevăd obligația  Statelor Membre de a efectua recensăminte care să se refere la populație rezidentă (pe localități) la un moment de referință din anul 2021, exigență  menită a asigura deplină comparabilitate a datelor asupra populației rezidente în cele 27 de State Membre.

              Au fost exprimate unele îndoieli asupra cifrei reper a Institutului Național de Statistică, dominând opinia că populația rezidentă a țării este mai mică după imensele valuri de emigranți și masiva scădere naturală de după recensământul din octombrie 2011. Este de admis că această opinie putea fi valabilă pentru populația rezidentă dinainte Pandemiei Covid-19. Criza pandemiei, deteriorarea situației economice în țările dezvoltate  de emigrare a românilor, recrudescența șomajului și incertitudinea din țările de emigrare a românilor au determinat un număr de români având reședința în alte țări să se întoarcă acasă. Nu se cunoaște numărul lor și măsura în care populația rezidentă în țară s-a mărit. Cu alte cuvinte, nu se putea ști în ce măsură populația rezidentă la 1 decembrie 2021 estimată de Institutul Național de Statistică înainte de recensământ putea fi inferioară celei reale de la recensământ. Cifra orientativă a constituit însă un ghid pentru urmărirea mersului recenzării, a determinării numărului de recenzori care trebuiau recrutați și instruiți, a organizării întregii recenzări.

              Datele Institutului Național de Statistică permit, în mare,  estimarea numărului de locuitori  înregistrați în toată perioada de înregistrare, cea a autorecenzării și cea a înregistrării cu recenzor la domiciliu ori cu recenzor la centrele de recenzare asistată, această din urmă metodă fiind reluată din faza autorecenzării la solicitarea populației și a primăriilor, după marele succes avut anterior. Prudența  provine din faptul că  precizia estimărilor este influențată  de schimbări survenite în producerea datelor de recenzare în ultimele zile. Institutul Național de Statistică  a luat la 26 iulie decizia de a stopa producerea datelor zilnice în profil teritorial, din rațiuni tehnice, pentru a  privilegia doar colectarea datelor de recenzare într-un context de creștere masivă a numărului de persoane înregistrate  în ultimele zile ale perioadei de recenzare (așa cum s-a întâmplat și în ultimele zile ale perioadei de autorecenzare încheiată la 27 mai) și de posibilă suprasolicitare a unor componente ale platformei de recenzare. Institutul  preciza la 29 iulie, prin Bogdan Drăghia, purtător de cuvânt în probleme de recensământ:   „Pe județe aveam o raportare zilnică, pe orașe mai rar, dar acum nu mai avem acces la aceste date, nu se poate face exportul celor colectate. Singurele date pe care am reușit să le mai extragem este că joi (28 iulie-VG) s-au recenzat aproximativ 115.000 – 120.000 de persoane”.

             Motivarea era următoarea, prezentată cu prudență de purtătorul de cuvânt: „ …este posibil ca blocarea exporturilor de date să fie o măsură de siguranță, pentru a nu bloca procesul de colectare al datelor, având în vedere că sunt centre de recenzare unde s-au format cozi. La fel s-a întâmplat și după ce s-a prelungit autorecenzarea‟. În fine, Bogdan Drăghia a avansat și o posibilă perspectivă: „Este posibil să încheiem recensământul cam cu un milion de persoane nerecenzate. La fel s-a întâmplat și la recensământul precedent. Restul datelor vor fi agregate din baze instituționale, ne e greu să precizăm acum cu exactitate care‟ (Europa libera.org. Recensământ 2022. Platforma informatică are noi probleme: INS nu mai are acces la datele zilnice  (https://romania.europalibera.org/a/recensamant-2022-orase-rata-de-recenzare-platforma/31965617.html).

Acesta este contextul complicat de estimare  a datelor prezentate în articol prin demersul urmat.

Ce cuprinde populația recenzată în totalitatea ei

               Numărul locuitorilor recenzați  la terminarea perioadei de înregistrare, la 31 iulie,  nu constituie însă cifra populației rezidente la data recensământului. Acolo unde se știe că recenzarea la domiciliu nu a acoperit toate locuințele, din rațiuni variate, Institutul Național de Statistică are instrumentele identificării persoanelor cu reședința obișnuită în țară (trăiesc aici) care nu au fost recenzate și includerii lor în populația rezidentă la 1 decembrie 2021. Este o operațiune complexă, de consultare a unui mare număr de baze de date și registre administrative aflate în bazele de date ale recensământului ale INS și actualizate în  prima fază a recensământului. Exigențele impun identificarea unui număr de caracteristici personale care să ateste multiplu că persoana locuiește în țară, are activități economice ori școlare în țară, frecventează instituții medicale, plătește regulat taxe și impozite, ocupă o locuință în țară, este inclusă în sistemele de asistență socială din țară, primește pensia în țară, este salariat ori are alt statut profesional în țară și altele. Se urmărește deci confirmarea prin informațiile menționate și altele a statutului de persoană rezidentă în țară și includerea ei în populația rezidentă la 1 decembrie 2021. Evident, proporția populației rezidente determinate astfel nu poate fi mare la nivel național dar poate fi importantă la nivel de localități și județe. Alte instrumente sunt apoi folosite pentru stabilirea structurii gospodăriilor familiale. Tehnicile au fost folosite și la recensământul din anul 2011, într-un context de sub-înregistrare importantă,  provenită esențial din organizarea defectuoasă a recenzării și folosirea unor hărți „primitive‟ ale sectoarelor de recensământ.

Populația recenzată până la 1 august 2022

             În estimarea numărului populației recenzate până la 1 august se includ trei componente, două cunoscute și una estimată. Cele două componente cunoscute sunt (1) numărul populației înregistrate în perioada 14 martie-27 mai, în faza autorecenzării, (2) numărul populației recenzate în perioada 31 mai-25 iulie și (3) numărul estimat al populației recenzate în ultimele șase zile de recenzare, 26-31 iulie. Primele două componente sunt cunoscute: 8901604 și, respectiv,  8314702 locuitori, însemnând împreună, rotunjit,  17,2 milioane locuitori. Datele asupra numărului de locuitori recenzați în zilele de 26-31 iulie nu se cunosc, explicațiile date de INS fiind deja menționate. Numărul de persoane recenzate în zilele anterioare este cunoscut la nivel de județe. Este  însă cunoscută și  amplificarea masivă a recenzărilor după 25 iulie, ceea ce face nerealistă tentativa de a extrapola datele dinainte de 26 iulie. Ce-i rămâne de făcut demografului? Tot o extrapolare,  bazată pe o ipoteză parțial realistă la nivel de județe:  recenzarea în cele șase zile a unui număr dublu de persoane în raport cu numărul din ziua de 25 iulie, ultimul număr cunoscut. Dacă o dublare, ca valoare medie zilnică,  este posibilă, datele din ultimele zile ale autorecenzării au demonstrat-o, aplicarea uniformă la nivelul județelor a ipotezei este discutabilă. Este de admis că dinamica ascendentă a recenzărilor a fost mai mare în județele care aveau de recuperat o proporție mai mare de populație nerecenzată. Formularea unor ipoteze diferențiate pe județe  nu are fundament. Ar putea însă exista  în ipoteza adoptată o compensare.

              Populația recenzată în zilele de 26-31 iulie cu ipoteza adoptată duce la o populație recenzată de 992 mii locuitori. Ar rezulta astfel o populație totală recenzată la 31 iulie de 18,2 milioane locuitori. Să nu uităm, cifra se referă la data de 1 decembrie 2021, momentul de referință al recensământului. Față de populația rezidentă estimată de INS la aceeași dată, 19 milioane, diferența este de 800 de mii locuitori. Ar însemna o populație recenzată de peste 95 la sută. Dacă ținem cont de contextul general în care s-a efectuat recenzarea populației în lunga perioadă de înregistrare proporția poate fi apreciată drept foarte bună, la nivel național. Recensămintele nu pot fi, oriunde,  operațiuni farmaceutice. Cifra de 19 milioane a Institutului Național de Statistică este o estimare, pornind de la toate informațiile asupra mișcării naturale și migrației externe pe care le-a putut avea Institutul pentru anul 2020 și recurgând la extrapolări, poate chiar proiectări, pentru lunile anului 2021. Abateri ale populației recenzate față de această cifră și cele corespunzătoare pe județe trebuie acceptate și investigate cauzele, mecanismele producerii lor și implicațiile. La nivelul populației județelor,  se adaugă și o altă componentă, migrația internă.  

Coborând la nivelul județelor. Imperativul prudenței

              Cât de complicate au fost căile schimbărilor numărului populației rezidente de la recensământul din anul 2011 până la recensământul din decembrie 2021 la nivelul județelor, sub impactul scăderii naturale a populației, al migrației interne cu schimbare de domiciliu și de reședință și al migrației externe, pot fi exemplificate prin cazul unui județ. Este un județ din nordul țării, mai puțin dezvoltat economic și mai puțin urbanizat, în care populația recenzată până la 26 iulie a depășit cifra estimată de Institutul Național de Statistică. Datele din anii 2012-2021 permit cunoașterea atât a dimensiunii scăderii naturale, cât și a soldului negativ al migrației interne (cu schimbare de reședință permanentă (domiciliu) și cu schimbare de reședință obișnuită) iar din agregarea componentelor  migrația externă pare să fi fost, în mod surprinzător,  pozitivă în perioada 2012-2021. Situația pare una particulară dar nu poate fi exclusă dacă luăm în considerare fluxurile de migrație externă de retur în contextul crizei pandemiei și post-pandemiei  și tot ce au însemnat creșterea șomajului și  restructurările pieței muncii în țările dezvoltate de destinație a emigrației românești. S-ar putea ca situația să fie similară în toate cele cinci județe care la 25 iulie aveau o populație recenzată superioară celei estimate de Institutul Național de Statistică (Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Teleorman,  Vrancea).

             La 25 iulie în afara celor 5 județe menționate cu recenzare totală a populației (în raport cu cea estimată de INS) erau 11 județe cu grad de recenzare între 99,9 și 77,2 la sută. Terminarea recenzării în doar 2-3 zile din cele care urmau  era fapt iminent chiar cu menținerea numărului de locuitori recenzați la 25 iulie în zilele următoare. Cu ipoteza adoptată asupra desfășurării recenzării în zilele de 26-31 iulie numărul județelor cu recenzare totală a populației este de 20. În figura 1 pot fi văzute proporțiile populației nerecenzate pe județe, estimații, la terminarea recenzării, la 31 iulie,  în celelalte 21 de județe și în Capitală.

Dacă o ne-recenzare în jur de 5 la sută la nivelul populației țării ar fi uniformă teritorial, posibilitățile de recuperare au coerență și pot asigura rezultate realiste. Recuperarea este multiplu favorizată de numeroasele baze de date și registre administrative transferate la Institutul Național de Statistică înaintea demarării recenzării. Dificultăți pot apărea în cazuri de ne-recenzare importantă în unele unități teritoriale. Nu poate să nu surprindă imensa proporție a bucureștenilor nerecenzați – 22 la sută!  Aproape un sfert din populația rezidentă estimată de INS. Și la timișoreni, ieșeni, sibieni, constănțeni și  brașoveni proporțiile sunt mari. Ei sunt de fapt locuitorii orașelor respective și ei au împins în jos gradul de recenzare, nu ceilalți locuitori ai județelor. Cu alte cuvinte, se pare că în populațiile cele mai instruite din aceste județe, din marile orașe, filozofia anti-recenzare la domiciliu a fost mai răspândită. Nu se poate spune anti-recensământ la modul general pentru că dacă vom examina figura 2 vedem că în Capitală și în județele respective gradul de autorecenzare a fost cel mai ridicat. Cu alte cuvinte, în multe cazuri filozofia a fost mă recenzez  online dar nu cu recenzor la domiciliu.

             Privind figura 2 și având în minte datele asupra dimensiunilor autorecenzării, online și cu asistare, și ale  înregistrării cu recenzor din ultima fază, pe de o parte, și dificultățile surprinzătoare de recenzare din această ultimă fază în Capitală și în județe cu proporții mari ale ne-înrergistrării cu recenzor,  pe de altă parte,  se cuvine a aduce un omagiu celor 8,9 milioane de români care s-au autorecenzat. Succesul recenzării la 95 la sută din populație se datorează în măsură decisivă autorecenzării, în ambele ei forme.  

             Proporțiile populației recenzate și nerecenzate pe județe în raport cu datele-reper ale INS, cu toate mesajele lor,  pot fi examinate în figura 3.

Ce urmează?

Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare a celei mai dificile faze a Recensământului Populației și al Locuințelor 2021, operațiunea statistică cea mai importantă pe care a desfășurat-o și o desfășoară în ultimii 10 ani.   Este de aștepta ca Institutul să comunice în zilele care vin starea recenzării populației la 31 iulie și pașii, operațiunile care vor fi desfășurate în continuare de verificare, corectare, validare a datelor înregistrate până la 1 august. Totodată, este de dorit ca Institutul Național de Statistică să informeze opinia publică aspra criteriilor, tehnicilor, instrumentelor și metodelor ce vor fi aplicate pentru recenzarea persoanelor cu reședința în România la data recensământului și nerecenzate din variate rațiuni. Opinia publică are dreptul la transparență totală și la asigurarea că toate informațiile personale vor fi folosite în deplină concordanță cu prevederile legale iar operațiunile vor urma numai criterii științifice aplicate cu scrupulozitate și responsabilitate. De asemenea, opinia publică așteaptă calendarul publicării rezultatelor recensământului, cele provizorii în primul rând și apoi cele finale.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. Nu are cum sa ma „linisteasca” acest articol. Cele mai „perfide” estimari mi se par cele ce vor fi facute cu „uriasul” val al revenirii romanilor in tara si nr. celor de la cozile din ultima saptamana…La cea mai normala ratiune, nu avem cum sa fim mai multi de 17 milioane ramasi in tara!

  2. „Nu poate să nu surprindă imensa proporție a bucureștenilor nerecenzați”

    Dar pe cine surprinde asta?
    Nu ne-a zis pedesereul inca de la precedentul Recensamint sa nu deschidem usa recenzorilor si sa nu ne dam CNP-ul, doarce Oculta Monidala o sa ni-l fure?
    Lumea are mare incredere in ce zice Partidul lui Ilici, nu degeaba il voteza intotdeauna cu cel pyutin 30%!

    • Chiar trebuie sa politizam chiar totul? Acest recensamant este un esec lamentabil al guvernului..o actiune prost organizata si mai prost executata insuficient mediatizata si acolo unde s-a facut a fost total neprofesionist..daca privim cu tentie procentajul mare a recenzatilor este in cateva judete din ardeal…concluzia acestui recensamant este lesne de inteles..a scazut populati majoritara in romania si a crescut numarul altor etnii…

  3. Din interese politice, nr consilieri locali, nr parlamentari, etc vor iesi cât au fost si data trecuta. Nici macar nr mare de decese din pandemie nu va conta. Deja se vine cu ideea ca s-au întors în țară românii plecați. Da, au venit pt o vreme insa odata pandemia trecuta au plecat. Nu e în stare acest stat sa aiba o situație reală. Pt ca nu se doreste asta.

  4. Daca aveti deha posibilitatea de a prelua toate datele relevante pentru cei care nu au fost recenxati de ce a mai fost nevoie de circul cu autorecenzarea si amenintarea cu amenzi? Doar ca un e nou exercitiu de supunere a populatiei la masurile abuzive ale statului? Pentry ca e cllar ca statul stie tot ce vrea despre noi

    • Pentru ca costa mai putin sa zici tu cateva chestii decat sa se chinuie ei sa le descopere din tot felul de surse.
      Iar religia, etnia si limba materna doar tu ti le stii.

  5. strada noastra din sector 1 nu a recenzat-o nimeni. nu ne-am autorecenzat, nu ne-am dus la niciun centru si 90% dintre vecini au facut la fel :) ce recensamant e asta?!

    • Nu esti singurul, numai din partea mea suntem vreo 7 persoane care nu s-au autorecenzat/deschis/stat la coada!
      Asteptam amenzile ca sa dam gaura la buget cand le vom contesta!!!

  6. Nu stiu daca se pot aduna direct numarul de recenzati din etapa de autorecenzare cu cel din etapa de recenzare la domiciliu. Sunt nenumarate indicii ca operatorii au recenzat multe persoane care se autorecenzasera deja cu succes (confirmare verificata pe site), deci trebuie neaparat verificata dimensiunea intersectiei celor doua multimi. De multe ori, perceptia celor care i-au primit in casa pe operatori a fost ca acestia nu au tinut cont de statutul de autorecenzare, bateau la usi fara sa verifice daca la adresa s-a facut sau nu autorecenzare si, in general, recenzau „la norma”, fara vreo preocupare pentru acuratete.

    Ce informatii aveti in acest sens?

  7. Se vede clar din date cum peste 1 milion persoane au fost adăugate din pix, cum alt milion va fi adăugat ulterior, „din diverse alte surse” și cum recenzorii din județele fruntașe, (aceleași cu prezențe uriașe la vot si populatie dependenta de primari si autoritati), cum recenzorii din aceste judete au „tras” sa le fie mai comod și sa le iasă cheile de verificare. Un exercițiu de onestitate pe care INS și autoritățile nici nu vor sa il încerce arata cum populatia Romaniei este de max. 17-17.5 mil. persoane. Este clar ca perioada recensământului s-a prelungit pentru a se „aseza” datele, recensământului fiind „blocat” la 17 milioane.
    Dacă as lucra la INS mi-ar fi rușine de ultima parte a recensământului (nu de efortul care a fost intens și admirabil) și nici nu as accepta sa fiu partas la validarea unei asemenea mascarade din ultimele zile ale recensământului și perioada imediat de dupa, asa cum și stimabilul autor încearcă cu politețe și stil sa o facă.
    In fata evidentei sa se insiste cu cifrele ce vor fi prezentate ca fi ale e o jignire a inteligentei celor care mai gandesc in tara asta.
    Cu stima!

  8. Eu si sotia mea NU am fost recenzati la domiciliu – nu a venit nimeni in acest sens / NU ne-am autorecenzat on line si NU ne-am deplasat pentru asta la un Centru de recenzare . Este modul nostru de a protesta fata de prestatia Administratiei incompetente , lenese , autosuficiente , mult prea gras platita pentru calitatea execrabila pe care o are ! Calitatea proasta a oamenilor , se reflecta in mersul Statului , in paragina totala a acestuia – o tara si un Stat construit pe jumatate de o populatie / Administratie instruita sau care munceste pe jumatate . Nu sunt recenzori in marile orase , in Bucuresti ? Intra cu un bici in Primariile sectoarelor 1,2,3,4,5,6 sau PMB si ai sa gasesti divizii de indivizi a caror singura sarcina este sa plimbe hartii de colo colo , lenesi , fudui , de multe ori prosti , intotdeanuna vicleni sau interesati ca lucrurile sa nu se schimbe Noi ,cei doi , decretzei , faultam acest Stat. , atat cat putem iar copiii nostri pur si simplu , au plecat … Apropos , intrati pe organigrama de personal a Primariei Sector 1 – veti vedea acelasi nume de familie , de 2, 3, 4 ori ….

      • De abia astept amenda, am vb cu avocatul pentru contestatie cu vreo doua saptamani inainte de a incepe recenzarea.
        Nu suntem toti erbivore, nu ne speriem cand statul anunta amenzi, nici cand a fost cu vaccinul, nici acum si nici cu alta ocazie!
        Hai cu amenda aia odata, eu astept nerabdator!!!!!

    • Nu-i nimic in localitatile cu mai putini recenzati decat populatia reala o sa se aloce mai putini bani decat e oficial nevoie. In loc sa ajutati statul sa stie care e situatia, in caz ca la un moment dat o sa faca si chestii bune (asta daca nu acceptati ca macar unele le face bine cat de cat), voi vreti sa ingropati si mai mult tara.

    • Asa ca d-astra sunt mii daca nu sunt sute de mii,un subrefugiu jalnic a nu te recenzat,o acțiune nebănuită,au fost recenzori care au batut la usa d-astra,nu ati raspuns.
      Este o acțiune nebănuită ce ar trebui sa fiti sancționați,recensămîntul nu are nici o treaba cu politicul sa fie clar,o parte din recenzat care stau in marile orase de ani de zile acolo muncesc,copiilor născuți în aceste orase si culmea s-au recenzat la locuința părinților sau fratilor din satul de unde provin,o mare greșeală și cand au venit recenzorul un rânjet de fala ca s-au recenzat online si o usa trantita in nasul recenzorului cu o mica înjurătură ca au fost deranjați.
      Aceste este gradul de conștiință a țăranilor noștri școlarizării si crescut la marile orase.

  9. Nu ca m-ar interesa in mod deosebit subiectul. DAR, ma surprinde cifra. Înainte de alegeri toate partidele susțin ca suntem mai puțin decât 18 milioane (referendumul asta le-a dat cu bata in cap). După alegeri, in care aproximativ 20% din populație voteaza, toate partidele se simt nedreptățite privitor la numărul de votanți din totalul populației cu drept de vot, pentru a contesta rezultatele. Partidele intrate in parlament (si cred ca nu numai ele…) sunt subvenționate de la guvern cu sume proporțional cu procentul obținut in alegeri, chestie care mie mi se pare absolut ABERANTA.
    Cele mai mari atacuri la adresa democrației sunt:
    1. Adoptarea tacită a legilor
    2. Subvenționarea de la guvern a partidelor.
    Poate, datorită vârstei, eu ma înșel, sau nu mai judec bine. Dar la vot ma voi duce cu siguranța.
    Ma lamuriti voi?

    • „Subvenționarea de la guvern a partidelor”
      Lasati a se intelege ca preferati coruptia legalizata/lobby privat. (daca nu stiti deja, studiati subiectul in piata politica din sua).
      Eu prefer sa platesc taxe si din alea sa fie sponsorizate necesitatile rezonabile ale partidelor votate.
      Poate aveti vreo alternativa (mai) corecta/echilibrata la aceste doua optiuni?

      • Poate sa traiasca din contributiile membrilor? Sau asta e exclus, cine e membru e doar cand e de luat nu si de dat? :-) Esti membru in partidul x pai „put your money where your mouth is” si sutine financiar partidul. Baga o cotizatie lunara de 100 de lei. Nu esti membru si vrei sa sustii un partid cu donatii, f bine, se scrie transparent cine, cat, cand a donat. Acum, iti place partidul x, y sau nu, el primeste din banii tai fie ca vrei sau nu. Bani care apoi sunt cheltuiti in mod opac in special pe circoteca de presa.

      • Păi tu ai putea să contribui prin donații la partide că așa preferi. Eu aș putea să nu contribui cu nimic că așa prefer eu.

  10. Recensămintele românești sînt minciuni cu scop electoral și financiar! Pînă în 2024, veți vedea că listele electorale vor cuprinde iar peste 19 milioane de majori.

  11. Elevii și studenții care studiază în alte localitate decât cea de domiciliu, s-au recenzat ca rezidenți și au fost declarați și acasă?

  12. O dovada a incompetentei celor are au facut acest recensamant, manifestate atat in program cat si la rezultate, o reprezinta cererile disperate de forta de munca si „importul” masiv din Asia.

  13. Imi pare rau pt.dl Ghetau care desi cercetator demograf prin jocul cifrelor si a explicatiilor incearca sa ne convinga ca suntem mai multi de 17 milioane. INS este demult politizat si mereu a scris dupa ce a dictat fiecare guvernare. Atata timp cat romanii cu pasaport sau buletin care au plecat definitiv nu au avut obligatia sa anunte primaria, nu se va stii niciodata cati au plecat in realitate. Avem stare civila pentru noi nascuti si pentru morti, dar pentru emigrare suntem zero. La mine in cartier, in blocul care locuiesc nu a fost picior de recenzor si nici un afis.

    • @ Agora,
      mai reciteste odata articolul.
      Domnul Vasile Ghetau nu incearca sa te convinga de nimic, ci doar comenteaza niste cifre statistice comunicate de Institutile statului.

      • Multumesc de observatie. Autorul face o analiza a recenzarii, dar este discutabila cifra de 18,2 mil.locuitori. In judetul Gorj, unele comune au suprestimat valorile populatiei.

    • Eu locuiesc in Londra si chiar am vrut sa declar asta la recensamant. Site-ul spunea ca romanii din diaspora nu sunt obligati, dar se pot recenza daca vor. Cand sa incep chestionarul, ma intreaba in ce judet am domiciliul. Diaspora nu era printre optiuni. Pai evident ca daca locuiesti in strainatate nu poti raspunde la chestionar si daca vrei.

  14. „Primele două componente sunt cunoscute: 8901604 și, respectiv, 8314702 locuitori,” intrebarea e cate persoane apar în ambele mulțimi , nu spuneți , „nici una”, e sper sa fie sub 1 milion deși nu m-ar mira sa fie 3 milioane.

  15. 18.2 milioane!? E exagerat.
    Și 17.2 milioane ar fi prea mult față de
    realitate.Dupa Brexit autoritățile din U.K. au declarat ca au depus acte pt. rezidență 1.090.000 de români, iar Franta, Spania, Italia si Germania, au in jur de 5.000.000 de români! Deci, INS, fiind o instituție cu o conducere politica, e clar ca are interesul ca datele să fie coafate.
    Îmi povestește un cunoscut că la sfarsitul anilor ’90, in orășelul in care sa stabilit erau doar trei români, acum sunt peste 4000, cifra ia comunicat-o o angajată a primăriei din localitatea respectivă.
    Alt exemplu, doar in zona orașului Nuremberg si imprejurimi sunt circa 150.000 de români.
    De unde 18.2 milioane? Poate 15, 16, dar nici măcar 17.000.000 milioane. Povesti.
    Prin falsificarea rezultatelor recensamantului, se mentine un nunar ridicat de parlamentri si sr evită, mai precis se amână o reorganizare teritoriala si administrativa.

  16. După un asemenea nivel de incompetență -au cheltuit vreo 80 milioane de euro (parcă) ca să numere casele și budele altora, din birou, din 2 in 2, intre 2 partide de solitaire- eu aștept să se profileze dispariția INS. Cine vrea statistici să și le facă pe banii lui (UE, se-aude? vrei să ai date despre populația județelor membre? fă-ți Abac Federal și pune-te pe socoteli).

  17. La acest recensământ trebuiau luate date și de la MAE.
    Care e instituție românească capabilă ” să vadă” masa românilor din străinătate. Și statistic.
    Dat fiind că această instituție prin consulatele ei gestionează o cantitate imensă anuală de date ( noi pașapoarte , reînnoiri vechi pașapoarte , certificate de naștere, căsătorie -divorț, moarte, moșteniri , etc. ) și de ani de zile cere numărul de telefon al cetățeanului,
    adresa în străinătate, email .
    E imposibil de crezut că aceste date NU sunt in o bancă date a ministerului.
    Dar cum suntem în Romania , mâna stângă nu știe și nu vrea să știe ce face mana dreapta.
    Tot recensământul lăsat pe INS . De parcă NU suntem campionii europeni a emigrării.
    Acum se vor chinui, vor corecta și vor scoate rezultatele finale.

    Oricum, toate instituțiile de statistică europene au făcut referendumuri .

    Deci va fi suficient sa se citească datele oficiale a fiecărei națiuni . Imigrația e clar contabilizată pe națiuni de provenienta, sex, vârste, școlarizare.
    Sa extragi din ele ( gratuit) numărul românilor OFICIAL înregistrați în țările respective , da dureri de cap și mai bine rămânem la datele INS.
    ( și acum 10 ani datele erau verificabile gratuit și public. La alții. ) La noi nu a citit nimeni datele altora și INS a scos 19 milioane că așa a fost ordinul .
    Acum vor drege să nu ieșim din limitele ” indicaților” primite.

  18. Aspectele negative ale recensamantului arata impostura si nepriceperea guvernantilor. In R.P.Chineza, cu peste 1,4 miliarde locuitori, recensamantul s-a facut si cu sprijinul politistilor, militarilor, tuturor funct.publici. La noi, ministerul de interne a dormit in bocanci si a scos armata si politia ca sa ne sperie la pandemie. Daca se dorea o actiune bine organizata, tot guvernul cu toate ministerele, cons.jud, prefecturile, primariile trebuiau sa se implice. Exista si cateva exceptii, dar nu reprezinta decat o treime din adm. publice locale. Iar INS nu putea singur sa le rezolve, cu servere si softuri slabe. Plata per total trebuia de 15 lei per chestionar si 25 lei pe zona montana de peste 800m, cu multe catune si gospodarii risipite, cu drumuri proaste. Dar vrem ieftin, mult si prost si imprumutam miliarde sa platim pensii nemuncite si un sustem bugetar excedentar fata de nevoile reale ale tarii.

  19. Răspuns la comentarii din partea autorului articolului

    Mulțumesc celor care au trimis comentarii la problemele abordate în articol. Interesul pentru recensământ este foarte mare. Doresc să aduc câteva precizări și clarificări.
    • jean valjean 01/08/2022 At 11:47 ; C. T 01/08/2022 At 16:01. Da, au fost multe astfel de cazuri, ceea ce nu arată decât incapacitate a primăriilor în organizarea recenzării. În București era nevoie de aproape 1700 de recenzori și la 25.07.22 presa semnala că sunt doar jumătate. Munca recenzorului nu a fost deloc una ușoară, în contact cu populația și folosirea tabletei cu toate exigențele ei tehnice și transmiterea la servere a datelor după orare bine stabilite. Unii au abandonat după primele vizite în gospodării (și prin reacții nepotrivite ale populației în unele cazuri). Primăriile au neglijat recrutarea din timp a recenzorilor, instruirea lor, testarea lor, ca și dificultatea muncii recenzorilor. Situațiile au apărut îndeosebi în Capitala și în marile orașe. Veți fi recenzați însă, indirect, daca aveți CNP si reședința în Romania prin informațiile multiple si complementare din numeroasele baze de date și registre administrative aflate în imensa bază de date a recensământului.
    • Luigi Cosma 01/08/2022 At 14:45. „Noi ,cei doi , decretzei , faultam acest Stat. , atat cat putem…‟. Este opțiunea dumneavoastră. Sunt și altele, la fel. Opinia dumneavoastră poate fi însă pusă, cu tot respectul pentru ea, alături de una diferită venind de la S 01/08/2022 At 17:32: „… voi vreti sa ingropati si mai mult tara‟ (opinie și ea cu tot respectul)
    **
    În câteva comentarii se ridică în mod corect problema unei posibile duble înregistrări a populației autorecenzate (o parte din ea) și a populației recenzate în faza înregistrării cu recenzor si la centrele de recenzare. Nu există acest risc. Populația autorecenzată corect a fost de 8,9 milioane locuitori și rămâne, oricum, „bătută in cuie‟, cu CNP unic si validat la completarea corectă a chestionarului de la bun început . În articolul publicat la 03.06.22 menționam că sunt 1,4 milioane de chestionare Persoane cu multiple probleme de autorecenzare: duble, triple si peste înregistrări pe platforma, chestionare completate parțial ori incorect. Singura posibilitate de a clarifica situația de recenzare a acestor persoane si completarea corecta a chestionarelor era înregistrarea cu recenzor, acesta având în tabletă toate informațiile menționate. Aici a intervenit confuzia și nemulțumirea unora dintre cei autorecenzati. Recenzorul a clarificat problemele autorecenzării eșuate si persoanele respective au fost înregistrate în faza cu recenzor și nu în cea a autorecenzării. Fără îndoială, lucrurile s-ar fi cuvenit să fie știute de persoanele autorecenzate dar comunicarea a fost defectuoasă. Experiența primei autorecenzări pe platformă la un recensământ românesc a avut și aceste imprevizibile și regretabile costuri
    **
    În alte câteva comentarii se abordează critic problema listelor electorale și a numărului de alegători. Institutul National de Statistică publică anual distribuția pe sexe si vârste a două tipuri de populație (ca și în alte țări): populația având reședința obișnuită în România (locuiesc în țară de cel puțin 12 luni sau mai puțin dar cu intenția de a locui mai mult de 12 luni) și populația care în documentele de identitate are reședința permanentă (domiciliul) în România, indiferent unde are reședința obișnuită. La începutul anului 2022 populația cu domiciliu în România era de 22 milioane locuitori. Populația rezidentă la 1 decembrie 2021, deci foarte aproape de 1 ianuarie 2022, va fi undeva între 18,2 și 19. Probabil, sub 19 milioane.
    Autoritatea Electorala are și ea date asupra populației pe localități și vârste, ca și MAI. Sunt deci trei instituții care dispun de populația cu domiciliu pe localități. Există o unitate metodologică a datelor, cum ar fi firesc? Ori fiecare își gospodărește propria ogradă. Ceea nu ar fi bine si ne-ar arăta o anumită dezordine in gestionarea acestor probleme. S-ar cuveni ca datele asupra populației cu domiciliu și cu reședința obișnuită să fie gospodărite în scop statistic și electoral, de o singură instituție: Institutul Național de Statistică. În funcție de tipul de alegeri, populația electorală este cea cu domiciliu într-o localitate ori cea cu reședința în localitate. La alegerile locale în liste nu ar trebui să fie decât populația cu reședința obișnuită in țară. Ea nu fost însă cunoscută pe localități, pe vârste, din imposibilitatea de avea date fiabile asupra acestei populații după recensământul din anul 2011 prin lipsa de date asupra migrației externe a românilor pe localități (pe vârste). Introducerea conceptului de populație rezidentă în practica țările UE după recensămintele din anii 2010-2011 a însemnat pentru țara noastră imposibilitatea determinării populației rezidente pe localități în anii de după recensământ prin lipsa instrumentelor statistice de măsurare a migrației externe la nivel de localități. Există intenția găsirii unei soluții. Altfel, după recensământ vom fi din nou in situația de nu putea avea populația rezidentă pe localități. Se va folosi iar o populație electorala nereală la nivel de localități, cea cu domiciliu in țară, indiferent unde locuiește efectiv. Probabil, clasa politica este interesată într-o astfel de situație.
    **

    Recensământul a arătat o societate profund divizată, politizată excesiv, dezorientată la recensământ, amenințată de maeștri ai dezinformării si manipulării (nu mulți). Nu mai departe de ziua de 1 august la antena3.ro/actualitate/social ziarista Andreea Șerban comenta într-un articol declarații ale uni avocat ( G. Piperea) asupra recensământului. Declarații care nu aduc nimic nou față de neadevărurile spuse la începutul si pe parcursul recensământului în afară de cifre false și amenințări cu avalanșe de procese, destituiri din funcții și confiscări de averi. A.Ș. i se asociază, felul cum este scris articolul nepermițând separarea opiniilor autoarei de cele ale lui G.P. În pasajul al doilea se deschid ghilimele dar ele nu se mai închid. Este surprinzător că un ziarist de la Antena 3 se pretează la o astfel de practică. Și ei și lui G.P. 18,2 milioane de români i-au dar răspunsul cuvenit.
    **
    As dori în final sa ofer cititorilor o informație probabil puțin cunoscută. Recensământul are un Consiliu de Comunicare și Transparență, primul în istoria recensămintelor românești. Președintele organismului este distinsul Academician Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Romane. Are 28 de membri reprezentând cercetarea academică, mediul universitar, organizații neguvernamentale, patronatul, sindicatele, presa, partidele politice parlamentare, organisme guvernamentale în probleme ale minorităților naționale. Consiliul este un organism independent și veghează la asigurarea celor două deziderate în desfășurarea recensământului – transparența și comunicarea. Are acces la toate informațiile solicitate.

  20. Trebuie să facem strategie de aducere a 2 milioane de migranți din Asia și Africa in următorii 15 ani. Nu m-aș grăbi cu intrarea în Schengen tocmai că sa putem sa aducem migranți. E nevoie de ei și economic și pentru diluarea elementului fascist și rasist maghiar și roman.

  21. Ion, trebuie să facem strategie să readucem cel puțin 2 milioane de români din străinătate, oameni cu mentalitate și experiență Europeană. Occidentul se auto distruge tocmai datorită ciuhapilor pe care i-a importa,
    care nu se ridică la valoarea și cultura Europeană, mai mult, ei nu o înțeleg, nu știu nici să o consume, o distrug. Ei năvălesc fiind atrași de bogăția și Prosperitatea din Europa. Facem o mare greșeală că – i primim. Ori această prosperitate pe care o văd ei în Europa nu a căzut de undeva de sus ci ea a venit, vine. la pachet cu normele principiile și valorile europene pe care ei le resping și nici nu le înțeleg, este ceva greu, foarte greu pentru ei. Prin urmare au format comunități separate, paralele față de cea Europeană și fac aceeași mizerie ca și aceea din care au fugit.

    • Ce să căutăm înapoi? Ați vrut PSD și PNL spălați-vă cu ei pe cap. La ce să ne întoarcem? La poluare, drumuri praf, spitale dezastru? La asta să ne întoarcem? Aici măcar avem un trotuar liber pe unde ne putem plimba, copiii au loc de joacă, respiră un aer decent. La școală au un program decent și o curriculă rezonabilă, au pauze adevărate nu de 5 minute. Deci nu merci, e ok stați voi acolo în România că noi stăm bine aici, nu avem motive să ne întoarcem, nici noi, nici copiii noștri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro