vineri, septembrie 25, 2020

Redresarea economică a UE: un plan pentru noua generație

O Europă verde, digitală și pregătită să răspundă la orice criză. O Europă în care Pactul Ecologic european va reprezenta chintesența dezvoltării Uniunii, în care progresul digital va presupune investiții în conectivitate pentru o Piață Unică Digitală. O Europă în care Pilonul European al Drepturilor Sociale va deveni o realitate, nu doar un vis continuu, cu o Garanție pentru copii și cu o Agendă Europeană pentru Competențe. O Europă cu lanțuri valorice dezvoltate, cu o industrie puternică. O Europă care investește în sistemul de sănătate, în cercetare și inovare. Și, nu în ultimul rând, o Europă democratică, cu respectarea valorilor fundamentale și cu implicarea societății civile în procesul decizional.

Așa arată noua generație a Uniunii pe care a descris-o Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, astăzi, 27 mai, în Plenul Parlamentului European. Comisia a prezentat astăzi un pachet de instrumente care vor ajuta Uniunea Europeană să își pună economia pe picioare, după criza provocată de COVID-19 care a înghețat întreaga activitate a continentului european, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social. Pachetul de redresare al UE va pune la bătaie 1,85 TRILIOANE euro: 750 miliarde pentru planul de redresare economică a Uniunii intitulat “Noua Generație a UE”, și 1100 miliarde prin Cadrul Financiar Multianual (CFM).

De unde va oferi Uniunea Europeană aceste resurse financiare uriașe? Cum vor fi cheltuiți acești bani? Ce presupune acest plan de redresare al economiei UE? Mai jos descriem procesul de colectare a acestei sume uriașe, dar și modul în care acești bani vor fi cheltuiți prin Noua Generație a UE și CFM.

Unitate la nivel european: creșterea resurselor proprii

Există un consens general la nivel european care nici nu mai trebuie rostit: Uniunea Europeană are nevoie de o creștere a bugetului european și de instrumente adaptate realității curente.

O creștere a bugetului european presupune, fără doar și poate, o creștere a resurselor proprii ale Uniunii. Toate cele 3 instituții principale ale Uniunii au promovat nevoia de creștere a resurselor proprii, dar și soluții de finanțare pentru acești bani suplimentari.

Parlamentul European (PE), prin rezoluția adoptată pe 15 mai, a propus o reformare a sistemului de resurse proprii a UE. Fără această reformă, și mai ales, fără creșterea plafonului de resurse proprii ale UE, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 nu poate fi viabil fără creșterea contribuțiilor din partea statelor membre. Printre sursele de venituri care să intre în coșul de resurse proprii ale UE, Parlamentul a indicat următoarele opțiuni: impozitarea serviciilor digitale, o taxă pe tranzacțiile financiare, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, o contribuție pentru materiale plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

Franța și Germania au propus apoi instituirea unui fond de redresare a Uniunii de 500 de miliarde de euro prin permisiunea oferită Comisiei Europene de a împrumuta acești bani în numele UE, deci implicit a statelor membre. Acest fond de redresare s-ar adăuga, în viziunea franco-germană, resurselor prevăzute în CFM 2021-2027. Banii împrumutați de Comisia Europeană de pe piețele financiare vor fi apoi distribuiți regiunilor și sectoarelor cele mai lovite de criza COVID-19 sub formă de grant-uri. În fapt, și această propunere a celor două state membre ar crește sursele proprii ale UE dar din alte surse decât cele indicate de Parlamentul European, și anume împrumuturile de pe piețele financiare.

În propunerea prezentată astăzi Comisia Europeană a preluat ambele poziții, atât a Parlamentului cât și poziția franco-germană, și a propus un hibrid prin care recuperarea UE să fie finanțată atât prin împrumuturi pe piața financiară, cât și prin creșterea plafonului de resurse proprii prin instituirea unor resurse de venituri indicate de Parlamentul European. Comisia a indicat patru opțiuni de venituri pentru creșterea acestui plafon: impozitarea serviciilor digitale, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, venituri din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și venituri rezultate din operațiunile marilor companii.

Cadrul Financiar Multianual

Comisia Europeană a venit astăzi și cu o propunere pentru noul Cadru Financiar Multianual pentru intervalul 2021-2027, a cărei negociere a intrat în impas după declanșarea crizei COVID-19. CE pleacă în propunerea sa de la mai vechea cutie de negociere a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, care punea pe masă 1100 miliarde de euro. La această cutie de negociere Comisia propune schimbări pentru a crește flexibilitatea bugetului în noul context.

Această propunere, deși lăudată pentru flexibilitatea oferită în Politica Agricolă Comună și o creștere a fondurilor de coeziune pentru regiunile mai puțin dezvoltate, a generat și critici din partea Parlamentului European, care consideră în continuare că bugetul Cadrului Financiar Multianual este insuficient pentru a îndeplini obiectivele Uniunii nu doar pe plan intern, dar și pentru ambițiile pe care Uniunea le are pe plan extern. Rămâne de văzut dacă va reuși Comisia să obțină un acord între instituții pentru ca noul Cadru Financiar să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021, așa cum e prevăzut.

Planul de redresare – Noua Generație a Uniunii Europene

După ce a indicat resursele financiare pe care le va folosi Comisia Europeană a prezentat apoi modul cum acești bani vor fi cheltuiți pentru recuperarea economiei UE.

Planul de redresare al UE este orientat spre un viitor post-criză, iar instrumentele îi conferă aerul futurist încapsulat în titlul generic: Noua Generație a UE.

Programul este împărțit în trei piloni, fiecare adresând nevoi specifice, atât la nivelul statelor membre cât și la cel al sectorului privat.

Primul pilon conține un set de programe care va susține recuperarea statelor membre. 560 de miliarde alocate pentru investiții publice și reforme la nivelul statelor membre. De asemenea, se va asigura și un buget suplimentar de 55 miliarde pentru politica de coeziune prin inițiativa REACT-EU. Acest buget suplimentar va fi disponibil pentru toate statele membre, dar va fi direcționat cu precădere spre regiunile cele mai afectate de pandemia de coronavirus. De asemenea, două programe vor fi în mod special consolidate financiar: programul de dezvoltare rurală va primi 15 miliarde de euro în plus, iar mecanismul pentru o tranziție justă va avea un total de 40 miliarde, ambele propuneri fiind extrem de necesare pentru România.

Cel de-al doilea pilon va fi îndreptat spre ajutorarea sectorului privat și mai ales spre stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei europene. Acest sprijin spre sectorul privat va fi realizat prin programul InvestEU, căruia i se va dubla bugetul prin introducerea unei Facilități de Investiții Strategice de 15 miliarde care să susțină lanțurile valorice esențiale pentru economie, precum spre exemplu sectorul farmaceutic. Va exista și un instrument care va oferi stimulente pentru companiile viabile dar care au fost puse în dificultate de criza COVID-19, numit și instrument de solvență, în valoare de 31 miliarde.

Al treilea pilon urmărește să aplice lecțiile învățate în urma acestei pandemii și va consolida instrumentele care au fost utilizate eficient pe durata crizei, în esență RescUE și programele dedicate cercetării și inovării. Dar cea mai importantă lecție este faptul că UE dorește să modernizeze sistemele de sănătate din UE prin EU4Health, un program de investiții de 9,4 miliarde de euro în capacitatea de a răspunde la crize sanitare. Pe lângă asta, fonduri suplimentare vor fi puse în cooperarea cu statele terțe din vecinătate UE (86 miliarde pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională), cu un accent suplimentar pentru asistența pre-aderare pentru statele din Balcani (12,9 miliarde).

Concluzii

Astăzi, Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a spus că zona euro va avea un declin economic accentuat în acest an, între 8 și 12%. Răspunsul Comisiei Europene pare să fie pe măsura magnitudinii crizei anunțate, însă va ridica discuții cu privire la punerea sa în practică, în special în contextul negocierilor noului Cadru Financiar Multianual. Planul prezentat de CE este unul ambițios, urmând să ofere nu mai puțin de 1,85 trilioane de euro în sprijinul statelor membre, al sectorului privat și al societății în general prin finanțarea instrumentelor care au fost cele mai utile în această criză. Rămâne de văzut dacă acest pachet de ajutor va întruni consensul statelor membre și al Parlamentului European în timp util pentru a fi eficient. Și mai ales, vom avea un compromis la fel de ambițios?

Mai multe discuții despre această temă vor avea loc mâine, începând cu orele 14:30, în cadrul unui webinar organizat de Europuls live pe pagina de Facebook.

Distribuie acest articol

54 COMENTARII

  1. Doamna Ursula von der Leyen (TV euro news) a prezentat miercuri 27 Mai 2020 la Büssel conceptul Comisiei UE.27 din care 750 miliarde sunt planul „ricovery UE” cerut de Președintele francez E. Macron și susținut acum de cancelara A. Merkel (500 miliarde Euro sunt „granturi” subvenții nerambursabile gratuite și 250 miliarde credite rambursabile). Comisia propune încasări proprii pentru budgetul UE.27. Pretul pentru CO2 va deveni un subiect mult discutat.

    …”… Rămâne de văzut dacă acest pachet de ajutor va întruni consensul statelor membre și al Parlamentului European în timp util pentru a fi eficient. … „

    România va primi 19,626 milliarde Euro granturi subvenții nerambursabile din cele 500 miliarde Euro. Celălalte 250 miliarde sunt credite rambursabile cu dobânda mică.
    Lista publicata de Frankfurter Allgemiene Zeitung miercuri 27 Mai ora 14.
    (.. … FAZ scrie
    Jetzt ist klar, welches Land wie viel Geld aus dem geplanten 750-Milliarden-Topf der EU erhalten soll. Das meiste geht nach Italien, Deutschland erhält sehr wenig. Eine Übersicht:
    750-MILLIARDEN-PLAN DER EU:So viel Geld erhalten die einzelnen Staaten
    AKTUALISIERT AM 27.05.2020-13:57
    Jetzt ist klar, welches Land wie viel Geld aus dem geplanten 750-Milliarden-Topf der EU erhalten soll. Das meiste geht nach Italien, Deutschland erhält sehr wenig. Eine Übersicht. Sagenhafte 750 Milliarden Euro will EU-Kommissionspräsidentin Ursula von der Leyen in die Hand nehmen, um die Wirtschaft in der EU wieder aufzurichten. Deutschland soll gerade einmal 28 Milliarden Euro davon erhalten, obwohl es die größte Volkswirtschaft der Union hat und die meisten Bürger hier leben. Allerdings kommt die Bundesrepublik wirtschaftlich auch vergleichsweise gut durch die Krise. Das besonders heftig von der Virus-Krise betroffene Italien soll 82 Milliarden Euro an Zuschüssen erhalten und 91 Milliarden Euro in Form von Darlehen. An Spanien sollen 77 Milliarden Euro an Zuschüssen gehen und Kredite über 63 Milliarden Euro. Der Rest des Geldes verteilt sich wie folgt: ZUSCHÜSSE = in x Tausend
    Italien =81,807 Miliarden
    Spanien =77,324 MRD
    Frankreich =38,772
    Polen =37,693
    Deutschland =28,806
    Griechenland =22,562

    Rumänien =19,626 ROMANIA miliarde Euro

    Portugal =15,526
    Bulgarien =9,218
    Ungarn =8,101
    Niederlande =6,751
    Schweden =4,691
    Österreich =4,043
    Dänemark =2,156
    https://www.faz.net/aktuell/wirtschaft/750-milliarden-der-eu-so-viel-geld-erhalten-die-einzelnen-staaten-16788431.html
    FAZ..).

    • @Dedalus
      Așa s-a întâmplat.
      Comisia U.von der Leyen a preluat conceptul francez de 500 miliarde Euro cu granturi subvenții nerambursabile gratuite (din nord înspre sud, inclusiv în Franța) și a adăugat 250 miliarde Euro credite rambursabile. Toate sunt cu cântec, de acord.
      Încă nu s-a întâmplat nimic.
      1: Trebuie votat în unanimitate de voturi de cei 27 de parteneri în UE. La 18 Iunie 2020 se discută (se votează mai târziu) în consiliul ministerial al șefilor de state budgetul Comisiei II de 750 miliarde Euro (primul budget de 540 miliarde Euro al Comisiei e deja votat și poate fi folosit din Iunie 2020). Nimic din ce propune Comisia și intră în consiliul ministerial al șefilor de state nu rămâne așa cum a intrat. E procedura normală în democrație, în UE. Se vor face corecturi, precizări, schimbări, condiționări, etc. Una e deja cunoscută: granturile subvențile nerambursabile sunt conditțonate, sunt legate de unele reguli. Trebuie prezentate proiecte concrete de guvernele din Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Franța etc, banii granturi nu pot fi folosiți pentru pensii, deficite de budget etc. Nu rămâne mult timp. Trebuie obținut acordul celor patru, Olanda, Danemerca, Suedia, Austria, care au refuzat până acum în mod public acest budget „francez” de 500 miliarde Euro al lui E. Macron și sprijint de cancelara A. Merkel. Comisarul Austriac Hahn (ÖVP/PP) din Comisie a spus acum la „servus TV Sazburg” că sprijină Comisia Ursula von der Leyen dar știe că cancelarul austriac S. Kurz refuză budgetul de 500 miliarde Euro. Vede în „condiționarea” granturilor subvenților nerambursabile o cale de compromis între cei patru și Comisia UE. Comsia vrea în viitor un budget UE propriu din incasări încă de găsit (vamă la importuri, preț pe CO2, impozit pe speculații la burse UE, impozit pentru companiile digitale globale în UE, etc).
      2: Trebuie votat în cele 27 de Parlamente „naționale” cea ce fiecare guvern „național” prezintă în Parlamentul țării pentru a deveni lege. Parlamentul de la București trebuie deci să voteze „suntem pentru” după prezentarea guvernului PNL în Parlamentul românesc. Numai legea românească e baza aplicării în România. De la Comisia UE se preia acel „compromis comunitar” care va fi prezentat cândva în toamna 2020 la Bruxelles celor 27 de parteneri în consiliul ministerial al șefilor de state. Deci nu se „impune nimic” de la Bruxelles/UE fără acordul de la București.
      3: Nu mai e mult timp. Pentru a deveni lege în fiecare din cele 27 state „naționale” acest budget de 750 de miliarde Euro trebuie decis de 27 de guverne „naționale” la Bruxelles și de 27 Parlamente „naționale” în statele partenere. Mai trebuie Acordul PE Parlamentului European. Îmi lipsește în tară cunoașterea, dezbaterea publică și respectarea acestor proceduri democratice practicate în UE. Să nu uităm că CE/EWG/UE e un proiect occidental (a fost creat fără cei dine est, mai mult împotriva Pactului de la Varșovia) cu izvorul în Franța (Robert Schuman, Montanunion 1950, Adenauer/RFG). La Paris nu prea se va accepta acum încă o dată blocarea din partea celor din est (F. Hollande 2016: UE cu două viteze ca răspuns la Bratislava 2016 unde cei patru de la Vișegrad au refuzat recunoașterea „principilor normative comunitare” pe care le-au semnat prin tratatele de adareare 2004. Au cerut la Bratislava 2016„ o altă UE”). E. Macron a cerut la Sorbonna 2017 „refondarea UE”. Vom vedea.
      Toamna se numără bobocii.
      4: Urmează încă un budget III al Comisiei UE 2021-2027 de ca. 1.000 miliarde Euro care trebuie să treacă exact obstacolele descrise mai sus. Structura acestui budget (subvenții agare de 38 % din budget, fondul de coeziune, etc) trebuie precizată. Nu mai e mult timp pentru aceste două budgete al Comisiei încă nevotate de cei 27 parteneri UE.27.
      5: Cele trei budgete UE (540 + 750 + 1.000= 1.290 miliarde Euro) mai au un numitor comun numit „Green Deal”, deloc ușor de implementat (Polonia, Cehia, etc). Toate cu cântec mare, cu ceartă politică lungă.
      6: Urmează Președinția temporară UE Iulie- Decembrie a cancelarei A. Merkel și refrenul „punguța cu trei bani”. RFG va trebui să „plătească” (lipsesc 65 miliarde contribuții britanice 2021-2027) mai mult în budgetele Comisiei UE.27. E tradiția politică germană cu „Checkbuchdiplomatie”, mai bine plătim decât să luptăm (bani da, sânge nu). UE are deci bani, va avea budgete dar nu cred că va avea o politică externă comunitară proprie și o apărare militară cu scut nuclear propriu. Un pic „Frontex”, apărarea granițelor maritime și atât. Nu e mult, nu e puțin.
      7: Problemele interne sunt problemele majore românesti, nu numai în privinta parteneriatului în UE.27. România are azi cele mai bune condiții din istoria sa. „Jeder ist seines Glückes Schmid”, sau: mentalitatea, tradiția crează statul. Statul influențează societatea civică. Cred că malurile Dâmboviței sunt un orizont politic, cultural, științific mult prea îngust pentru a depăși „decalajul istoric” deplâns atât de mult în centenarul mult lăudat la București.
      Idei mai sunt

      • In orice ipoteza, capacitatea Romaniei de a asigura cofinantarea necesara si este cvasinula. Statul roman se opune cu inversunare propriului sector de afaceri, vizand in fapt anihilarea de factor a acestuia.

        Expertiza romaneasca este si ea pupatoare de zero. Politica Romaniei in UE s-ar putea rezuma intr-o fraza: „sa ne dea aia cat mai mult”. Fraza declamata in ritumul batatului cu pumnii in piept.

        De ce?

        Pentru ca Romaniei ii este dor de comunism.

      • @Dedalus
        Acum ori niciodata?

        Transferurile financiare din nord în sud+ est, granturile subvențile nerambursabile suplimentare, oferă posibilitatea pentru investiții strategice în țară fără cofinanțare. Probabil se va relansa și reconstrui mai multă industrie europeană (farmaceutica, celule fotovoltaice, baterii electrice, AI, digitalizare etc). Șansa trebuie folosită acum. Nu se va repeta de prea multe ori. Digitalizare, AI inteligența artificială, genetica (laboratoarele nu sunt scumpe, pot fi pe lângă fiecare universitate de rang în țară), căi ferate moderne, spitale bine dotate etc. Sunt atâtea de fâcut.

        Ce se poate face cu 19,626 miliarde Euro transferuri financiare gratuite?

  2. cam asa propovaduiesc toti birocratii. sa nu uitam ca prea putini au fost comunisti, cei mai multi oportunisti si unelte amorale (imbecilii nu pot fi altfel). de unde se revarsa stimata doamna trilioanele de euro peste europa ? nu trebuie sa existe o corelatie intre bani (a caror scop initial a fost sa cuantice munca) si efortul individul / de grup ? constructiile birocratice, cu o scara a valorilor inversata, n au functionat si n o sa functioneze niciodata, sint germenele celor mai atroce dictaturi – a hotilor, prostilor, putorilor si neispravitilor.

    • Wow !!! Mărturisesc că vă împărtășesc îngrijorarea. Dar rămâne o chestiune/întrebare. Trump&FED de unde iau $7 trilioane (at least) sau chiar quantitative easing with no limits ptr.recovery US, cum s-a exprimat șeful FED?!?! Care e misterul?!?
      Să știți că tot de-acolo ia și UE acel trilion și ceva de € ptr.recovery EU. Don’t worry.

      • wow. ma uimiti. cu alte cuvinte daca fed si trump (nu eu i am introdus in discutie) fac si dreg, tiparesc si inunda cu bani, insemna ca i de bine, nu i asa ? si ca atare fac si eu la fel. cam asta i judecata romaneasca (scuze, a uniunii europene din care va trageti seva !). stimate domn, jivinele ajunse vremelnic la putere, asta fac de aproape un veac. ori copie constitutia frantei (socialisti rupti in fund dar ingimfati ce n au creat niciun fel de civilizatie prin coloniile magrebiene pe care prin ironia istoriei le au administrat) ori importa ce i mai rau din lumea anglofona. natie minora, de secaturi, p aci si a lasat saminta toata pleava orientului !

        • Wow!! Scuze! Dacă știam că vă provoc izbucniri cu baleieri prin istoria nereușitelor românești& franțuzești mă abțineam. Vă cauzează.
          Cine a zis că Trump&FED procedează bine?!? Dar și Bush jr.&Obama au procedat absolut identic pe vremea crizei care a început in 2008.
          Atunci, dar și acum se punea problema măsurilor de luat. Au ales această cale. A avut N dezavantaje dar și avantaje. Diferența e că acum criza e provocată, in bună măsură, de un factor obiectiv/natural nu de comportamente reprobabile.

          Dacă ați avea curiozitatea și răbdarea necesare de a nu vă baza opinia despre UE pe articole de presă ați descoperi (vă garantez) că, realmente, UE este ceva extraordinar. Evident, totul raportat la circumstanțe și la aspecte istorice utile ptr.intelegere și comparații.

          Regret că trebuie să nu fiu de acord cu dvs.si să vă provoc enervări. Dar banii nu au apărut/au fost creați ptr.a „cuantifica munca /efortul individual sau de grup”. Sunt teorii întregi despre apariția banilor, rolul lor. Valoarea (in bani a) unui bun sau a unui serviciu are prea mică legătură cu cantitatea de muncă depusă ptr.obtinerea lui. Dvs.credeti ce doriti, dar sunt N exemple care confirmă ceea ce spun. Cu excepția situațiilor de criză gravă sectorul agricol este f.putin valorizat comparativ cu utilitatea lui și cantitatea de muncă depusă ptr.obtinerea produselor. Poate e incorect, nedrept dar asta e situatia. Dintotdeauna.

  3. impozitarea serviciilor digitale, o taxă pe tranzacțiile financiare, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, o contribuție pentru materiale plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și venituri rezultate din operațiunile marilor companii.

    Deci EU vrea sa fie digitala si pt stimularea acestei digitalizari, impune un nou impozit… pe digitalizare… . EU vrea investitii si atragerea banilor si pt stimulare mai baga un impozit, care desigur ii va entuziasma pe investori. Mai luam si niste bani de la materiale plastice, ca oricum vom face ambalajele din cutii sanatoase de lemn, evident reciclabil, si bineinteles mult uritul codoi.
    Desigur si mult uritele multinationale trebuie sa cotizeze, chiar daca sunt cu un picior in groapa si daca tusesc un pic ne vom trezi cu niste milioane de someri, dar nu-i bai, produsele vor veni din … China.

    Pe vremuri politicienii fara imaginatie se aruncau pe impozitul pe tigari, pe alcool, droguri, prostitutie, invatasera de la mafioti, ca si ei tot din asta traiau.

    Astia de azi, mai ales astia de la EU sunt atit de idioti ca nu se lasa pina nu fac totul praf.

    Am mai spus pe aici, te rog nu ma ajuta, am si asa destule probleme

    • Evident.

      Mai e nevoie un pic de uniune pana se pun cateva afaceri in ordine, am senzatia ca s-au hotarat sa abandoneze euro printand cantitati ametitoare, fara limita. Au incercat unii sa protesteze dar li s-a inchis gura rapid.

      Cam pe cand va lovi hiperinflatia, vor decide ca, vezi doamne, uniunea monetara nu a functionat si se va reveni la monede nationale. Caz in care frugalii o vor duce excelent iar latinii (sudul) plus grecia o vor lua in jos in picaj gen Argentina.

      Cat despre Romania, saraci am fost suntem si vom fi, nici o paguba ne descurcam. Speram ca in actuala forma, dar daca uniunea cade in cap, „all bets are off”.

      • Nu mai printează nimeni bani, acum se fac online. Muți niște kilobytes de ici-colo și gata jmikiria, ne lovește iar bogăția!

      • @hanu
        Mă scuzi, îți înțeleg f.bine ingrijorarea. Dar cele nu 2 ci $7 trilioane (at least) sau chiar quantitative easing with no limits ptr.recovery US, cum s-a exprimat șeful FED nu produc hiperinflație ?!?! Care e misterul?!?
        Nu te neliniști, nu agreez astfel de măsuri. Dar cel puțin acum criza nu e provocată exclusiv de noi ci de hazard, natură, etc.
        Dacă nu ne-am născut ieri cunoaștem f.bine povestea crizei începute în 2008 Lehmann Bros, CDO, credit default swap et j’en passe des meilleurs. Cum s-a procedat ptr.indiguirea/atenuarea efectelor?!?! Exact așa ca astăzi. Și atunci beleaua era imputabilă exact si exclusiv acelora cărora nu le mai tăcea gura despre statul minimal, incapacitatea statelor de a gestiona bine orice, cât de mic, etc. Și au început să tipe după ajutor exact la cei care cu. 24h înainte erau criticați la max.
        Așa că…..

        • Confundati USA, care e totusi o singura tzara, cu EU, care e o uniune mai mult sau mai putin stabila de natiuni suverane. O criza economica majora va fi mult mai usor de tinut sub control in USA. Europa va fi mult mai tentata sa foloseasca metoda scapa cine poate si ficare pentru el, asa cum s-a vazut si la covid. Hiperinflatia USA nu e hiperinflatia euro.

          • @hanu
            Mă scuzi, dar € e o monedă. The same thing cu $. Despre asta vorbim. Despre „printing money”, quantitative easing with no limits (FED). Hiperinflația amintită se referă la monedă si la similaritatea măsurilor. De ce ar lovi hiperinflația in Z.E.UE și nu in US?!? Concret.
            Să reamintim că hiperinflația a lovit, istoric, diferite țări. De ce acum faptul că e o singură țară ar fi un avantaj.
            Stați f.linistit, monedei € i se cântă prohodul încă de la lansare. Despre UE nu mai vorbim. Au curs râuri de cerneală pentru repetatele epitafuri fără temei.
            Dvs.credeti că responsabilii Z.E., statele membre, BCE sunt chiar niște pelicănuși cu apucături sinucigașe?!?

  4. Ca de obicei in urma negocierilor se va ajunge la cel mai prost plan posibil si nu la cel mai bun pt implementarea sa fiind nenvoie de unanimitate, unanimitate care nu se va putea realiza la un moment ce avem 4 tari care se opun planului „Uschi” cat si cel Macron- Merkel pe langa alte voci din est si sud carora nu la va convini una sau alta.
    In orice caz totul este cladit pe datorii indiferent de cine le va accesa, fie in numele UE si plata comuna a datoriilor, fie in numele tarilor, fie in numele „Sf. Duh” nu conteaza.
    Se doreste marirea contributiilor tarilor UE la buget, bun, bani care tot din datorii vor veni, de unde altundeva.
    Chestia perversa, pt plata datoriilor deja existente acum sa adauga altele cu niste sume care iti provoaca fiori si dureri de cap.
    Madam Lagarde ar fi bine sa-si aminteasca de propriile cuvinte cand mai era un fruntea FMI referitor la Grecia, fara taierea datoriilor problema nu se va rezolva, se va rostogoli pana nu se stie cand, acceasi procedura fiind acum si mai de actualitate.
    Intreg constructul este ca un bulgare de zapada grea, cu cat il rostogolim mai mult cu atat creste mai mult, asa si cu datoriile, pana ne vor sufoca.
    Nimeni nu spune ca urmarea va fi cresterea taxelor si a impozitelor, a gasiri de noi forme nastrusnice de finanatare a datoriilor, cine ii opreste sa impoziteze aerul pe care il respiram, sa fie impuse tot felul de taxe ecologice suplimentare, de consum etc.etc.
    Sub impactul agenturilor de raiting tarile vor fi obligate la masuri de austeritate, reducerea cheltuielilor sociale, reducerea aparatelor bugetare, reducerea investitiilor in sanatate si invatamant insa presati de SUA nevoiti sa alocam mai mult pt aparare, pervers plan.
    Firme europene care nu vor putea face fata si vor intra in falment vor fi cumparate de chinezi care au destui bani sa investeasca intr-o Europa in criza, deh asa e capitalismul.
    In orice caz generatiile tinere care vor urma vor avea greul de dus si nu cunt convins ca vor accepta toate ineptiile care acum sunt puse in practica.
    UE va fi aruncata in datorii astronomice, China isi freaca mainile, SUA are dolarul si n-o intereseaza cu toare ca ar trebui sa intereseze foarte tare viitorul economic al UE, fara UE, SUA isi va pierde statutul de superputere si inflenta in Euroasia.
    Ce poate misca o UE coplesita de datorii ?

    • Green Deal al Comisiei UE depinde de fiecare stat partener UE.27. Proiectele finanțate de Comisie (prin granturi subvenții nerambursabile gratuite și credite rambursabile cu dobândă mică) în statele „nationale” sunt în competenta guvernelor „nationale”. Care parte din banii Comisiei vor fi folosiți pentru proiecte ecologice sustenabile depinde în primul rând de societatea civică din statele partenere UE.27.
      Nu știm câte încasări proprii va avea UE/Comisia, câți bani proprii va avea UE, și ce sumă va veni ca împrumut comunitar de la piață financiară globală.
      Surse pentru budgetul propriu al UE, indpendent de alocatiile de 1 % BIP ale statelor partenere, ar putea fi:
      Viitoarea taxă vamală pe carbon ar putea aduce între 5 și 14 miliarde de euro pe an, impozitul digital (GAFA SUA) între 750 milioane la 1,3 miliarde de euro, extinderea sistemului de tranzacționare a cotelor de CO2 – 1,3 miliarde de euro iar impozitul pentru marile afaceri 10 miliarde.
      Rămâne întrebarea în cât timp trebuie achitate de Comisie împrumuturile de pe piața financiară globală. Cred că trebuie achitate înainte de apariția unei noi crize globale, financiare, economice, pandemie, catastrofă naturală etc. Deci nu pot fi mai mult de 10 – 15 ani pentru a returna împrumuturile Comsiei UE. Conceptul actual al Comisiei prevede peste 30 de ani, până 2058. Nu cred că va fi acceptat de cei patru sceptici față de prezentarea Comisiei UE.27 pentru budgetul de 750 miliarde Euro disponibil cel devreme de abia 2021.

      • Ce am spus mai sus, taxe si impozite noi pt implementarea unei aberatii socialiste.
        Pana se va gasi un compromis cei cu probleme vor fi de mult „sub pamant” si nu mai este nevoie de nici un ajutor, cum poate fi rezolvata acum situatia celor milioane de oameni ramasi fara joburi, firme in faliment etc.etc.
        Nici in „1000” de ani datoriile nu vor putea fi platite, indatorarea statelor fiind la limita si acum cu mult peste criteriile stabilite, despre ce vorbim ? alte noi datorii ?
        Italia este de facto in faliment, Spania pe urmele ei si care o mai urma. De unde sa scoata ele si mai multi bani pt bugetul UE ?
        Singura solutie viabila, taierea datoriilor.

        • @Ursul Bruno
          UE nu e o insulă izolată. Piața financiară globală funcționează altfel. Tăierea datoriilor nu spune despre ce e vorba. Europenii nu mai plătesc dobânda la băncile private de la care au împrumutat e cea ce credeți. Automat toate băncile globale nu mai împrumută nimc celor care sunt in restanță. Vezi Argentina.
          Soluția UE e amânarea datoriilor în timpul cu dobânda zero. Pedepsiți sunt cei care fac economii cu bani de hârtie la bancă. Cei cu valori „materiale” sunt întotdeauna în câștig, cu titluri de la burse proprietate la intreprinderi (Aktien), clădiri, terenuri, aur etc.
          SUA are mai mulți copii, va avea din nou creștere economică mai mare. UE va rămâne în stagnare economică, are mai puțini copii. Dolarul va fi probabil mai stabil decât Euro. Cei cu pensii mici și salarii mici în UE sunt intotdeauna cei defavorizați azi și mâine.

          România nu e în ZE.19 Zona Euro și nu e în Schengen.

    • @ursul B.
      Ptr.clarificarea problemei o să te parafrazez: ce poate mișca o US copleșită de datorii?!?!
      E corectă întrebarea sau nu e voie să întrebăm?!!?

      Propui ștergerea datoriilor. Mă raliez demersului tău. Dar…..cine încasează pierderea?!? Că banii aceia au venit de undeva. Au fost emise obligațiuni, sunt purtătoare de dobânzi, etc. Cum procedăm?

      • @JB
        @Ursul Bruno
        Ștergerea datoriilor de state la bănci private înseamnă ruinarea acestor bănci. Se pierd și banii micilor economii. Sunt expropiați în primul rând cei care au puțin. E imposibil de făcut. Nu e o tehnică bancară simplă. Nu e o „politică” aplicabilă. E pur și simplu imposibil.
        Ceartă politică mare va fi în cele 27 de Parlamente „naționale” pentru împărțirea și „plătirea” granturilor subvenților nerambursabile gratuite din nord în sudul UE, inclusiv înspre Franța (37,772 miliarde Euro).

        Radio Deutschlandfunk prezintă acum părerile contradictorii ale Parlamentarilor din Bundestag (Friedrich Merz/CDU, Lambsdorf/FDP, AfD, SPD) unde e nevoie de două treimi de voturi pentru a vota din partea guvernului A. Merkel CDU/SPD la Brüssel pentru acest Plan al Comisiei UE. AfD se opune cu cifre bine documentate. În Italia și Spania familiile au locuințe, case private, e vorba de peste 77 % din locuitori. În RFG sunt numai 45 % (WW2) proprietari de locuințe și case private. Proprietatea famililior în Italia (101.000 Euro) Euro și Spania (95.000 Euro) e prin această proprietate imobiliară mult mai mare decât a germanilor (35.300 Euro). În RFG cei mai mulți plătesc chirie, nu prea rămâne ceva de economisit la salariile mici în orașele mari, e vorba de 30 % din locuitori, deci de ca. 30 milioane locuitori în RFG fără economii.

        ( Deutschlandfunk…”…
        Kay Gottschalk: Wissen Sie, Solidarität setzt ja voraus, dass Sie Gleiches mit Gleichem vergleichen. Und wenn ich mir anschaue: Deutschland hat beispielsweise die geringste Wohneigentumsquote mit 45 Prozent. Italien, das in Rede stand, hat 77, Spanien 78. Wenn ich mir die Studien zum Median-Vermögen angucke, dann haben die Franzosen ein Median-Vermögen, was noch viel korrekter ist als der Durchschnittswert, von 101.000 Euro, Spanien 95.000 Euro, die armen Deutschen hingegen 35.300 Euro. Ich kann mit dem Renteneintrittsalter weitermachen: Die Italiener gehen mit 60,8 Jahren in Rente, die Deutschen sollen demnächst mit 70 in Rente gehen. Nun ist die Frage, wer soll hier mit wem solidarisch sein.
        „Das ist keine Abrechnung“
        Gottschalk: Ich sage mal ganz ehrlich, Italien ist für mich zum Beispiel eines der Länder, das gezeigt hat, und zwar seit dem Metso-Giorno-Tagen, der italienischen Südkasse – Kenner werden wissen, wovon ich rede –, dass wir schon in Italien seit den 60er-Jahren Gelder versenken und es dort irgendwo nicht richtig auf die Kette bekommen. Ich denke, die Länder müssen endlich anfangen, wie Schweden in den 90er-Jahren, als man feststellte, man hat gewisse Dinge übertrieben, sich selbst wirklich mal an dieser Stelle zu sanieren, nachhaltige Haushaltspolitik zu betreiben, die Gelder, die dem Staat zustehen, einzutreiben. Und dann darf man meiner Ansicht nach auch nach Solidarität rufen. Wir sollen Italien immerhin mit 1350 Euro pro Kopf helfen, in Spanien sind es sogar 1638, und das sind nur die Summen, die nicht zurückgezahlt werden sollen. Das habe ich gestern mir im Büro mal ausgerechnet. Da fällt es mir schwer, einem deutschen Rentner klarzumachen und auch einem deutschen Arbeitnehmer, der nach OECD-Studie mehr als 50 Prozent Steuern und Abgaben zahlt – in Italien ist es, Sie werden raten, natürlich geringer, in Frankreich ist es natürlich geringer und in Spanien – Sie dürfen auch raten – ist es natürlich geringer. Da fällt es mir schwer, den Leuten hier das zu verkaufen…. „…).

        Ce înseamnă datorii de stat și proprietate privată a familiilor în UE.27?
        Ce înseamnă relansarea economiilor după pandemia Covid-19?
        Cum se poate ajunge la competitivitate economică în sudul UE.27? Prin ștergerea datoriilor de stat?

        • @Kurt
          D-le Kurt, realizați că am întrebat cum ar fi chestiunea cu ștergerea datoriilor ptr.a clarifica viziunea ursului B. asupra acestui subiect.
          Aveți dreptate. Bineînțeles că e f.dificil, f.dificil ! Plata datoriei trebuie, cumva, să fie asumată de cineva….. Cine?!? Dacă se șterg datoriile Greciei (doar un exemplu) către băncile germane&investitori ar însemna ca statul german sau altcineva să plătească acele datorii ale statului grec. Epopeea Argentinei cu restructurarea datoriilor printr-un acord cu FMI și investitorii privați a dus la o saga ce nu s-a terminat nici azi când a reînceput criza…..

          Ștergerea datoriilor de stat are și o componentă de stimulare masivă a unei noi goane după împrumuturi. Sincer, nu văd cum ar ajuta pe termen mediu și lung. Sunt politicieni care nu știu să facă decât datorii, bună administrare ioc.

          • Stergerea datoriilor ar trebui sa fie cel putin la nivel european, daca s-ar sterge datoriile ar fi indeajuns sa fie facute doar platile dobanzilor in functie de puterea economica a fiecarui stat in parte. Va dati seama ca sistemul in care ne aflam nu poate functiona la „infinit” si pana la ce nivel ar putea sa se ridice datoriile ? trecutul ne-a demostrat cu prisosinta, datoriile pot fi platite numai cu programe de austeritate si nu confundati mecanismele dintr-o economie de piata cu cele de functionare ale unui stat. Statul nu produce nimic, el doar consuma.

            • @U.Bruno
              Ok. Sunt de acord. Sa stergem datoriile tarior UE.
              Se pune problema: datoriile catre creditorii europeni sau si cei neeuropeni?!?
              Ipoteza 1. Stergem datoriile catre creditorii europeni. Cei americani, chinezi, rusi, sauditi, japonezi, etc vor fi ferice. Cei europeni vor incasa pierderi masive si comparativ cu concurenta neeuropeana vor fi foarte necapitalizati. Ceea ce aduce un avantaj nesperat acesteia. E ok?!?
              Dar investitorii europeni in obligatiuni suverane europene si-au luat si ei niscai masuri de prevedere ca nu sunt chiar naivi. Au cumparat CDS. Stergerea datoriilor se inscrie in riscul asigurat sau nu?!? Depinde. Acum presupunem ca dosarele aflate in jurisdictia europeana vor fi rezolvate printr-o masura legala. Dar cum procedam cu cele aflate in afara acesteia?!? JAP, CHN, US, etc…. Acele jurisdictii vor aplica norma europeana sau propria lege??
              Ca un efect colateral, investitorii europeni care au fost pedepsiti ptr.ca au investit acasa vor repeta prostia sau…..?!? Nu se vor teme de o stergere si a datoriilor paqrticularilor?!? (Eu sunt primul care votez pentru. Chemati-ma la referendum). Cum ramane cu creditul/institutia creditului in Europa?
              Tarile nou scapate de datorii vor incepe o noua goana dupa datorii sau le va fi interzis un astfel de comportament?!? Cine dispune o astfel de masura?

              Ipoteza 2. Stergerea datoriilor se aplica erga omnes, indiferent de nationalitatea si situarea geografica a creditorilor. Ok. Dar….cum am aratat mai sus. Cum procedam cu CDS?!? Cum evitam inghetarea tuturor activelor europene (publice sau private), aflate in afara jurisdictiei UE, in contul platii datoriilor catre creditorii extra-comunitari. Cum ramane cu bonitatea UE per ansamblu? Ce se intampla cu Euro?!?
              Mie imi pare un frumos casus beli. nu neaparat Hot but cold…..

      • Din pacate majoritateta banilor in ultimii zeci de ani sau facut tot din bani si mai putin din activitati economice. Atata timp cat economiile din banci sunt garantate datoriile pot fi taiate, suporta cei care au speculat. oricum intreg sistem financiar este unul de cazinou si ar trebui reasezat pe late considerente decat cele actuale.
        Stiu ca nu este usor, este nevoie de gasirea unor solutii, exista „armate” de economisti care ar putea s-o faca si daca unele banci dispar nu este o problema, oricum bancile online sunt pe cale sa preia afacerile celor clasice.
        Este nevoie de un efort atat din partea bancilor centrale, a politicii astfel incat economia reala sa fie protejata si mai putin specula cu produse financiare pe care oricum ne le intelege nimeni.
        Bancile ar trebui sa revina la modelul clasic de afaceri, creditarea mediului de afaceri cat si a personanelor private, dobanda fiind instrumentul de baza.
        Piata financiara s-a decuplat de cea reala, in situatia actuala a creditelor exorbitante si care nu vor putea fi returnate in veci, speculantii castiga iar noi platim,

        • @Ursul Bruno
          De acord. Nebunia cu o piață financiară globală (de 10 ori mai mare) dezlegată total de economia reală deformează activitatea economică și politică a statelor.
          Nu văd cum lumea anglosaxonă, SUA și UK vor renunța la burse și speculațiile cu pariuri, derivate etc. E miezul sistemului lor economic. Americanii dețin titluri la burse, mulți fac parte din acest sistem, au profitat de multe ori. Corecturile imediate, rapide la burse (Lehmann Brothers, criza financiară e un produs politic. Creditele acordate pentru cumpărarea locuințelor cu dobânda variabilă) în SUA au și un aspect binefăcător. Creșterea economică rapidă în SUA, revenirea rapidă din stagnare deosebește SUA de UE. Vom vedea cum va fi după pandemia Covid-19. SUA își va dubla probabil BIP de 20.000 miliarde $ în două decenii. UE va stagna, nu va mai putea fi un champion economic 2050. Rămâne SUA, China și noile țări cu o populație tânără (75 % sub 25 de ani în unele părți) în permanentă creștere (India, Africa, Indonezia, Brazilia etc). UE va fi în viitor mai mult un muzeu tehnologic cu cămine pentru îngrijirea bătrânilor? Frânarea, distrugerea industriei în RFG ca urmare a politicii Comisiei UE va avea consecințe. Deutsche Bank e un dezastru, nu mai are un concept de funcționare ca bancă, la bursă nu valorează aproape nimic. Companiile americane GAFA atacate de E. Macron sunt coampioni mondiali. Apple, Microsoft, Google, Amazon, Facebook, Twitter etc au contribuit esențial la digitalizarea globului. Amazon construiește azi cabluri cu fibră de sticlă în jurul Africii. Fără Word, Excel, etc de la Microsoft statele „naționale” ale globului ar mai discuta și azi la ONU despre un „standard internațional” pentru un simplu text transmis pe internet. De la HTML și primele standarde pentru adrese (prea pesimist, prea puține) în internet s-a ajuns la posibilitatea ca mult mai mulți pot participa în www. Vom vedea cum merge cu G5. Inițiativa privata în SUA are mai multe șanse decât în UE.

  5. Desi sunt un proeuropean convins, cred ca este o mare carpeala acest plan, pentru ca nu include nici un plan strategic de reformare a UE, si care va avea efecte dintre cele mai negative pe termen mediu si lung, printre care
    1. Creșterea si mai mult a a aparatului birocratic al Uniunii – pentru ca , nu-i asa, banii astia trebuie bine administrati si pentru asta ne mai trebuie cateva mii de birocrati la Bruxelles. Dar bineinteles ca nici o tara nu va reduce propria birocratie in compensatie.
    2.Cresterea pe termen mediu a impozitelor in toate statele UE. Taxele descrise in articol sunt cu totul insificiente pentru a finanta pe tremen mediu si lung noau birocratie, si mai ales pentru a returna cumva cei 750 miliarde imprumutate acum . Ca o paranteza, ma intreb cine ar vrea sa imprumute UE cu atatia bani, cand bugetul anual al UE e de ~150 miliarde. Nici un bancher sanatos la cap nu ar trebui sa dea atatia bani unui client cu gradul acesta de indatorare.
    3 . Impozitele mai mari pe tremen lung vor duce la o atenuare si mai mare a cresterii economice a EU, care si in perioadele bune este extrem de anemica. (Desigur ca se intotdeauna se pot tipari si bani, ceea ce probabil case va intampla, dar pe tremen lung evectu e acelasi, daca nu mai tau cu al cresterii de impozite)
    4. Cresterea economica anemica, impreuna cu o birocratie mai mare si impozite mai mari, vor duce la tensiuni sociale si interstatale tot mai mari, care e foarte posibil sa duca la ruperea UE, peste 15-20 ani, ceea ce va fi o adevarata tragedie pentru Europa.

    In concluzie asta este un plan de a da niste steroizi economie, pentru un stimul pe termen scurt, dar care pe tremen lunga va avea efect extrem de negative.

    • EU a devenit un fel de Robin Hood, vrea sa ia de la bogati si sa dea la saraci. In ignoranta mea nu stiam ca EU ar avea dreptul de a institui impozite!? Adica cum se vor plati impozite la EU?

      Greta cu Izoleta zicea „how dare you”, cica, noi astia, bosorogii, lasam o lume distrusa, cica le-am ruinat viitorul, uite ca acum s-a rezolvat, le lasam datorii, multe datorii, f. multe datorii.

    • @Robert
      Ok. Ai dreptate. Dar cum procedăm? Ai vreo idee?
      „Reformarea din temelii” presupune voința unanimității statelor membre….. Acum avem o criză majoră. Avem nevoie, tot acum, și de o ceartă politică majoră care să capitalizeze pe seama crizei?!?! Tu ce zici?

      US cum procedează cu planul de recovery?!? La prima strigare vreo $7 trilioane. Ai impresia că are vreo pușculiță garnisită?!!? Dar oare cum se gândește să plătească împrumuturile contractate?!? Hmmm……

    • Green is the new red. Asta se stie. Nu toti verzii sunt rosii, dar multi dintre ei, din pacate.

      Europa mereu a fost vazuta ca o „oaza” sau „fortareata” din mai multe privinte: economice, religioase, culturale, samd.

      Azi, fortareata se clatina. Chiar daca o facem „verde” pe interior, chiar daca isi rezolva problemele interne, chiar daca va avea institutii puternice, Europa nu mai poate rezista ca o fortareata. Deja e invadata de capital asiatic, de imigranti, de globalizare. Problema cu adevarat reala a Europei este sa nu fie invadata de mentalitati orientale.

      Revolutiile culturale, politice prin care a trecut, au facut din Europa un continent unic. A reusit sa se elibereze de monarhii absolutiste si de jugul inchizitiei, a reusit sa dea drepturi cetatenilor si sa insufle aproape in fiecare cetatean, in diverse grade, valori umaniste si de bun-simt pe care, sa fim bine intelesi, alte continente nu prea le au. De aici pleaca bunastarea, nu de la cati bani pompeaza Merkel si Macron in economie. Si aceste realizari care au fost castigate cu mari sacrificii si care tin de mentalitatea oamenilor, trebuie aparate cu orice pret.

      Duceti-va oriunde mai la est, sud si veti vedea babilonia. Mentalitatea de piata si bazar, goana dupa castigul imediat in detrimentul celorlalti sau a castigului pe termen lung ( materializat foarte bine in lipsa interesului pentru educatie ). Cam asa arata Orientul, chiar si tari cu pretentii ca Israel si doar un anumit tip de dictatura ( militara, religioasa ) a putut sa ii oblige pe oameni in aceste zone sa puna interesele pe termen lung inaintea celor pe termen scurt.

      Europa ar trebui sa fie mandra ca a reusit sa faca oamenii, mai ales in nord-vest, sa puna interesul comun si pe termen lung inaintea celui personal si imediat intr-un mod democratic, adica oamenii sa faca aceste lucruri din convingere.

      Desi „green is the new red”, adica a fost infiltrat de cripto-comunisti, ideea de a pune valorile de mediu inaintea celor personale pare cat se poate de europeana si eu o sustin in totalitate. Daca US nu vrea sa inteleaga, imi pare rau pentru ei. O fi US tara libertatilor individuale, dar cum spuneam, daca oamenii nu cred in interesele societatii si pe termen lung, eu zic ca vor pierde. Si vom pierde si noi, cu totii, fiindca asa cum spuneam, ii va fi greu Europei sa reziste de una singura pe lumea asta sub asediul celorlalti.

      • E verde fiincă încă nu s-a copt. Să avem puțintică răbdare, în zece ani dă în pîrg și se face roșie.

  6. Sa citez un clasic in viata, „malarkey”…

    Stimularea economiei prin si mai multe taxe si birocatie?

    Ce ii lipseste europei este uniunea politico fiscala cel putin in cadrul nucleului dur Franta-Germania (da, un singur stat, o federatie ce o fi) ca sa dea un prim exemplu, si o filosofie economica laissez -faire concentrata pe uniformizarea diferentelor intra-UE.

    Sincer ma asteptam la asemenea elucubratii, verbiaj sterp si pana generala de idei din partea conducerii UE, cred ca sunt prea rupti de realitate si mult prea dirijisti (ca sa nu zic marxistoizi).

    Va mai dura un pic pana chiar ajunge cutitul la osul clasei de mijloc impovarate cu impozite pana la refuz. Moment in care vor vota masiv exiturile si partidele de centru-dreapta (in orizont 1-2 ani) sau extrema dreapta (3-5 ani). Atunci sa vezi comedie!…Cand va fi fiecare pentru el!…

    • @hanu
      Și de unde concluzia așa de fermă că UE/Comisia nu ar fi „concentrată pe uniformizarea diferențelor intra-UE”?!? Păi exact asta e misiunea UE. Și o face de 70 de ani.
      Ai impresia că e simplu ?!?! Păi statele inventează mereu,mereu noi obstacole/bariere, noi excepții culturale, noi tradiții netăgăduite.
      Să ne amintim cât a durat la noi in Ro.povestea cu taxele pe importurile de mașini din UE. N mișmașuri, N pretexte doar-doar să mai treacă ceva timp și să încălcăm tratatul UE. Dar crezi că am fost singurii?!? No way. Aproape toate statele au încercat. Comisia a trebuit să negocieze, să amenințe cu infringement, chiar să declanșeze procedura de infringement. Și e doar un exemplu.
      Dar un altul neaoș Ro. In licitațiile ptr.adjudecarea contr.ptr.drumuri in jud.TR era o clauză/condiție privind obligația ca firma respectivă să fi construit intr-un areal cât jud.TR X km.drumuri in ultimii ani… Rezultat: împiedicarea oricăror altor firme din țară și UE, cu exceptia Teldrum. Și asta in aceeași țară, dar între țări diferite?!? Pot cita exemple din astea: N.
      Dar să vezi diferențe de înregistrare firme, standarde, obligații privind proximitatea sediului social, etc, etc in US, CAN…. Muncitorii in construcții din provincia Ontario nu pot lucra in Quebec. Trebuie atestate, examene, etc. Toate doar bariere administrative. Nothing else.
      Dar in UE muncitorii români, bulgari, maghiari, polonezi, italieni, francezi, etc lucrează liber in orice țară UE. Cum ti se pare comparația. Cum e cu uniformizarea diferențelor in UE?!!?

      • @JB
        În UE e vorba de a crea „condiții asemănătoare” de viață în toate părțile UE. Nu e vorba de condiții „egale” (oraș- sat nu e același lucru) de viață, nu e vorba de salarii „egale”. Acest lucru e „solidaritatea” concepută în UE, mai puțin transfer financiar gratuit cu granturi subvenții nerambursabile. Vom vedea la 18 Iunie 2020 în consiliul ministerial al șefilor de state UE.27 ce înseamnă unanimitate de voturi (cei patru?). Vor urma corecturile etc.
        Toamna se numără bobocii.

      • @JB (29/05/2020 la 1:38)

        „Muncitorii in construcții din provincia Ontario nu pot lucra in Quebec. Trebuie atestate, examene, etc. ”

        Doar unii muncitori din Ontario nu pot lucra in Quebec si anume cei care nu au o licenta (certificat de calificare cu timbru sec) la nivel „Red Seal” si bineinteles daca nu sunt fluenti (scris si vorbit) in franceza (care-i limba oficala in Quebec). Engleza se vorbeste aproape exclusiv in Montreal si nu de muncitorii din constructii.

        Odata obtinut nivelul „Red Seal” Licence – care-i functie de rezultatele obtinute la examenele de licentiere, peste 80% la examene – licenta iti da drept de lucru in orice provincie (from ocean to ocean, to ocean).

        Nici o firma nu angajeaza in constructii fara licenta cel putin la nivel provincial (peste 60% la examene) in provincia respectiva, pentru ca sunt amenzi imense si in unele cazuri se merge pana la inchiderea firmei. Vorbesc de angajare oficiala, nu de munca la negru.

        Din cate am auzit in EU nu exista acest sistem de licentiere si oricine se poate declara zidar, dulgher, instalator (plumber), mecanic, macaragiu, electrician etc., din orice tara in oricare alta, si poate de aceea e asa cum spuneti dvs.

        „Dar in UE muncitorii români, bulgari, maghiari, polonezi, italieni, francezi, etc lucrează liber in orice țară UE.”

        Cat priveste firmele: corporatiile inregistrate in Ontario sunt recunoscute in Quebec si viceversa, in baza unui acord intre cele doua provincii inca dininte de 2011.

        • @Jimmi H
          Merci ptr.completari. Da, exact așa e cum spuneți. Dar sistemul de licențiere Québécois este o barieră pur administrativă. Ba mai mult, când a fost adoptată legea le Québec a trebuit să recunoască in chiar cuprinsul ei că NU respectă constituția canadiană (à bon entendeur salut). In UE nu există o astfel de posibilitate decât strict legată de exercițiul puterii de stat.

  7. Prezent!

    Pactul ecologic (si alti cai verzi pe pereti) in cauza va duce europenii din saracie in saracie lucie, moment in care vor vota masiv partidele exit :) si se va termina cu bullshiturile progre. De-abia astept noile taxe!
    Mi se pare absolut normal, atunci cand banii aia in loc sa mearga la copiii mei merg spre tot felul de farsori. Vreti reducerea poluarii? Vorbiti cu china. Europa e oricum un continent cu norme foarte dure antipoluare asa ca mai usor cu propaganda.

    • Exact asta a spuns un parlamentar dintr-o tara a frugalior ieri in PE. Sper sa nu devina o chestiune de 23 versus 4 tari si in final sa castige cei 23 prin puterea maselor pentru ca asta va deschide tarile astea mici si putine partidelor extremiste care pe termen lung vor fi mai nocive Europei decat planul lor fantasmagoric.
      Oricum, daca vor si plan de salvare si pact verde si cai verzi se scufunda Europa precum s-a scufundat sistemul counist prin anii 80…daca ei vad sustenabilitate in investitii planificate e clar ca oamenii astia nu inteleg economia la nici un nivel…

      • Este necesar să se dezvolte naționalismul (nu-mi plac termeni precum ilberalism, extremism – sunt simple eufemisme) într-o țară ca Austria sau Olanda. Și să primească o izbitură ca exemplu și model pentru toți naționaliștii din U.E.

    • Normele dure antipoluare sunt insotite de o uluitoare risipa financiara in birocratia aferenta.

      As sustine mai mai curand niste norme mai relaxate, dar mai bine aplicate si cu o cheltuiala mai mica.

      Mai rar se discuta despre dinozaurii europeni – persoane politice si functionari europeni rupti total de realitatea economica si de progresul tehnologic. Ne plangem ca dascalii nostri nu se pricep la calculatoare, dar situatia nu e mai roza in zambitoarea UE.

  8. „Redresarea economică a UE: un plan pentru noua generație”–> Un faliment european pentru noua generatie! O indatorare gratuita pentru generatiile care vin. Taxe peste taxe pentru toti cetatenii. Asta reprezinta acest buget utopic, care deocamdata este doar pe hartie. Au nevoie de bani pentru proiectele utopice europene, precum Green Deal, in caz contrar se prabusec visele socialiste europene. Lideri fara viziune, asta a generat UE in ultimii 20 de ani. „Mole”-uri ale sistemelor oligarhice si comuniste precum cel chinez sau rus. De unde fac rost de bani? Din taxarea gigantilor americani IT. Ca sa vedeti in ce hal a ajuns Europa si cata ipocrizie exista in mintile acestor spalatorese de la Comisie.

  9. Practic acest plan nu imi spune nimic concret. Ca la jocurile de ruleta, se pun bani la mijloc, apoi unii vot fi castigatori si slti perdanti. De cand, Grecia, Italia si Spania,Portugalia sunt in UE nu sunt semne reale de dezvoltare ci doar acoperirea unor gauri. Atat timp cat aceasta UE nu se va reforma din temelii aceste jocuri de imagine cu banii nu vor rezolva problemele economice si sociale a multor tari din UE. Mai cred ca dupa modelul MBritanii si alte tari isi vor pregatii serios si la detaliu iesirea din aceasta asociatie comerciala.

    • @Aristotel
      Prietene, porți un nume mare pe care nu îl meriți. Italia e membru fondator al CECA/CEE/CE/UE. E membru din. ’57. Ce tot vorbești?!?
      Spania și Portugalia din ’86, Grecia din ’81. Sunt diferențe între țări, unele chiar mari.
      Dar între jud.Cluj și Teleorman?!? Timiș și Vaslui?!?!
      Intre state of California și Idaho cam cum crezi că e?!?! NY si Wyoming?!? Nivelurile sunt măcar similare?!? Nu, evident. E bine?!? Nu. Dar cei care acuză întârzieri trebuie să se organizeze ptr.a le diminua. That’s it.

      • Da, multumesc de apreciere si raspunsuri. Da bun, unele tari
        sunt cu state vechi in formula mai veche a UE, dar au economii cu mari probleme, cu riscul de faliment dupa atatia ani de membrii UE. Ca dovada ca acum vor primii cei mai multi bani ca granturi. Iar MBritanie in ciuda aparentelor si de diferite analize jurnalistice isi cunoaste bine interesele. Noi avem impresia ca ei chiar nu stiu ce fac. Este mai intelept sa te arati ca nu stii ce faci ca sa iti atingi scopurile. Nu imi lasati impresia de foarte bun strateg.

        • @Aristotel
          Aveți impresia că statele vechi UE se scaldă într-o naivitate perpetuă si nu știu cu cine au de-a face?!? Știți vorba aceea cu :perfidul Albion…..?!?!

          • Aristotel a fost un spirit enciclopedic, a dezvoltat abordarea logica si abordarile argumentate. Pentru aceste aspecte am ales acest pseudonim. Cred ca pentru toti cei care scriu si argumenteaza pe acest forum se cere raspunsuri impersonale, la idei si principii nu cu calificative la repondenti, aprecieri bune sau proaste adresate la persoana. Fiecare venim cu o anume experienta profesionala, formare culturala si experienta de viata. A ne apara ideile nu inseamna sa dam calificative celorlalti ci sa aducem argumente solide si clare.

            • @Aristotel
              Ai dreptate, dar un pic de umor și un ton mai colocvial sunt ok, găsesc eu. Un pic de umor! Nu grosolănie și imprecații cum practică unii „combatanți”.

  10. @Gigel comentariul este confuz. Nu puteti sa afirmați că „green deal is the new red”, iar apoi să afirmați că sprijiniți acest lucru. Ori, ori. Da, ok, toti vrem aer curat (de socialism), insa derapajele acestea europene trebuie oprite cat se mai poate, daca se mai poate. „Cartitele” socialiste au fost mereu prin Europa si au săpat, iar astăzi ies la suprafață răscolind izurile rancede.

  11. Așa cum intuiam pe 27 mai, cu privire la Pactul ecologic european, „propovăduirile birocraților europeni imbecili , n au functionat si n o sa functioneze niciodata, sint germenele celor mai atroce dictaturi – a hotilor, prostilor, putorilor si neispravitilor”.

    …Pentru că „Pe vremuri politicienii fara imaginatie se aruncau pe impozitul pe tigari, pe alcool, droguri, prostitutie, invatasera de la mafioti, ca si ei tot din asta traiau. Astia de azi, mai ales astia de la EU sunt atit de idioti ca nu se lasa pina nu fac totul praf.”, întrucât se instituie „taxe si impozite noi pt implementarea unei aberatii socialiste”, iar „EU a devenit un fel de Robin Hood” care face ceea ce spune „Greta cu Izoleta”.

    Argumentul în susținerea celor de mai sus este unul puternic: „ma asteptam la asemenea elucubratii, verbiaj sterp si pana generala de idei din partea conducerii UE, cred ca sunt prea rupti de realitate si mult prea dirijisti (ca sa nu zic marxistoizi)”.

    …Pentru că Pactul ecologic european este „Un faliment european pentru noua generatie! […] Au nevoie de bani pentru proiectele utopice europene, precum Green Deal, in caz contrar se prabusec visele socialiste europene. Lideri fara viziune, asta a generat UE in ultimii 20 de ani. “Mole”-uri ale sistemelor oligarhice si comuniste precum cel chinez sau rus. De unde fac rost de bani? Din taxarea gigantilor americani IT. Ca sa vedeti in ce hal a ajuns Europa si cata ipocrizie exista in mintile acestor spalatorese de la Comisie.”

    Concluzia este una simplă: „Pactul ecologic (si alti cai verzi pe pereti) in cauza va duce europenii din saracie in saracie lucie, moment in care vor vota masiv partidele exit :) si se va termina cu bullshiturile progre[siste]”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Tana Foarfa
Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

România înapoiată: reflecții la început de toamnă electorală

Locuiesc într-un sat situat la mai puțin de 10 km de Sibiu, practic într-o fundătură mărginită de dealuri...

Marele Laser și frauda științifică

Dacă noi vom tăcea, vor striga pietrele. Luca (19, 38-40) *1. Preambul

Vreți mai multe judecătoare? Așteptați revoluția

Respectarea egalității între sexe este un subiect de actualitate politică. În mediul politic, de pildă, această egalitate...

Opțiunile geopolitice ale Europei în relația cu America și China

In caricatura care însoțește un articol apărut în Wall Street Journal, sub semnătura lui Andrew Michta, decanul College of International and Security...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.