marți, aprilie 20, 2021

Recomandare de lectura: L’Auvergnat Joydeep Bhattacharya, “De veghe”

Pe Joydeep Bhatthacharya il cunosc, daca nu ma insel, din 1988. Pe vremea aceea, era doctorand la University of Pennsylvania, a luat cursul meu despre radicalisme politice. A scris o lucrare exceptionala despre polemica dintre Lenin si marxistul indian M. N. Roy (ma gandesc sa-i cer un fragment pentru cartea pe care o scriu impreuna cu Marius Stan, “Vraja nihilismului,. Dosar Lenin”). Ulterior, a fost asistentul meu, am devenit prieteni, am lucrat minunat impreuna, atat la facultate, cat si la Foreign Policy Research Institute. Am petrecut sute de ceasuri discutand despre comunism, fascism, democratie, despre mituri politice si himere revolutionare. Daca am izbutit sa nu fiu singur in acei ani, el m-a ajutat enorm. A fost, spre a relua cuvintele lui Brassens, mon Auvergnat.

Mergeam des prin restaurante, m-a dus prima data sa mananc intr-unul indian. De Romania, imi spunea, auzise prima oara acasa in India, la Calcutta, de la mama sa, pietenea cu Maytreyi Devi, iubirea de tinerete al lui Mircea Eliade. Nu l-am crezut, avea fictiunea in sange, mi-am zis ca fabuleaza. Nu nascocise nimic, am cunoscut-o in 1990 pe mama sa, mi-a vorbit despre prietena ei.

Philadelphia mea este inseparabila de Mary, de el, de Rey Koslowski (azi profesor de stiinte politice la SUNY-Albany), de John Maurer (azi profesor de studii strategice si istorie diplomatica la Naval War College), de regretatii Michael Radu si Alvin Z. Rubinstein, de JoAnn si Tony Tomazinis, de Alan Kors si Alan Luxenberg. In decembrie 1989, in timpul Revoutiei Romane, eram total epuizat, scriam fara oprire, dadeam interviuri, am fost invitat in emisiunea “MacNeil/Lehrer NewsHour” pe PBS, se transmitea de la Wilmington. Fara Joy (asa ii spun prietenii), n-as fi ajuns acolo, abia ma mai tineam pe picioare.

Impreuna cu Mary si cu Marco Bianchini, studentul meu jumatate texan, jumatate italian din Roma, azi functionar international al ONU, a fost partenerul meu de sperante, pasiuni si idei in acel annus mirabilis 1989. Fara ei trei, n-as fi terminat niciodata cartea „Reinventing Politics”. Erau toti trei cuprinsi de febra acelor momente fara precedent. Revolutiile, spunea un mare sociolog, sunt moments of madness. Asa le-am trait si noi. In iunie 2013, m-am plimbat o zi intreaga pe strazile Philadephiei cu Marius, i-am aratat Broad Street, Pine Street, South Street, Locust Street, Spruce Street, Walnut Street, Chestnut Street…

In martie 1991, Joy a venit cu mine la Timisoara, m-a ajutat in chip decisiv in timpul conferintei “Putere si opozitie in societatile post-comuniste”. Era prima sa calatorie in Europa de Est. Eram amandoi oameni-orchestra, organizatori, vorbitori, impresari si cate altele. S-a imprietenit cu Mircea Mihaies, Adriana Babeti, Vasile Popovici, Miklos Haraszti, Petruska Sustrova, Dimitrina Petrova, Irena Lasota, Jakub Karpinski, Sonja Licht si Milan Nikolici. Erau acolo, imi amintesc cu emotie, Mircea Cartarescu si N. Manolescu. Au trimis mesaje conferintei Jean-Francois Revel si Adam Michnik.

Pe Agnes Heller si pe Ferenc Feher ii cunostea dinainte, din State. Devenise, alaturi de mine, a walking encyclopedia of East European politics (citez din Ferenc Feher). A plecat de la Timisoara la Budapesta, s-a indragostit de metropola maghiara, a cunoscut elita intelectuala si viata nocturna cu ale ei detabuizari si chiar trensgresiuni. A decis sa renunte la doctorat, s-a dedicat literaturii. Scrie superb, are un simt al cuvintelor cum rar mi-a fost sa intalnesc, alaturi de Mary a fost editorul meu voluntar. Primul sau roman, “The Gabriel Club” a aparut la Granta Books, la Londra. Se petrece la Budapesta. Avea, pe coperta a patra, sustinerea lui J. M. Coetzee. A predat, un timp, la Bard College. Apoi au aparut alte romane, inclusiv unul superlativ recenzat in “New York Times Book Review”. Acum, i-a aparut o carte, pe o tema fierbinte, la Polirom. O recomand cu entuziasm. Putine lucruri ne-au bucurat mai mult in viata, pe Mary si pe mine, decat succesul lui Joy.

http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-veghe-5603/

http://www.nytimes.com/2011/01/30/books/review/Tepper-t.html?_r=0

http://www.unric.org/en/events/27548-panel-discussion-qun-peacekeeping-operations-overview-current-situation-and-challengesq

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro