miercuri, octombrie 21, 2020

Recomandare de lectură: Luminița Marcu, leninismul cultural și vocația hermeneutică

Pentru cei pasionați de istoria intelectuală a României în anii comunismului, îndeosebi în perioada stalinistă și în anii „dezghețului”, dar și cei ai „reînghețului”, cartea Luminiței Marcu, „O revistă culturală în comunism. Gazeta literară 1954-1968”, recent apărută la editura Cartea Românească, este o mină de aur. Concepută după modelul sovietic al săptămânalului „Literaturnaia Gazeta”, revista „Gazeta Literară” a fost principala tribună a realismului socialist în versiunea românească. Conducerea revistei a fost asigurată de-a lungul anilor de personaje în care partidul, adică Iosif Chișinevschi, Leonte Răutu, Pavel Țugui și alți pontifi ideologici aveau deplină încredere. Unul dintre aceștia a fost Paul Georgescu, critic literar cu sensibilități estetice certe, dar în egală măsură un fanatic leninist. Poate că ar merita scrisă o biografie a acestui personaj, ținut încă în icoană de unii. Paul Georgescu s-a reinventat ca romancier în anii ’70, și încă unul de mare talent. Îl ura pe Nicolae Ceaușescu, îl numea „Căpitanul”. Dar, asemeni unui Georg Lukács, nu a renunțat niciodată la atașamentul său față de escatologia revoluționară a marxismului. A fost un leninist cultural și a murit la fel.

La fel, principiul sacrosanct al partinității (partiinost), de sorginte bolșevică, a fost pus în practică de personaje precum Ovid S. Crohmălniceanu, Mihai Beniuc, Mihail Petroveanu, Ion Vitner, N. Tertulian, Mihai Gafița, Savin Bratu, Zaharia Stancu, Maria Banuș, Nina Cassian, Tiberiu Utan, Demostene Botez, Titus Popovici și atâția alții. Unii (Paul Georgescu, Petroveanu) aveau să devină personaje în romanul lui Petru Dumitriu, „Întâlnire la Judecata de Apoi”, scris după rămânerea sa spectaculoasă în Vest. În cartea Luminiței Marcu, de fapt un mascat roman de idei, Petru Dumitriu este el însuși personaj, și încă unul principal. Cult, vorbitor perfect de franceză și germană, cinic, snob si cabotin, Petru Dumitriu a fost nu doar arbitrul eleganței, ci si arbitru ideologic in acei ani intunecați.

Luminița Marcu surprinde cu admirabilă acuitate și cu un remarcabil apetit istoric avatarurile comunismului românesc prin prisma discursului literar acceptat, chiar prescris de partid. Este explorată cu minuțioasă inteligentă istorică tentativa de a emascula orice tentație marxist-revizionistă de tip maghiar sau polonez. Dacă in Polonia un Adam Wazyk, fost stalinist, rupea cu propriul trecut de captivitate a minții (spre a relua sintagma lui Czeslaw Milosz) scriind „Poemul pentru adulți”, in România niciun scriitor major nu a făcut un pas similar. Unul dintre capitolele fascinante din carte este momentul 1956, acea clipă ratată a destalinizării în cultura românească. Orice am crede despre Alexandru Jar, ceea ce ne spune aici Luminița Marcu trebuie luat în considerație: atunci când alții se complăceau în tăceri mai mult sau mai puțin culpabile, fostul luptător din Spania și din maquis, un stalinist sinistru, puternic compromis la începutul anilor ’50, s-a trezit și a atacat deschis „îndrumarea de către partid” a literelor românești. L-a sfidat pe țarul ideologic Răutu și a cerut o dezbatere reală despre cultul personalității. A fost imediat excomunicat. De fapt, de-stalinizarea a eșuat inainte de a incepe.

Luminița Marcu știe să citească printre rânduri, un exercițiu indispensabil în acest gen de abordare în care istoria politică se îngemănează cu o subtilă hermeneutică a textelor. Discută punctele de inflexiune, descoperă ne-spusul dindărătul spusului, reconstituie motivații și configurații acoperite de valul uitării. Cartea este un omagiu adus acelor tineri critici, intelectuali reali care au respirat sub apă, vorba marelui poet polonez Stanisław Barańczak stins din viață zilele trecute, oameni de onoare și intelectuali rafinați precum Matei Călinescu și Lucian Raicu. Intre poeți, Nichita Stanescu și Cezar Baltag au fost si ei radactori ai „Gazetei literare”.

Aceasta este tradiția pe care Luminița Marcu o reia în această superbă carte, comparabilă, cred, cu lucrările unei Gisèle Sapiro în Franța. Să mai adaug că volumul este extrem de bine scris: este de-a dreptul captivant. Profesorul Paul Cornea are așadar dreptate: „Cartea este o excelentă teză de doctorat, din a cărei comisie am făcut parte și care a fost, de altfel, notată cu Summa cum laude, calificativul maxim, în 2010, la Universitatea din București. Fără să fie lipsită de accente eseistice, partea cea mai importantă a acestei lucrări este de natură documentară. Este remarcabilă descrierea numerelor de revistă «du jour au jour», lucrarea fiind un demers riguros și o premieră în ceea ce privește studierea detaliată, la firul ierbii, a celei mai importante reviste literare a epocii.”

http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/o-revista-culturala-in-comunism-gazeta-literara-1954-196-396/

http://www.nytimes.com/2015/01/04/world/europe/stanislaw-baranczak-68-polish-underground-poet-dies-.html?_r=0

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Domnule profesor

    Am rasfoit acum cativa ani colectia Gazetei Literare din anii ’60, incercand se urmaresc ascensiunea lui Eugen Simion.

    M-a impresionat atunci lipsa de importanta a marii majoritati a textelor, prost scrise si neinteresante.

    Pentru cine era scrisa”? Cine o citea? Cine o lua in serios?

    Cu respect,

    Peter Manu

    • Draga domnule profesor Manu,

      Sunt convins ca doamna Lumnita Marcu va poate raspunde informat si cu acuratete. In ce ma priveste, n-am fost niciodata fan Simion. Dar intrebarea Dvs e valabila: pentru cine era scris revista? Era un exercitiu ventriloc? Mai degraba as vedea doua functiuni (examinate si de autoare): Primo, tribuna ptr afirmarea liniei parrtidului in literatura; secundo, debuseu pentru inteligentsia litarara, articolele erau foarte bine platite, deci corupere si cooptare. Era unul din pricipalele instrumente de reproducere simbolica a sistemului ideocratic. Ganduri bune!

      • Va multumesc pentru raspunsul informativ si amabil.

        Ne spuneti ca „Luminița Marcu știe să citească printre rânduri, un exercițiu indispensabil în acest gen de abordare în care istoria politică se îngemănează cu o subtilă hermeneutică a textelor.”.

        Am incercat si eu, un numar de ani (1965-1969) sa citesc printre randuri presa din Romania. Era un exercitiu dificil; cuvintele cod si inflexiunile se schimbau mereu. Am renuntat in momentul in care am luat decizia interioara de a parasi tara, pentru ca a citi printre randuri era un mod, ineficient si steril, de a trai cu speranta intr-o schimbare care nu putea de fapt sa vina.

        • Exercitiul Luminitei Marcu este unul de reconstructie a unei semantici ezoterice. Avem, in acest sens, si alte lucrari meritorii: Liviu Malita, Ana Selejan, Ruxandra Cesereanu, Alexandra Tomita, Cristian Vasile, Ioana Macrea Toma (sunt sigur ca uit unele nume, imi cer scuze). Avem cartile unor M. Nitescu si Eugen Negrici, plus volumele colective semnate, in diverse formatii, de P. Cernat, I. Manolescu, A. Mitchievici, I. Stanomir. Dar, in acest caz anume, avem o carte care deconstruieste texte apaute intr-o revista de tip flagship, spre a deconspira acei topoi care definesc variatiunile ideologice subjacente textului asa cum apare el privirii neinitiate. Intr-un fel, as asemui efortul Luminitei Marcu cu acela al lui Denis Kozlov despre care am scris in „International Affairs” (textul a fost tradus si publicat aici, pe”Contributors”). Un lucru se cere accentuat, iar autoarea il face in chip exemplar: toate crizele ideologice traversate de regim s-au reflectat prioritar si preponderent in „Gazeta Literara” (mai mult, cred, decat ceea ce avea sa urmeze, deci in „Romania Literara”). Aici au aparut texte-cheie: interviul lui lui Alexandru Jar de catre M. Petroveanu, atacul lui Beniuc contra lui Nicolae Labis etc Era suficient ca un Rautu sau Mizil sa schiteze o „teza”, pentru ca Paul Georgescu (le insusi un scurt timp activist al „Sectie”) sa preia ideea din mers si sa o converteasca in editorial.

          http://www.contributors.ro/global-europa/dialectica-deziluziei-%E2%80%9Enovii-mir-si-destalinizarea-hru%C8%99ciovista/

          • Va multumesc din nou.

            Raman cu intrebarea: de ce atat de complicat si de amanuntit, de ce atatea manusi peste manusi, de ce plata pentru coala editoriala, casele de creatie, avansurile, restaurantul de la Casa Monteoru?

            Cui ii era frica de cine?

  2. Stimate Domnule Tismaneanu,
    In privinta lui Alexandru Jar – orice-ati gandi despre dansul, el nu s-a „trezit”, ci a executat ordine: Gheorghiu-Dej i-a ordonat sa condamne stalinismul, AJ s-a confirmat, si a fost imediat infierat, intr-o provocare antisemita de rit bizantin.
    In privinta scriitorilor majori care au dezamagit – cred ca trebuie mentionat, totusi, foarte tanarul Nicolae Labis, care, desteptat din iluzia comunista in care fusese crescut, ar fi putut deveni, gratie talentului sau fenomenal, un lider al opozitiei; de aceea a fost lichidat.

  3. Lucruri interesante… dense… despre istoria recenta/ pe care incepem sa o decriptam.
    As putea sa fac apel si la unele din textele lui Mircea Ciobanu/….. la studiul sau emblematic despre Iov( fiind eseu) din perioada tarzie a creatiei sale/ de ce nu, la poemul Am fost poet in vremea lui Ahab…
    .Mare pacat ca romanele sale sunt greu de inteles/ poate sintaxa… cine stie… in timp se/decanteaza semnificatiile.
    Poeta Luminita Marcu/ se ocupa cu eseul polivalent/ ca tematica/ ,dar omite ca si Cezar Baltag, Nichita Stanescu/ Aurelian Titu Dumitrescu/ Mircea Ciobanu(M.Sandu Ciobanu) se raporteaza la Ion barbu/ Dan Barbilian.// Desigur in nuante diferite. Poate ca si Marin Mincu…regretatul eseist…/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cu tancul în lanul imposturii educaționale

Nu am vorbit despre partea educațională a cazului Baranga până nu mi-am luat cele mai bune informații pe care cineva, cu excepția...

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Ușurel cu autostrada americană pe scări

Săptămâna trecută, presa românească formală și informală ne-a umplut de “Breaking News” despre un Proiect de infrastructură uriaș: Americanii vor construi o cale ferată și...

Implicațiile unei adrese ANAF

Circulă printre grupurile online cu tematică fiscală o adresă recentă prin care ANAF îi semnalează unui contribuabil să fie atent la situația...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.