vineri, mai 20, 2022

Rectorii parlamentari au intrat in incompatibilitate. Se impune interventia ministrului


Au trecut cateva zile de cand rectorii care sunt si parlamentari au intrat in ilegalitate. De la primul semnal publicat aici n-a miscat nimeni  un deget.

Asupra aspectelor juridice nu exista nicio urma de indoiala, conform comunicatului ANI (Agentia Nationala de Integritate), institutie cu atributii in domeniu:

„În cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii educaţiei naţionale sau, după caz, în funcţie de prevederile din regulamentele specifice care reglementează funcţia sau demnitatea publică, persoanele care deţin funcţia de rector trebuie să opteze între această funcţie şi funcţia de conducere sau de demnitate publică şi/sau funcţia de conducere în cadrul unui partid politic, deţinute“

Ce mai este de comentat?

Cei patru rectori, persoane cu maxima vizibilitate publica, membri in partide politice importante, PSD, PNL, PD-L (Ecaterina Andronescu, rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti,  Nicolae Robu, rector al Universităţii „Politehnica“ din Timişoara, Ştefan Iosif Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“ din Timişoara, dar şi Florian Popa, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti), fac un deserviciu imens statului de drept, fiind un exemplu viu de nerespectare a legii.

Ce sa inteleaga simpli cetateni din astfel de comportamente?

Ca legea e facultativa, ca daca astfel de persoane, la un asemenea nivel,  isi permit sa incalce legea, in alte cazuri marunte, de evaziune fiscala, de incalcare a normelor de circulatie rutiera, etc., ei, simpli cetateni,  ar trebui sa nu pateasca nimic. Ca pot incalca linistiti legea.

Aceasta a fost si ramane principala problema a societatii romanesti. Ca legea e obligatorie pentru „prosti”, iar cei mari, cu functii de conducere, o respecta doar atunci cand au chef, cand le serveste sa-si regleze conturile cu adversarii politici sau cand interesele de grup sau de partid pot fi promovate prin lege. De exemplu, s-au facut privatizari mai mult decat dubioase sub acoperirea unor legi promovate de parlament, asa incat nimeni nu mai poate fi tras la raspundere de prejudicierea intereselor nationale.

Modul de elaborare a legilor este si el deficitar. Pentru ca ele, legile,  nu contin sanctiuni drastice pentru incalcarea fiecarui articol. Stiind ca nu patesc mai nimic, eventual vreo amenda modica, de ce s-ar deranja cetatenii, mai simpli sau aflati in fruntea tarii, sa le respecte?

In alte tari sanctiunile pentru nerespectarea legilor sunt drastice. Am platit la Viena o amenda de circulatie de 200 euro, o treime din bugetul excursiei. M-am lecuit, a doua oara n-am mai riscat vreo abatere de la reguli.

Partea pozitiva a lucrurilor consta in faptul ca unele universitati se conformeaza deja legii.

Iata, pentru respectarea

Art. 295. (4) După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcțiilor prin care unul sau una se află față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel în aceeași universitate.

La Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, „Biroul Senatului hotaraste ca pana la data de 24.03 2011 facultatile care au cadre didactice aflate in vreo situatie de incompatibilitate prevazuta de legea 1/2011-Legea educatiei nationale, sa prezinte modalitati de inlaturare a acestor incompatibilitati, declarate pe proprie raspundere”. (aici)

Acelasi lucru s-a intamplat la USAMV Cluj, posibil si la alte universitati. In aceste universitati juristii au citit legea si au inteles ce trebuia, spre deosebire de comisiile juridice ale parlamentului care au inteles ce le dicta interesul politic sa inteleaga.

Un alt exemplu.

Prof. univ. dr. ing. Ion Giurma, rectorul Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iasi, si-a dat  demisia din functia de consilier local PSD. Motivul acestei decizii? Giurma sustine ca prefera sa ramana rector in conditiile in care noua lege a educatiei prevede ca persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului.

Din cercetarea realizata de Coalitia pentru Universitati Curate acum doi ani, a rezultat ca in 95% din universitatile cercetate exista cazuri de nepotism. Legea incrimineaza doar acele cazuri in care „unul sau una se află față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel în aceeași universitate”.

Pentru iesirea din astfel de cazuri de incompatibilitati este suficient ca una din rude sa se transfere la un departament (facultate), in care nu se mai afla sub „comanda” sotului (sotiei), sau rudei pana la gradul trei.

Ar fi interesat de aflat din gura liderilor PSD si PNL, care cer zilnic respectarea legilor de catre partidele de la putere, cum explica ca membri de vaza din propriile partide (vicepresedinti sau aflati in componenta organelor de conducere la nivel central), nu respecta legea.

Ce e de facut?

Legea Educatiei Nationale este clara:

Art. 124. — (1) Răspunderea publică obligă orice instituție de învățământ superior, de stat sau particulară:

a) să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului superior.

In  cazul ca acest lucru nu se intampla:

Art. 125 — (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării …….si aplica una sau mai multe din urmatoarele masuri:

a) revocarea din funcție a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică și management universitar, cu consultarea senatului universitar.

Piedica temporara in aplicarea acestei masuri prevazute de lege rezulta din faptul ca nu s-a constituit  Consiliul de etica si management. Avand in vedere urgenta situatiei si posibila aparitie a altor incalcari ale Legii Educatiei Nationale, se impune emiterea urgenta a actului normativ de constituire a acestui consiliu, pentru ca apoi sa se treaca la aplicare legii.

Iata un bun exemplu de ce  inseamna autonomia universitara neinsotita de raspunderea publica. Adica, la adapostul autonomiei universitare conducerile de universitati fac ce doresc, incalca legea in privinta incompatibilitatilor, in trecut au emis diplome false pentru care nici acum nu se stie cine se face vinovat, inmatriculeaza 340.000 de studenti, jumatate din studentii tarii (Universitatea Spiru Haret), transforma universitatile in fabrici de diplome, etc.

Este momentul ca ministrul educatiei, Daniel Funeriu, sa demonstreze ca stie si poate sa puna piciorul in prag, sa impuna respectarea legii, asa cum a promis, inclusiv prin revocarea din functie a rectorilor care incalca legea.

Daca nu se va intampla asa, vom asista la inca o palma pe obrazul statului nostru de drept. Care are fata rosie, de cate palme incaseaza zilnic.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „Piedica temporara in aplicarea acestei masuri prevazute de lege rezulta din faptul ca nu s-a constituit Consiliul de etica si management. Avand in vedere urgenta situatiei si posibila aparitie a altor incalcari ale Legii Educatiei Nationale, se impune emiterea urgenta a actului normativ de constituire a acestui consiliu, pentru ca apoi sa se treaca la aplicare legii”
    Catch 22 curat
    Unde-i lege nu-i tocmeala, dar cand legea nu-i la o adica aplicabila pentru ca „… nu s-a constituit (sic!) …” la ce bun mai e legea? Pai, ne gasim in plin No country for old men.
    Dupa parerea mea
    – in sistemul public, toti cei care ocupa simultan doua sau mai multe functii publice cu norma intreaga trebuie sa opteze pentru una singura, cu efect imediat; foarte rau ca s-a putut asa ceva, aprecieri celor care au actionat in sensul bunului simt ca profesorul de la Iasi, legea trebuie sa excluda astfel de suprapuneri
    – sistemul de invatamant public trebuie organizat administrativ in sistem piramidal (da!!!) asa incat cursantii sa fie in numarul cel mai mare in invatamantul prescolar si cel mai mic in invatamantul superior
    – si bineinteles, fara religie in scolile publice
    Restul, vorba lui Cuculetz, e apa de ploaie.

  2. In orice tara civilizata, printre care cu siguranta Romania nu se afla inca, orice incalcare a legii se pedepseste. Orice incalcare a legii prevede sanctiuni, inclusiv penale. Institutiile care trebuie sa vegheze la respectarea legilor tarii oare ce pazesc in aceasta situatie? Este deja de notorietate ca personajele enumerate de dumneavoastra au incalcat legea in mod evident si premeditat dar se pare ca asta nu deranjeaza pe nimeni dintre cei care ar trebui sa-i traga la raspundere. Nu inteleg de ce nu se cere public ca incompatibilii sa intre in legalitate urgent. Consider ca atitudinea celor trei sfideaza bunul simt, democratia si, nu in ultimul rand, legea si pe cetatenii acestei tari. Este inadmisibila nerusinarea cu care politicienii, in general, isi bat joc de acest popor. Rusine!!!

  3. sant curios sa vad atitudinea clasei politice in general si a societati civile in particular.mediul academic trebue sa iasa si el cu un punct de vedere.e prea pe fata magaria ca sa ramana ascunsa sub pres. totdeauna pe faza dom profesor

  4. Insasi titlul sugereaza „esenta” asa-numitei „legi de reformare a invatamantului”, respectiv cosmetizarea formei si ignorarea fondului (curricula, metodologia, etc). Nu sunt fan al „incompatibililor” dar, pana la urma, faptul ca s-a ajuns sa se stipuleze intr-o lege (si inca una „asumata”) niste principii de bun simt denota adevarata dimensiune a marasmului in care s-a scufundat societatea romaneasca. Iar cand e vorba despre „‘telectuali”… comentariile devin cumva inutile.

Dă-i un răspuns lui shinobi Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro